– Legea nr. 19/2000: art. 25, art. 48 alin. 1 lit. a)
Actualizarea pensiilor militare, aplicabilă şi în cazul pensiilor recalculate în baza art. 79 din Legea nr. 164/2001, se realizează, conform art. 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor
militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei. Celelalte elemente care fac parte din baza de calcul a pensiei rămân neschimbate, astfel încât nu se poate reţine că între acestea sunt cuprinse primele orare de zbor sau primele de clasificare.
Faţă de dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 164/2001, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 77/2007, nu există temei legal care să permită actualizarea pensiei peste plafonul de 100%.
Din interpretarea dispoziţiilor art. 78 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, în forma modificată prin Legea nr. 14/2008, rezultă că recurentul este beneficiarul unei singure pensii – aceea militară de stat -, iar contribuţia la fondul de suplimentară se concretizează numai într-un spor procentual la această pensie, care nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
(Decizia nr. 6902/R din 25.11.2009, Secţia a Vil-a civilă şi pentru cauze privind
conflicte de muncă şi asigurări sociale)
Prin sentinţa civilă nr. 2689/31.03.2009, Tribunalul Bucureşti, Secţia a Vlll-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis în parte acţiunea precizată formulată de reclamantul C.T., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale; a obligat pârâtul să revizuiască drepturile de ale reclamantului, prin includerea în baza de calcul a pensiei a primei de clasificare şi a primei de zbor, începând cu data de 18.08.2005 până la data de 01.02.2007; a obligat pârâtul la plata diferenţelor de drepturi de pensie cuvenite conform sentinţei, începând cu data de 18.08.2005; a respins acţiunea sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept:
Reclamantul este beneficiarul unei pensii militare stabilite în baza legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, astfel cum rezultă din recunoaşterea pârâtului prin întâmpinarea depusă la dosar.
Tribunalul a constatat că, prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamantul a solicitat, în fapt, revizuirea drepturilor de pensie prin valorificarea primelor şi a faptului că a contribuit la pensia suplimentară, precum şi aplicarea dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 164/2001 modificată.
Fiind vorba de o revizuire a drepturilor de pensie, aceasta nu se poate efectua decât în termenul general de prescripţie de trei ani, calculat de la data introducerii cererii de chemare în judecată.
Prin urmare, Tribunalul a analizat dacă în baza de calcul a pensiei plătită reclamantului trebuie reţinute primele menţionate în cererea introductivă.
S-a reţinut că reclamantul este beneficiarul procesului de recalculare reglementat prin dispoziţiile art. 79 din Legea nr. 164/2001.
Prima instanţă a avut în vedere dispoziţiile art. 79 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/ 2001, ale art. 3 din Legea nr. 138/1999, cele înscrise la pct. IA şi IB din Anexa 3 a Legii nr. 138/1999 şi la pct. IV din aceeaşi anexă, precum şi prevederile art. 62 alin. 1 şi art. 65 din Legea nr. 24/2000.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 138/1999, cadrele militare în activitate şi militarii angajaţi pe bază de contract au dreptul la o soldă lunară, compusă din: solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă, gradaţii şi indemnizaţia de dispozitiv.
Concluzia Tribunalului a fost în sensul că, în speţă, are relevanţă faptul că dispoziţiile pct. IV din anexa nr. 3 a Legii nr. 138/1999 au fost abrogate expres de pct. 3 din Ordonanţa nr. 15/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariate personalului civil din aceste instituţii.
Aşadar, a mai arătat prima instanţă, abrogarea explicită a dispoziţiilor pct. IV din anexa nr. 3 a Legii nr. 138/1999, doar prin O G. nr. 15/2007, este de natură să confirme faptul că, până la data abrogării, dispoziţia legală respectivă a fost în vigoare şi trebuie să producă efecte juridice.
Din întâmpinare, a reţinut instanţa de fond, rezultă că reclamantul a beneficiat de prima de clasificare şi prima de zbor.
Celelalte capete de cerere au fost considerate neîntemeiate, întrucât drepturile de pensie astfel revizuite nu se pot acorda şi ulterior abrogării exprese a dispoziţiei legale respective, deoarece nu mai există fundamentul juridic care să justifice un astfel de mod de calcul pentru viitor, ci doar pentru perioada în care reglementarea legală era funcţională până la data abrogării.
Altfel, s-ar ajunge în situaţia în care ar exista o pozitivă în favoarea celor pensionaţi anterior abrogării exprese a dispoziţiei legale, faţă de cei pensionaţi ulterior şi care la rândul lor au beneficiat de prime de clasificare şi prime orare de zbor, dar pentru care acestea nu se pot reflecta în calculul pensiei.
în ceea ce priveşte cererea referitoare la obligarea pârâtului la plata pensiei suplimentare ca drepturi băneşti ce i se cuvin, la plata diferenţelor de drepturi de pensie rezultate din includerea sporului de 9% în perioada în care acest spor nu a fost acordat şi indexarea şi dobânda legală pentru aceste diferenţe, Tribunalul a constatat că nu este întemeiată, pentru următoarele motive:
Analiza cererii a fost realizată sub două aspecte, legate de forma în vigoare a actului normativ până la modificarea acestuia prin Legea nr. 14/2008, şi ulterior intrării în vigoare a menţionatei legi.
