Prin sentinţa civilă nr. 1126 din 3 martie 2011 pronunţată de Tribunalul Cluj s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul C.G. împotriva pârâtei CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CLUJ.
Pârâta a fost obligată să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei de urmaş pentru reclamant, începând cu data de 01.12.2010, cu luarea în calcul a sporului de acord, regie, conducere, toxicitate şi premii, pe perioada 01.07.1972 – 01.04.1995, prevăzute în adeverinţa nr. 100/1233/2010 emisă de SC R. SA.
Au fost respinse celelalte petite.
Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la emiterea unei decizii privind acordarea pensiei de urmaş cu luarea în calcul a sporurilor prevăzute în adeverinţa nr. 100/1233/2010 şi acordarea drepturilor cu data de 29.12.2007.
Reclamantului i s-a emis decizia privind acordarea pensiei de urmaş nr. 245564/04.02.2008 pe baza actelor aflate la dosar.
Ulterior, reclamantul a obţinut adeverinţa nr. 100/1233/2010 emisă de SC R. SA, adeverinţă pe care a depus-o la pârâtă la data de 22.11.2010.
Potrivit art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 “La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă. “
Iar la alin. 3 se arată că “La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare”.
Pârâta a luat în calcul, potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000, sporul de vechime prevăzut de lege la stabilirea punctajelor anuale, precum şi alte sporuri cu caracter permanent la rubrica alte sporuri, aşa cum rezultă din anexele la buletinul de calcul.
În ceea ce priveşte indemnizaţia de CO şi concediul medical acestea nu se iau în calcul separat, pe perioada în care a fost în concediu de odihnă sau concediu medical i s-a luat în calcul salariul şi sporurile de care a beneficiat, aşa cum rezultă din datele privitoare la activitatea în muncă.
La rubrica Obligaţii, din adeverinţă, nu rezultă temeiul legal, ce reprezintă acestea şi dacă au fost luate în calcul la plata contribuţiilor de asigurări sociale, astfel că nici aceste nu sume nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor întrucât s-ar încălca principiul contributivităţii.
Începând cu 01.04.1995 salariul a fost trecut sub formă de fracţie, trecându-se la numărător suma pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale, astfel că după această dată se ia în calcul suma cuprinsă în carnetul de muncă.
În ceea ce priveşte sporul de acord, regie, conducere, toxicitate şi premii, pe perioada 01.07.1972-01.04.1995 pârâta trebuia să le ia în calcul la stabilirea drepturilor reclamantului.
Drepturile se acordă începând cu luna următoare depunerii cererii la pârâtă, potrivit art. 95 alin. 3 din legea pensiilor, respectiv 01.12.2010.
Raportat la considerentele arătate mai sus, în temeiul art.155 din Legea nr.19/2000 s-a admis în parte acţiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamantul C.G. şi pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CLUJ.
Reclamantul C.G. a solicitat modificarea în parte a sentinţei în sensul admiterii cererii aşa cum a fost formulată, obligarea pârâtei să-i emită o nouă decizie de privind acordarea pensiei de urmaş, prin recalcularea pensiei cuvenită susţinătorului reclamantului (tatăl decedat) cu luarea în considerare a veniturilor lunare menţionate în Adeverinţa nr.100/1233/2010 eliberată de SC R. SA Cluj-Napoca pe perioada 25.07.1972 – 31.03.2001 constând în acord global, ore suplimentare, premii, compensaţii, spor toxicitate, spor specific, indemnizaţii CO, indemnizaţii CB etc. cu acordarea drepturilor recalculate începând cu data de 01.12.2007.
În motivarea recursului, s-a arătat că din Adeverinţa nr.100/1223/2010 precum şi din copia cărţii de muncă rezultă că susţinătorul reclamantului – C.A. – în perioada 25.07.1972-31.03.2001 având meseria de electrician montator instalaţii electrice la mijloacele de transport şi maistru, a realizat constant venituri lunare suplimentare, precizându-se în adeverinţă că s-au plătit CAS-ul şi contribuţia la pensia suplimentară, instanţa de fond excluzând de la luarea în calcul orele suplimentare, sume acordate pentru sporul specific, indemnizaţii CO, indemnizaţii CB, sumele acordate pentru deplasări şi compensaţii.
