Tribunalul IALOMIŢA Decizie nr. 209 din data de 26.02.2013
Sub aspectul cuantumului lunar al veniturilor în raport de care s-a reținut ca bază de calcul pentru reducerea pensie, suma de 1197 lei, tribunalul apreciază că instanța de fond a procedat legal și temeinic atunci când nu a inclus și sumele reprezentând contravaloare normă de hrană, deoarece, aceste venituri reprezintă o indemnizație cu destinație specială, de care reclamantul Badea Daniel beneficiază, întrucât face parte din categoriile de personal pentru care, prin O.G. nr. 26/1994 s-a stabilit acordarea drepturilor de hrană, în considerarea nevoilor nutritive ale personalului și în raport cu eforturile depuse în procesul de instruire și de îndeplinire a misiunilor, condițiile de mediu și alți factori specifici.
Considerând că norma de hrană este destinată pentru completarea necesarului de calorii zilnic al celor ce desfășoară activitatea în anumite condiții de muncă, față de împrejurarea că aceasta nu face parte din salariul lunar, fiind calculată distinct, tribunalul consideră că întemeiat a reținut instanța de fond că sumele reprezentând contravaloarea normei de hrană nu pot fi urmărite conform art. 409 alin.1 lit. a Cod procedură civilă, în acest sens fiind prevederile alin. 7 ale aceluiași articol.
Considerând că norma de hrană este destinată pentru completarea necesarului de calorii zilnic al celor ce desfășoară activitatea în anumite condiții de muncă, față de împrejurarea că aceasta nu face parte din salariul lunar, fiind calculată distinct, tribunalul consideră că întemeiat a reținut instanța de fond că sumele reprezentând contravaloarea normei de hrană nu pot fi urmărite conform art. 409 alin.1 lit. a Cod procedură civilă, în acest sens fiind prevederile alin. 7 ale aceluiași articol.
Prin sentința civilă nr. 3724 din 17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria Fetești s-a admis cererea formulată de reclamantul B.D. în contradictoriu cu pârâta D. D. și s-a redus pensia de întreținere stabilită prin sentința civilă nr…, pronunțată în dosarul nr… al Judecătoriei Fetești, în sarcina reclamantului B.D. și în favoarea minorului B.C. de la suma de 494 lei/lunar, la suma de 299 lei/lunar, cu începere de la data introducerii acțiunii și până la majoratul minorului.
S-a făcut în cauză aplicarea prevederilor art. 453 Cod procedură civilă.
S-a luat act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța în acest sens instanța a reținut că obligația legală a reclamantului de a presta întreținere pentru minorul B.C. subzistă, starea de nevoie a acestuia fiind prezumată, reținând însă că în ceea ce privește veniturile lunare ale debitorului întreținerii, în raport de care se stabilește cuantumul obligației de întreținere, acestea s-au diminuat față de cele avute în vedere anterior.
S-a apreciat că la stabilirea pensiei de întreținere nu intră în calcul sumele lunare pe care reclamantul le încasează cu titlu de normă de hrană, întrucât acestea nu intră în categoria de salarii, având o destinație specială pentru asigurarea mijloacelor de viață ale debitorului întreținerii.
Astfel,având în vedere un mediu lunar de 1197 lei, pe baza acestuia, făcând aplicarea art.529 alin.2 Cod civil, instanța a diminuat cuantumul datorată de reclamant în favoarea minorului de la suma de 494 lei/lunar, la suma de 299 lei/lunar, cu începere de la data formulării acțiunii.
Împotriva sentinței pronunțate, în termen legal, pârâta D.D. a declarat recurs motivat criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Aceasta a susținut că hotărârea este pronunțată cu încălcarea legii, instanța interpretând greșit actul dedus judecății.
Astfel se arată că veniturile lunare reale încasate de reclamantul – intimat, nu sunt cele avute în vedere de instanță pentru reducerea cuantumului pensiei de întreținere datorată de acesta, deoarece, salariului acestuia a fost diminuat numai temporar, pe o perioadă de 6 luni, ca urmare a avansării în grad de ofițer, după care veniturile lunare salariale crescând semnificativ.
S-a criticat sentința pronunțată și pentru faptul că instanța nu a inclus în veniturile lunare luate în calcul pentru stabilirea pensiei de întreținere și pe cele reprezentând normă de hrană, recurenta susținând că acestea sunt venituri constante, care trebuie avute în vedere la determinarea obligației de întreținere.
Ultima critică vizează faptul că instanța nu a stabilit pensia de întreținere datorată de reclamant în cotă procentuală, așa cum susține recurenta că a solicitat, respectiv în procent de 25% din veniturile intimatului, arătând că prin determinarea obligației de întreținere ca sumă fixă, minorul este dezavantajat, deoarece orice modificare a salariului debitorului obligației impune promovarea unei noi acțiuni.
Tribunalul, analizând sentința pronunțată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și din oficiu conform art. 3041 Cod procedură civilă, constată recursul ca nefiind fondat pentru cele ce urmează:
Cu privire la veniturile avute în vedere de către instanță pentru a aprecia dacă se impune sau nu reducerea pensiei de întreținere, așa cum a solicitat reclamantul prin acțiunea formulată, tribunalul consideră că față de data depunerii acțiunii, în mod corect s-a luat în calcul venitul mediu lunar determinat pe baza salariului net încasat de B.D. în perioada ianuarie – iunie 2012, respectiv în ultimele 6 luni anteriore sesizării instanței, întrucât acesta este relevant pentru a determina dacă s-a ivit o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui ce prestează întreținerea, așa cum prevăd dispozițiile art. 531 alin.1 Cod civil.
Sub aspectul cuantumului lunar al veniturilor în raport de care s-a reținut ca bază de calcul pentru reducerea pensie, suma de 1197 lei, tribunalul apreciază că instanța de fond a procedat legal și temeinic atunci când nu a inclus și sumele reprezentând contravaloare normă de hrană, deoarece, aceste venituri reprezintă o indemnizație cu destinație specială, de care reclamantul beneficiază, întrucât face parte din categoriile de personal pentru care, prin O.G. nr. 26/1994 s-a stabilit acordarea drepturilor de hrană, în considerarea nevoilor nutritive ale personalului și în raport cu eforturile depuse în procesul de instruire și de îndeplinire a misiunilor, condițiile de mediu și alți factori specifici.
În condițiile în care pensia de întreținere a fost stabilită inițial sub forma unei sume fixe, constatând din probele dosarului că debitorul obligației de întreținere încasează lunar venituri și de altă natură decât cele salariale care pot fi urmărite și asupra cărora se instituie poprire în condițiile art. 453 Cod procedură civilă, pentru a evita calcularea și reținerea pensiei de întreținere, de către terțul poprit, pe baza unor venituri care nu fac parte din cele în raport de care aceasta se stabilește, tribunalul apreciază că întemeiat, față de circumstanțele concrete ale cauzei, instanța de fond a determinat pensia de întreținere sub forma unei sumă fixe, iar nu în cotă procentuală din venitul lunar al celui care o datorează.
Față de considerentele de mai sus, tribunalul apreciază că recursul declarat este nefondat și urmează a-l respinge.
