Prin acţiunea formulată şi înregistrată la Tribunalul Galaţi sub nr. 854/121/2009, reclamantul M.N. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.J.P. GALAŢI, recalcularea punctului de pensie.
Motivându-şi în fapt acţiunea, a arătat că drepturile sale de pensie, nu au fost calculate având în vedere disp. art. 23 alin. 1 litera „a” din Legea nr. 19/2000.
De asemenea, a mai precizat că fostul angajator SC „U.E.” SA Galaţi, i-a eliberat adeverinţa nr. 150/3701/11.09.2008, din care rezultă că a fost angajat în funcţia de tehnician proiectant, în perioada 14.09.1964 – 01.04.1997, perioadă care nu a fost luată în considerare de către pârâtă la calculul drepturilor de pensie.
În susţinerea acţiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Pârâta în termen legal a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.
A arătat că potrivit disp. 87 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, decizia de pensionare, poate fi contestată în termen de 45 de zile de la comunicare, termen pe care reclamantul l-a depăşit, având în vedere că ultima decizie a fost emisă la data de 01.07.2007.
La termenul din 26.03.2009, instanţa a respins ca nefondată excepţia tardivităţii formulării acţiunii, dat fiind faptul că recalcularea drepturilor de se poate face ori ce câte ori apar înscrisuri noi.
Pe fondul cauzei, a învederat că principiul contributivităţii consacrat de Legea nr. 19/2000, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, nu era prevăzut şi de Legea nr. 3/1977, în temeiul căruia reclamantul a fost pensionat.
Astfel, elementele de calcul a pensiei reclamantului stabilite începând cu data de 01.04.1996, respectiv vechimea totală în muncă şi media salariului de bază şi a sporurilor permanente, nu erau şi elemente de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale de stat, drepturile sale de nefiind stabilite pe temeiul proporţionalităţii contribuţiilor la fondul asigurărilor sociale pentru pensii.
Pârâta a mai precizat, că, punctajul mediu anual al reclamantului, a fost recalculat ori de câte ori acesta a prezentat acte noi potrivit dispoziţiilor legale, iar cu privire la solicitarea de a i se valorifica perioada cât a lucrat în acord global, a susţinut că acesta este un mod de retribuire şi nu un spor cu caracter permanent.
În anexa la OUG nr. 4/2005, sunt menţionate anumite drepturi salariale din Legea nr. 57/1974, care sunt sporuri permanente în înţelesul Legii nr. 49/1992, şi nu toate drepturile acordate în temeiul acestei legi, pentru care unitatea avut de asemenea, obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale de stat.
În combaterea susţinerilor reclamantului, s-a folosit de proba cu înscrisuri.
Prin sentinţa civilă nr. 553/30.03.2009 Tribunalul Galaţi a admis acţiunea formulată de reclamantul M.N. în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Galaţi.
A fost obligată pârâta să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în calcul a veniturilor brute la care a cotizat în perioada în care a prestat activitate la SC „U.E.” SA Galaţi.
În motivare, instanţa reţine următoarele:
Reclamantul M.N., este beneficiarul unei pensii pentru depusă şi limită de vârstă, începând cu data de 30.04.1996.
La data de 11.09.2008, acesta a obţinut adeverinţa nr. 150/3701 emisă de SC „U.E.” SA Galaţi, în care sunt consemnate veniturile brute pe care le-a realizat în perioada 1964 – 1997, precum şi contribuţiile calculate şi virate la fondul de asigurări sociale.
Reclamantul s-a adresat pârâtei în vederea valorificării drepturilor recunoscute prin actul sus-arătat, însă aceasta prin adresa nr. 45918/1180/02.02.2009, i-a comunicat, că nu există temei legal pentru luarea în considerare a celor consemnate de către SC „U.E.” SA Galaţi.
Potrivit disp. art. 164 din Legea nr. 19/2000, pentru perioadele de stagiu realizate anterior datei de 01.04.2001, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, se au în vedere şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă … sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.
Reclamantul, după emiterea deciziei de pensionare, a obţinut acte doveditoare, respectiv adeverinţa nr. 150/3701 emisă de SC „U.E.” SA Galaţi, din care rezultă că a contribuit la fondul pentru pensie suplimentară, drepturi care nu au fost valorificate la calculul pensie, aspect de altfel recunoscut de pârâtă prin răspunsul înregistrat sub nr. 45918/1180/02.02.2009.
Faţă de aceste considerente, instanţa a admis acţiunea şi a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor brute la care a cotizat în perioada în care a prestat activitate la SC „U.E.” SA Galaţi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C.J.P. Galaţi considerând-o nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:
– adeverinţa nr. 150/3701/11.09.2008 depusă de către reclamant nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a putea constitui temeiul recalculării punctajului mediu anual, venitul brut precizat în adeverinţă nu este descompus în salariile şi sporurile aferente ce îl constituie;
– la stabilirea punctajului mediu anual realizat de o persoană în sistemul public de pensii, corespunzătoare perioadelor lucrate până la data de 1 aprilie 2001 se au în vedere, potrivit art. 164 al. 1 din Legea nr. 19/2000, salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă;
– referitor la răspunsul înregistrat sub nr. 45918/1180/2.02.2009 al C.J.P. Galaţi, aceasta s-a limitat la valorificarea veniturilor brute din adeverinţa în cauză şi nu la contribuţia la pensie suplimentară care, de altfel, a fost valorificată la calculul drepturilor de pensie aşa cum a contribuit reclamantul în procent de 2% şi 3% şi cum este specificat de angajator în actele doveditoare.
