– Art.7 alin.3 şi 5 din OUG. nr. 4/2005
Pentru a obţine modificarea deciziei de recalculare a pensiei eliberată conform art.7 alin.1 din OUG nr. 4/2005, pensionarul trebuie să depună la Casa Judeţeană de Pensii, în temeiul art.7 alin.3 din acelaşi act normativ, o cerere şi actele doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1.04.2001.
Numai după depunerea cererii însoţită de actele doveditoare la Casa Judeţeană de Pensiei, aceasta urmează a se pronunţa cu privire la această cerere, în termenul prevăzut la art.86 din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum se statuează în art.7 alin.5 din OUG nr.4/2005- o asemenea procedură neputând fi înlocuită prin depunerea unor acte doveditoare eliberate de angajator direct în faţa instanţei, decizia emisă ulterior putând fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(Curtea de Apel Ploieşti, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, decizia nr.49 din 15 ianuarie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 2550/10.10.2008,Tribunalul Prahova a admis acţiunea reclamantului BI şi a anulat decizia nr.176246/2008 emisă de pârâta CJP… obligând pârâta să recalculeze pensia reclamantului având în vedere şi adeverinţa nr.2545/22.08.2007 emisă de SC G. SA .
Prin acţiunea formulată reclamantul a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună readucerea în plată a punctelor de acordate prin decizie la data pensionării şi acordarea la aceste puncte a unui spor din plusul de puncte care i-au fost luate pe anii 1992, 1993, 1994 şi să se menţină în calcul sporurile deja recunoscute, cu aducerea în plată a sporurilor, conform adeverinţelor depuse la dosar.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a fost pensionat pentru stagiu complet şi limită de vârstă la data de la data 1.01.1995 şi i s-a stabilit prin decizie un punctaj de 1,16330 puncte reprezentând echivalentul contribuţiei sale la fondul de pensii şi care au devenit proprietatea reclamantului.
S-a mai susţinut că în urma recalculării pensiei sale a rezultat un punctaj mai mic decât cel iniţial, pârâta procedând în mod fraudulos la reducerea punctajului, existând neconcordanţe între numărul total de puncte realizat în întreaga perioadă de activitate prevăzut în desfăşurătorul pe ani şi în buletinul de calcul, iar după data de 1.04.1992, nu a mai fost prevăzut sporul de vechime în muncă.
Pe baza probatoriilor cu înscrisuri administrate, prima instanţă a admis acţiunea în sensul celor sus-arătate, reţinând, în esenţă, că sporul de vechime ulterior datei de 01.04.1992 se regăseşte în adeverinţa nr.2545/2008 emisă de SC …, iar acest spor nu a fost luat în considerare la calculul pensiei nefiind evidenţiat ca spor de vechime în buletinul de calcul aflat la dosar. Susţinerea pârâtei potrivit căreia sporul de vechime luat în calcul a fost cel înregistrat în carnetul de muncă nu a fost primită pe motiv că la dosarul cauzei a fost depusă adeverinţă privind sporul de vechime, spor de care pârâta urmează să ţină seama la stabilirea punctajelor anuale.
Împotriva acestei sentinţe pârâta CJP a declarat în termen legal recurs, criticând-o ca nelegală, invocând disp.art.304 pct.9 Cod pr.civilă.
S-a susţinut că prin acţiunea adresată instanţei de fond, intimatul a contestat decizia nr.176246/23.04.2008 emisă de recurentă, privind recalcularea pensiei din sistemul public, iar prin soluţia pronunţată s-a admis în mod greşit contestaţia, decizia fiind emisă în baza datelor din documentaţia aflată în păstrarea CJP, la care s-a făcut referire.
S-a mai arătat că în mod corect prin decizia nr.176246/23.04.2008 nu a fost luat în considerare sporul de vechime din adeverinţa menţionată … , întrucât intimatul nu a depus această adeverinţă la CJP, iar prima instanţă, interpretând în mod greşit dispoziţiile legale, a considerat faptul că recurenta, din oficiu, trebuie să valorifice adeverinţa nr.2545/22.08.2007 eliberată de SC …, fără a se respecta disp.art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005.