Potrivit dispoziţiilor art. 78 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, anterior modificării prin Legea nr. 14/2008, pentru cadrele militare în activitate care se pensionează în condiţiile prezentei legi şi care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă, la stabilirea pensiei, în condiţiile art. 22-24, un spor procentual de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani; b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 de ani; c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Actualizarea drepturilor de pensie se face, conform art. 48 alin. 1 lit. a), ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24; cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei.
Tribunalul a avut în vedere şi dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 164/2001, reţinând, în concluzie, că, din definiţiile date prin lege celor două operaţiuni – stabilirea pensiei şi actualizarea pensiei – rezultă că ele sunt diferite şi suportă prin urmare un regim juridic diferit.
în condiţiile în care legiuitorul a prevăzut că actualizarea se face în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24, faţă de împrejurarea că la art. 22 se prevede că procentele se aplică la baza de calcul (baza de calcul fiind cea definită în art. 21), fără să facă trimitere şi la dispoziţiile
art. 78 din Legea nr. 164/2001 şi la majorarea procentului prevăzut de acest text de lege şi cum actualizarea drepturilor de pensie este un beneficiu acordat pensionarului, dar a cărui exprimare în practică diferă de procedura de stabilire a drepturilor de pensie, pârâtul nu poate fi obligat la actualizarea drepturilor de pensie prin includerea procentului de contribuţie la pensia suplimentară, anterior datei de intrare în vigoare a
O.U.G. nr. 77/2007.
Prin Legea nr. 14/2008, atât dispoziţiile art. 78 alin. 1, cât şi dispoziţiile art. 48 alin. 1 din Legea nr. 164/2001 au fost modificate.
A mai reţinut Tribunalul că, în forma modificată prin acest act normativ, dispoziţiile art. 78 alin. 1 din Legea nr. 164/2001 sunt în sensul că pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 22-24 şi ale art. 78 alin. 1, un spor procentual, a cărui valoare este menţionată expres în lege.
Prin Legea nr. 14/2008 prevederile art. 48 din Legea nr. 164/2001 au fost modificate, fiind în sensul că actualizarea cuantumului pensiilor militare se realizează după cum urmează: ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-25, art. 33 şi la art. 78 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei.
Aşadar, a conchis instanţa de fond, după intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2008, există temei legal pentru ca la actualizarea pensiei să fie avut în vedere şi procentul de contribuţie la pensia suplimentară.
Cu toate acestea, potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 164/2001, modificate prin O.U.G. nr. 77/2007, pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei. Cum baza de calcul este raportată la un întreg, respectiv 100%, iar, în speţă, şi fără aplicarea procentului aferent contribuţiei de la pensia suplimentară, aceasta ar fi de 108% şi cu procentul de 9% referitor la contribuţia la pensia suplimentară ar determina un procent de 117%, cererea nu poate fi admisă, deoarece nu există un temei legal care să permită actualizarea pensiei peste plafonul de 100%.
Tribunalul a apreciat că în mod corect pârâtul a reţinut în întâmpinare că dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 164/2001 astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 14/2008 se aplică doar de la prima actualizare efectuată în data de 01.04.2008, doar că şi în această privinţă trebuie avute în vedere şi respectate dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 164/2001 modificată prin O.U.G. nr. 77/2007.
în ceea ce priveşte cererea referitoare la obligarea pârâtului de a ţine cont de sporurile specifice grupei de muncă, Tribunalul a constatat că există perioade reţinute ca fiind prestate în grupele de muncă în baza cărora procentul care se aplică la baza de calcul a pensiei se modifică în conformitate cu acestea.
în termenul legal, împotriva acestei sentinţe au formulat recurs ambele părţi, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
în dezvoltarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 C. pr. civ., recurentul-reclamant a arătat, în esenţă, următoarele:
Instanţa de fond a aplicat greşit legea când a limitat în timp includerea primei de clasificare şi a primei de zbor în baza de calcul a pensiei, deşi soluţia s-ar fi impus şi
după intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2008, în raport de Decizia nr. 440 din 10 mai 2007, reţinând în mod eronat că s-ar face o discriminare.
Privitor la pensia suplimentară, a mai arătat recurentul-reclamant, instanţa de fond în mod greşit a apreciat că pensia suplimentară se include în pensia militară de stat, care împreună nu pot depăşi baza de calcul a pensiei, înfrângând dispoziţia legală care prevede expres că pensia militară de stat nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea sau actualizarea pensiei.
Netemeinică a fost considerată şi motivaţia potrivit căreia pârâtul nu poate fi obligat la actualizarea drepturilor de pensie prin includerea procentului de contribuţie la pensia suplimentară anterior datei la care a intrat în vigoare O.U.G. nr. 77/2007, câtă vreme nu există nicio legătură între pensia suplimentară şi O.U.G. nr. 77/2007. Au fost invocate în acest sens soluţii jurisprudenţiale.