În consecinţă, a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamant ca nefondată.
În drept a invocat disp. art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă.
Intimatul, prezent în instanţă, a solicitat respingerea recursului, menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.
Analizând hotărârea recurată din prisma criticilor formulate de recurentă cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conf. cu disp. art. 3041 C.pr.civ., curtea a apreciat că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Astfel, reclamantul s-a adresat C.J.P. Galaţi pentru recalcularea punctajului mediu anual, în baza adeverinţei nr. 150/3701/11.02.2008 eliberată de SC „U.E.” SA Galaţi cuprinzând veniturile brute, salariile realizate în perioada 14.09.1964 – 01.04.1997.
Aşa cum corect a considerat C.J.P. Galaţi, potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a legii, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, astfel:
a)salariile brute până la data de 01.07.1077;
b)salariile nete, de la data de 01.07.1977 până la data de 01.01.1991;
c)salariile brute, de la data de 1.01.1991.
Respectând aceste cerinţe, intimata a valorificat corect datele din fişa de pensie.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alineatul 1 se au în vedere şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alineatul 1 se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.
Prin OUG nr. 4/2005 s-au prevăzut sporurile, indemnizaţiile şi majorările de retribuţii tarifare care potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor şi care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, fiind enumerate în anexă.
Sporurile, indemnizaţiile şi majorările de retribuţii tarifare prev. la al. (2) se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverinţe întocmite conform legii, eliberate de angajator, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea şi corectitudinea acestora.
Adeverinţele prin care se dovedesc aceste sporuri trebuie să cuprindă:
-denumirea unităţii;
-perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;
-funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;
-denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;
-perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat;
-adeverinţele vor purta număr, data eliberării, ştampila unităţii, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii, cu menţiunea expresă că, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001;
-formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp pe bază de tarife sau cote procentuale, etc.
Adeverinţa nr. 150/3701/11.09.2008 nu respectă cerinţele OUG nr. 4/2005, în ceea ce priveşte denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată şi, de aceea nu a putut fi valorificată, cuprinzând doar venituri brute care, în mod evident conţineau şi sporuri valorificate deja de C.J.P. Galaţi (de exemplu, sporul de vechime).
Mai mult, sporul pentru acord permanent nici nu putea fi luat în calcul de recurentă potrivit menţiunii exprese a legii (OUG nr. 4/2005).
Legea nr. 280/2007 nu are nici o relevanţă în cauză întrucât reglementează, în art. 1 punctul 3 din lege, baza de calcul a contribuţiei datorate în prezent, nu pentru perioadele anterioare, întrucât nu poate retroactiva.
Referirea reclamantului la art. 1 din Decretul nr. 389/1972 nu contribuie la schimbarea aspectelor cauzei: contribuţia de 15% era datorată de angajator (nu de salariat) la totalul salariilor brute realizate de salariaţi. Oricum, pentru drepturile solicitate de reclamant există menţiuni exprese în lege cu privire la modul în care trebuie dovedite şi valorificate.
Nu împărtăşim punctul de vedere exprimat de instanţa de fond care a avut în vedere doar principiul contributivităţii şi nu a făcut aplicarea excepţiilor prevăzute de OUG nr. 4/2005, de la această regulă.
Or, C.J.P. Galaţi trebuie să facă aplicarea dispoziţiilor legale menţionate şi nu putea lua în calcul întregul brut doar pe principiul contributivităţii ci avea obligaţia de a verifica dacă aceste venituri se şi încadrează în prevederile OUG nr. 4/2005 pentru a putea fi valorificate la determinarea punctajului anual.
În consecinţă, recurenta nu are nici o culpă în nevalorificarea adeverinţei nr. 150/3701/2008, aceasta nu a făcut altceva decât să respecte legea în vigoare.
Contrar susţinerilor intimatului reclamant, Decizia nr. 1005/07.10.2008 a prin care s-a respins ca fiind inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prev. art. 23 al. 1 lit. a din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale nu are nici o relevanţă în cauză deoarece excepţia a fost analizată în alt temei legal decât OUG nr. 4/2005, avut în vedere la soluţionarea prezentei cauze.
În consecinţă, hotărârea instanţei de fond este nelegală fiind aplicabil motivul de recurs prev. de art. 304 punct 9 C.pr.civ. şi în temeiul disp. art. 312 alineatele 1, 2 şi 3 C.pr.civ., a fost admis recursul declarat de recurenta C.J.P. Galaţi.
