Legea nr. 479/2003, art. 48 alin. (1)
Actualizarea pensiei militare este o noţiune distinctă de stabilirea pensiei militare care se face după alte criterii decât cele prevăzute expres de art. 21 din Legea nr. 164/2001 raportat la art 3 din Legea nr. 138/1999 şi nu există nici un text de lege care să prevadă echivalarea indemnizaţiei brute lunare specifică magistraţilor cu solda de funcţie specifică cadrelor militare. întrucât reclamantul nu beneficiază de de serviciu de magistrat nu i se poate actualiza şi componenta referitoare la indemnizaţia de magistrat în baza art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 479/2003, acest text de lege referindu-se în mod expres la solda de grad şi/ sau solda funcţiei maxime a cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei exercitate avute la data trecerii în rezervă, prin urmare, textul de lege invocat este de strictă interpretare neputându-se extinde sfera de aplicare a acestuia şi asupra indemnizaţiei lunare obţinute în calitate de magistrat.
Decizia civilă nr. 169 din 13 iunie 2006 – C.Ş.
Prin sentinţa civilă nr. 68/2006 a Tribunalului B. a fost admisă în parte contestaţia formulată de contestatorul I.G., dispunându-se anularea deciziilor nr. 083030/2005 şi 183/2005 emise de Secţia Pensii militare şi respectiv Comisia de Contestaţii Pensii şi obligarea Ministerului Apărării Naţionale la recalcularea drepturilor de ale contestatorului începând cu 1 octombrie 2004 prin includerea în baza de calcul a indemnizaţiei de încadrare brută, majorată, aferentă funcţiei exercitată de acesta la data deschiderii dreptului la pensie, respectiv aceea de procuror militar.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că începând cu data de 1.04.1999 contestatorul beneficiază de o pensie militară de serviciu stabilită în baza Deciziei nr. 214/1977, care ulterior a fost actualizată în baza art. 48 alin. (1) şi a art. 79 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, prin decizia nr. 083030 din 25.03.2005 ce a fost contestată, iar contestaţia a fost respinsă prin decizia nr. 183/27.06.2005. La recalculare, intimatul a avut în vedere ca bază de calcul „solda în funcţie” deşi contestatorul, la data pensionării avea calitatea de magistrat, (procuror militar) iar potrivit Legii nr. 138/1999 şi O.U.G. nr. 177/2002 „solda în funcţie” pentru magistraţii militari, ca şi componentă a soldei lunare brute (aşa cum a fost definită de art. 3 şi 4 din Legea nr. 138/1999), este echivalentă cu indemnizaţia de încadrare brută lunară, stabilită în conformitate cu art. 3 din O.U.G. nr. 177/2002.
Prima instanţă a mai reţinut că nu există nici un impediment legal ca recalcularea drepturilor de pensie să se efectueze în funcţie de veniturile reale şi nu de unele create artificial, tocmai pentru a se putea respecta principiul egalităţii şi cel al contributivităţii prevăzute de Legea nr. 164/2001 pentru fiecare pensionar, indiferent de data ieşirii la pensie.
împotriva acestei hotărâri a formulat recurs intimatul Ministerul Apărării Naţionale, iar prin motivele de recurs se arată că potrivit art. 55 alin. (2) din Legea nr. 50/1996 magistraţii militari pot opta între pensia stabilită în condiţiile Legii nr. 92/1992 republicată şi pensia militară de serviciu, putând beneficia de prevederile legale mai favorabile. In speţă, contestatorul a înţeles să opteze pentru pensia militară de serviciu fiindu-i aplicabile doar dispoziţiile Deciziei nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat. Actualizarea pensiei militare este o noţiune distinctă de stabilirea pensiei militare, care se face după alte criterii decât cele prevăzute expres de art. 21 din Legea nr. 164/2001 raportat la art. 3 din Legea nr. 138/1999 şi nu există nici un text de lege care să prevadă echivalarea indemnizaţiei brute lunare specifică magistraţilor cu solda de funcţie specifică cadrelor militare.
Prin întâmpinare, intimatul I.G. a solicitat respingerea recursului şi a arătat că în realitate acesta nu a optat pentru pensia militară de serviciu pentru că la data respectivă nu îndeplinea condiţia de vârstă pentru a obţine o pensie de serviciu calculată conform legii magistraţilor, iar în această situaţie nu a avut de ales.
Recursul a fost admis pentru următoarele considerente Soluţia instanţei de fond are la bază aprecierea că solda funcţiei maxime a reclamantului este echivalentă cu indemnizaţia de încadrare a unui magistrat în activitate într-o funcţie similară şi s-a dispus reactualizarea pensiei militare în funcţie de această componentă din baza de calcul a pensiei.
Această apreciere a primei instanţe nu are niciun temei legal şi contravine dispoziţiilor Legii nr. 479/2003 deoarece solda funcţiei maxime la care face referire această lege prin prevederile art. 48 alin. (1) are în vedere strict componenta salarială ce revenea reclamantului în calitate de militar şi nu componenta salarială ce îi revine în calitate de magistrat, cele două noţiuni fiind distincte întrucât la baza de calcul pentru acordarea pensiei militare s-au avut în vedere toate componentele salariale pe care intimatul le obţine efectiv în calitatea sa de magistrat militar.
întrucât reclamantul nu beneficiază de pensie de serviciu de magistrat nu i se poate actualiza şi componenta referitoare la indemnizaţia de magistrat în baza art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 479/2003, acest text de lege referindu-se în mod expres la solda de grad şi/ sau solda funcţiei maxime a cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei exercitate avute la data trecerii în rezervă prin urmare, textul de lege invocat este de strictă interpretare neputându-se extinde sfera de aplicare a acestuia şi asupra indemnizaţiei lunare obţinută în calitate de magistrat.
Această interpretare nu aduce atingere principiului contributivi-tăţii deoarece, astfel cum s-a subliniat în literatura şi practica judiciară, acest principiu se apreciază prin raportare la momentul stabilirii drepturilor, iar nu la reactualizarea pensiei.
Argumentul contestatorului invocat prin întâmpinare, potrivit căruia acesta nu a beneficiat de un drept real de a alege între cele două categorii de pensii nu are nicio relevanţă în soluţionarea prezentei contestaţii care are ca obiect actualizarea unei pensii militare, ci putea fi invocat doar în procesul privind contestaţia împotriva deciziei de pensionare prin care i s-a stabilit o pensie militară calculată în baza Deciziei nr. 214/1977 şi nu a Legii nr. 92/1992. în respectivul proces s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că reclamantul nu putea beneficia de pensia de serviciu calculată potrivit art. 103 din Legea nr. 92/1992 întrucât nu îndeplineşte vârsta prevăzută de Legea nr. 19/2000 pentru a putea beneficia de o astfel de lege.
Totodată, curtea reţine că inexistenţa dreptului real de opţiune nu poate constitui baza schimbării categoriei de pensie în cadrul unui proces ce vizează reactualizarea acesteia întrucât s-ar înfrânge cele mai elementare reguli care guvernează procesul civil.
în final, curtea arată că modificarea art. 48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 164/2001 prin Legea nr. 479/2003 are în vedere o corectare gramaticală a textului iniţial fără a include o situaţie nouă inexistentă anterior. Astfel, prin modificare legiuitorul a vrut să sublinieze faptul că orice modificare a soldei (de grad sau funcţie maximă) cadrelor militare determină mărimea cuantumului pensiei militare potrivit gradului şi funcţiei exercitate, fiind vorba evident de funcţia cadrului militar.
