Intimata şi-a motivat decizia de imputare pe considerentul că contestatoarea a urmat o formă de învăţământ universitar în perioada 1.10.1999- 1.10.2003 conform adeverinţei eliberată de U.D.J. G., iar în anii 2003- 2004 a urmat cursuri de masterat.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că încasarea pensiei de urmaş s-a făcut legal pe perioada continuării studiilor la zi forma masterat fără a depăşi vârsta de 26 de ani conform art. 66 lit. b din Legea nr. 19/2000.
Prin sentinţa civilă nr. 840 din 5.05.2005 s-a respins ca nefondată contestaţia.
Recursul declarat împotriva acestei hotărâri de către contestatoare a fost respins în baza disp.art. 312 alin. 1 Cod proc.civilă, în cauză neputându-se reţine motivul prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc.civilă.
În motivarea soluţiilor pronunţate, s-a reţinut că, potrivit art. 66 lit. B din Legea nr. 19/2000, copii au dreptul la de urmaş dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii până la terminarea acestora fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
Normele de aplicare a Legii nr. 19/2001 aprobate prin Ordinul nr. 340/2001 la capitolul B, Secţiunea V, pct. 20 prevede că, pensia de urmaş se acordă copiilor care urmează cursurile unei singure instituţii de învăţământ universitar până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, iar în cazul copiilor care urmează cursurile a două sau mai multe instituţii de învăţământ universitar, pensia de urmaş se acordă până la terminarea cursurilor primei instituţii, fără a depăşi vârsta de 26 de ani.
S-a mai reţinut că, potrivit Legii nr. 84/ 1995, învăţământul postuniversitar se organizează în instituţii de învăţământ superior si că se realizează prin masterate, studii academice , postuniversitare, etc., acestea reprezentând o modalitate de specializare în domeniul atestat prin diploma obţinută la finalizarea studiilor universitare, aceasta neîncadrându-se în disp.art. 66 lit. b din Legea nr. 19/2000.