În mod nelegal instanţa de fond a dispus acordarea drepturilor recalculate numai pe perioada 01.07.1972 – 01.04.1995, deşi în adeverinţa depusă sunt acordate sporurile pe perioada 25.07.1972 – 31.03.2001.
Din buletinul de calcul depus de pârâtă rezultă că aceasta a luat în calcul numai sporul acordat pentru orele de noapte în baza adeverinţei.
Referitor la data acordării drepturilor cuvenite în urma recalculării 01.12.2007 şi a perioadei pentru care au fost acordate sporurile consideră că acestea trebuiau acordate pe ultimii trei ani, ulteriori datei de depunere a adeverinţei la pârâtă.
Consideră că prin neluarea în calcul a tuturor sporurilor menţionate în adeverinţă şi prin neacordarea sumelor cuvenite pe întreaga perioadă, precizată este încălcat principiul contributivităţii consacrat în art. 2 lit. e din Legea nr.19/2000, deoarece în adeverinţă se precizează că pentru întreaga perioadă şi toate sporurile acordate s-a virat contribuţia CAS şi pensia suplimentară conform legilor în vigoare la datele respective.
Pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CLUJ a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei şi respingerea acţiunii.
În motivare a arătat că potrivit Ordinului nr. 680/2007 începând cu data de 1 aug.2007, punctajul anual al asiguratului se determină potrivit art. 78 alin. 1 şi 2 din Legea nr.19/2000 pe baza venitului brut realizat lunar prevăzut la pct. 19 din prezentele norme, dau după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale.
Aceste sume se iau în seamă abia de la 1.04.2001 dată de la care a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000.
Potrivit art. 164 din Legea nr. 19/2000 la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă, se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi.
Conform art.3 din Legea nr. 49/1992 sporurile cu caracter permanent sunt: sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, indemnizaţia de zbor, sporul pentru condiţii grele de muncă, sporul pentru lucrul peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcţii suplimentare, alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii.
S-a mai arătat că nu au constituit sporuri permanente: sumele pentru ore suplimentare, orele de noapte, care sunt diferite de sporul de noapte, sumele pentru şi sâmbăta, salariul de merit, premiile.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererile de recurs, Curtea reţine următoarele:
Reclamantul este beneficiarul unei de urmaş acordată prin decizia nr. 245564/4.02.2008 – f. 2, în calitate de fiu a defunctului C.A., drepturile iniţiale de pensie fiind fost stabilite începând cu data de 1.10.2007.
La data de 22.11.2010 reclamantul s-a adresat pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Cluj solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor brute realizate de către antecesorul său, şi deşi a fost depusă adeverinţa nr. 100/1233/2010 eliberată de SC R. SA, din care reiese că în perioada 1972 – 2001 au fost realizate venituri suplimentare cu caracter permanent pentru care s-au achitat cotele la bugetul asigurărilor sociale de stat, pârâta a emis adresa nr. 9170/29.12.2010, prin care a comunicat că nu va proceda la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a acestor venituri – fila 13 dosar fond.
Curtea constată că în conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă, iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere şi sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă şi care au intrat în bazele de calcul a contribuţiei de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenţei acestora prin adeverinţe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite, astfel încât nu se poate admite că baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale să fie constituită şi din aceste sume, iar la stabilirea pensiei ca prestaţie de asigurări sociale să nu se ia în considerare, deoarece ne-am afla în situaţia în care această prestaţie nu ar fi proporţională cu preţul plătit, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. 1 şi 2, se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale.
În aplicarea acestui text legal art. I pct. 7 din Ordinul nr. 680 din 1 august 2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 prevede că punctul 19 de la secţiunea I “Dispoziţii generale (capitolul I din lege)” a capitolului A “Contribuţia de asigurări sociale” va avea următorul cuprins: “19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înţelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizaţiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări şi alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază; b) sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiţii deosebite de muncă (condiţii grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfăşurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfăşurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază; sporul de fidelitate şi altele asemănătoare; c) sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, zile de repaus săptămânal, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalării pe post în cazul transferului, întreruperi ale lucrului din motive neamputabile salariaţilor); d) sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie; e) premiile anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele reprezentând participarea salariaţilor la profit; f) sumele plătite conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea salariu, prime de vacanţă, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase, etc.); g) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă (bonusuri, compensaţii, indemnizaţia pentru concediul de odihnă neefectuat, ajutoare, precum şi alte sume, reprezentând venituri curente sau aferente perioadelor anterioare, inclusiv cele achitate în lunile în care asiguraţii beneficiază de prestaţii de asigurări sociale fără a avea zile lucrate sau nu au fost prezenţi la serviciu etc.); h) sumele rezultate prin «plata cu ora», gărzi, indemnizaţii clinice; i) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori; j) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii; k) indemnizaţii de şedinţă acordate membrilor comisiilor constituite la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, potrivit legii; l) alte sume acordate potrivit legii.”