Prin decizia civilă nr.49 din 15.01.2009, Curtea de Apel a admis recursul şi a modificat în tot sentinţa respingând acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că prin decizia nr.176246/23.04.2008 emisă de recurentă drepturile de ale intimatului-reclamant au fost recalculate în conformitate cu prevederile OUG nr.4/2005 aprobată prin Legea nr.78/2005, coroborate cu prevederile HG nr.1550/2004 şi ale HG nr.733/2005, stabilindu-se în urma recalculării pensiei un punctaj mediu anual de 0,93953 puncte cuvenit reclamantului şi întrucât pensia aferentă punctajului mediu anual recalculat, era mai mică decât pensia aflată în plată, în conformitate cu disp.art.6 alin.2 din OUG nr.4/2005, aceasta din urmă s-a menţinut până când pensia rezultată prin înmulţirea punctajului mediu recalculat cu valoarea unui punct de pensie va depăşi valoarea pensiei în plată.
S-a mai arătat că potrivit art.6 alin.2 din OUG nr.4/2005, în situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzută de Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta, prevedere legală a cărei aplicare a fost făcută şi de către recurenta Casa Judeţeană de Pensii Prahova.
Aşa fiind, s-a arătat că, de principiu, împrejurarea că anterior recalculării drepturilor de pensie intimatul-reclamant avea un punctaj mai mare faţă de cel determinat în urma recalculării, nu poate constitui un temei suficient de anulare a deciziei nr.176246/23.04.2008 emisă de recurentă, câtă vreme aceasta a aplicat în mod corect dispoziţia legală mai sus enunţată.
A mai reţinut instanţa că, aşa cum rezultă din considerentele sentinţei primei instanţe, singurul argument avut în vedere la pronunţarea soluţiei, în sensul celor dispuse prin dispozitivul sentinţei, a fost acela că recurenta-pârâtă nu a luat în considerare sporul de vechime al reclamantului ulterior datei de 1.04.1992, spor ce se regăseşte în adeverinţa nr.2545/22.08.2007 emisă de SC … pentru perioada aprilie 1992 – decembrie 1994, depusă la dosar, concluzionându-se că se impune ca recalcularea pensiei să fie făcută având în vedere şi această adeverinţă.
Or, a arătat Curtea, adeverinţa sus-menţionată nu a fost depusă de către intimatul-reclamant la Casa Judeţeană de Pensii , aşa cum impun în mod imperativ disp.art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, însuşi intimatul arătând în cuprinsul acţiunii introductive că va depune în timp util la casa de pensii originalul adeverinţelor, ceea ce nu s-a întâmplat cu adeverinţa respectivă, ce a fost depusă în copie la dosarul de fond.
În conformitate cu disp.art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005, decizia de recalculare prevăzută la alin.1 poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date şi elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1.04.2001.
Aşadar, numai după depunerea cererii însoţită de adeverinţa respectivă la Casa Judeţeană de Pensii recurenta urmează a se pronunţa cu privire la această cerere, în termenul prevăzut la art.86 din Legea nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum se statuează în art.7 alin.5 din OUG nr.4/2005- o asemenea procedură neputând fi înlocuită prin depunerea unor acte doveditoare eliberate de angajator direct în faţa instanţei, decizia emisă ulterior putând fi contestată în conformitate cu prevederile Legii nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
În consecinţă, adeverinţa nr.2545/22.08.2007 emisă de fostul angajator în considerarea căreia intimatul-reclamant nu a formulat o cerere la Casa Judeţeană de Pensii … conform art.7 alin.3 din OUG nr.4/2005, nu putea justifica anularea deciziei nr.176246/23.04.2008 emisă în mod corect de recurenta-pârâtă, cu luarea în considerare a datelor avute la dispoziţie din documentaţia de pensionare aflată în păstrarea Casei Judeţene de Pensii.
În ceea ce priveşte pretinsele neconcordanţe din cuprinsul buletinului de calcul şi al desfăşurătorului pe ani, care însoţesc decizia nr.176246/23.04.2008 emisă de recurentă, susţinute de intimat la instanţa de fond, s-a reţinut că această susţinere este neîntemeiată întrucât numărul total de puncte realizate de intimat în întreaga perioadă de activitate, rezultând din fişa BC 3 , de 25,16490 corespunde cu cele menţionate în buletinul de calcul la punctele a şi d (24,04136 plus 1,12354, reieşind în total 25,16490), la care s-a adăugat numărul de puncte în funcţie de contribuţia la pensia suplimentară, calculate la 3,02100, rezultând un total de puncte de 28,18591, pentru care punctajul mediu anual a fost determinat în mod corect la 0,93953, prin împărţirea numărului total de puncte realizat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, în conformitate cu art.77 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, a admis recursul, constatând că în cauză este incident motivul de modificare
prev.de art.304 pct.9 Cod pr.civilă şi potrivit art.312 alin.2 şi 3 Cod pr.civilă a modificat în tot sentinţa respingând acţiunea ca neîntemeiată.