Astfel, în mod corect, în cuprinsul hotărârii recurate s-a reţinut că veniturile brute se impun a fi avute în vedere cu ocazia recalculării pensiei cuvenite reclamantului, criticile recurentei Casa Judeţeană de Pensii Cluj faţă de sentinţa atacată fiind nefondate.
În ceea ce priveşte recursul declarat de reclamant, Curtea constată că deşi potrivit adeverinţei veniturile suplimentare au fost realizate în perioada 01.07.1972 – 31.03.2001 în dispozitivul hotărârii, prima instanţă limitează nejustificat perioada care ar trebui să fie luată în calcul de intimată la recalcularea pensiei.
De asemenea, se limitează sporurile şi veniturile care ar trebui să fie luate în considerare de intimată, cu toate că în considerentele hotărârii instanţa nu explicitează care au fost considerentele înlăturării parţiale a acestora.
În mod corect s-a apreciat de către tribunal că indemnizaţiile pentru concediu de odihnă şi pentru incapacitate temporară de muncă nu se iau în considerare separat, pentru perioadele în care reclamantul a beneficiat de aceste indemnizaţii luându-i-se în calcul salariul de încadrare şi sporurile pe care le-a realizat. De asemenea, în privinţa sumelor trecute la rubrica obligaţii din adeverinţă, nu reiese care este temeiul acordării acestora, motiv pentru care corect au fost înlăturate.
În privinţa celorlalte venituri brute menţionate în adeverinţă, curtea apreciază că se impun a fi avute în vedre la recalcularea pensiei cuvenite reclamantului.
În ceea ce priveşte data cu care i se cuvin reclamantului drepturile de pensie astfel recalculate, se impun a fi avute în vedere dispoziţiile art. 169 alin. 3 din Legea 19/2000, potrivit cărora ”pensia recalculată se acorda începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare”.
Or, în condiţiile în care reclamantul a depus cererea de recalculare la intimată în data de 22.11.2010, drepturile rezultate în urma recalculării vor fi acordate începând cu data de 1 decembrie 2010, şi nu din data de 29.12.2007 cum în mod eronat se susţine în acţiune. Acesta deoarece, reclamantului nu îi sunt aplicabile dispoziţiile OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, act normativ care în art. 1 stabileşte că obiectul recalculării îl reprezintă „pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislaţiei în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001”.
Prin urmare, dispoziţiile legale invocate de recurentul reclamant exced cadrului procesual, astfel încât criticile formulate de reclamant în recurs privind greşita aplicare a dispoziţiilor OUG 4/2005 sunt nefondate.
Ţinând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este nelegală în parte, astfel că în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. va admite în parte recursul declarat de reclamantul C.G. împotriva sentinţei tribunalului pe care o va modifică în parte în sensul că va obliga pârâta să emită o nouă decizie privind acordarea începând cu data de 01.12.2010, cu luarea în calcul a veniturilor menţionate în adeverinţa nr. 100/1233/2010 pe întreaga perioadă 01.07.1972 – 31.03.2001 cu excepţia sumelor reprezentând concediu de odihnă şi medical şi obligaţii.
Vor fi menţine restul dispoziţiilor din sentinţa atacată.
Va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj împotriva aceleiaşi sentinţe
În temeiul art. 274 C.proc.civ., ţinând cont de culpa procesuală a părţilor, va obliga intimata Casa Judeţeană de Pensii Cluj la plata cheltuielilor de judecată parţiale în sumă de 250 lei în recurs, în favoarea recurentului, reprezentând onorariu avocat. (Judecător Sergiu Cătălin Boboş)