A mai susţinut recurentul că este de competenţa serviciului de pensii al pârâtului să calculeze cu exactitate pensia militară de stat, astfel încât să nu depăşească baza de calcul, instanţa de fond modificând prevederile legii prin eliminarea unora dintre drepturile legal cuvenite. Chiar dacă rezultatul final ar fi acelaşi, instanţa nu este abilitată de lege să suprime drepturi cuvenite legal pensionarului.
în dezvoltarea motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. pr. civ., recurentul-pârât Ministerul Apărării Naţionale a criticat sentinţa pentru următoarele motive:
Reclamantul a trecut în rezervă la data de 31.07.1998, prin aplicarea prevederilor art. 85 lit. e) din Statutul cadrelor militare.
în baza datelor înscrise în fişa de pensie a fost emisă decizia de pensie din 10.11.1998, prin care reclamantul a fost înscris la pensia militară de stat în baza dispoziţiilor din Decretul nr. 214/1977.
La data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2001, pensiile militare stabilite în baza Decretului nr. 214/1977 se recalculează conform dispoziţiilor art. 79 alin. 1 lit. a) din această lege, având ca bază de calcul solda lunară brută aşa cum este definită la art. 3 din Legea nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii.
Actualizarea pensiilor militare de stat, în conformitate cu dispoziţiile art. 48 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, se face pe baza aceloraşi elemente ale soldei lunare.
Prevederile art. 3 din Legea nr. 138/1999 dispun că solda lunară se compune din următoarele elemente: solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă, gradaţii şi indemnizaţia de dispozitiv.
Prevederile art. 3 din Legea nr. 138/1999 dispun că solda lunară se compune din următoarele elemente: solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă, gradaţii şi indemnizaţia de dispozitiv.
Aşa cum rezultă din cele de mai sus, indemnizaţia de clasificare, precum şi indemnizaţia de zbor de care reclamantul a beneficiat în perioada cât a fost cadru militar activ nu fac parte din solda lunară brută pentru efectuarea actualizării pensiei militare de stat şi, ca urmare, nu există temei legal ca la actualizarea pensiei militare să fie avute în vedere aceste sporuri.
2. Sistemul public de pensii din România (din care face parte şi Legea nr 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România) face parte din pilonul I de securitate socială. Acesta este un sistem legal de pensii, bazat pe principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.
Sistemul pensiilor militare de stat din România, reglementat de Legea nr. 164/2001, este un sistem ocupaţional care se încadrează în pilonul al ll-lea privind schemele
ocupaţionale (profesionale) guvernate de Directiva 86/378/EEC, modificată prin Directiva 97/96/EC. Acest sistem de pensii nu este un sistem contributiv, conform art. 5 alin. (2) din Legea nr. 164/2001; fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat se asigură de la bugetul de stat.
în concordanţă cu prevederile Directivei 86/378/EEC, unul dintre elementele definitorii ale sistemelor ocupaţionale îl reprezintă faptul că baza de calcul pentru stabilirea pensiei este ultimul salariu, respectiv solda lunară brută, în cazul pensiilor militare de stat.
Analizând sentinţa recurată prin prisma criticilor formulate, precum şi sub toate aspectele, conform dispoziţiilor art. 3041 C. pr. civ., Curtea reţine următoarele:
Referitor la recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Apărării Naţionale, se reţine că este fondat, astfel încât, în temeiul art. 304 pct. 9 C. pr. civ. şi al art. 312 C. pr. civ., urmează a fi admis pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Reclamantul a fost trecut în rezervă în anul 1998, iar drepturile de pensie i-au fost stabilite în baza Decretului nr. 214/1977. Potrivit art. 11 din acest decret, baza de calcul a pensiei era constituită din media retribuţiilor tarifare din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii ani 10 premergători ieşirii din cadrele permanente, la care se adaugă solda gradului avut la data ieşirii din cadrele permanente.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001, stabilirea, recalcularea şi actualizarea pensiilor militare de stat se realizează prin raportare la nivelul soldelor cadrelor militare în activitate.
Curtea reţine că reclamantul a învestit instanţa cu prezenta cerere la data de
18.08.2008, astfel încât în mod corect instanţa de fond a procedat la analiză pe o perioadă de trei ani anterioară acestui moment.
Recalcularea pensiilor, realizată în baza art. 79 din Legea nr. 164/2001, a vizat şi pensia reclamantului, care a fost stabilită ca procent dintr-o bază de calcul, determinată numai în raport de anumite elemente prevăzute limitativ de art. 3 din H.G. nr. 1188/2001, între care nu figurau primele orare de zbor sau primele de clasificare.
Actualizarea pensiilor militare, aplicabilă şi în cazul pensiilor recalculate în baza art. 79 din Legea nr. 164/2001, se realizează, conform art. 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei. Celelalte elemente care fac parte din baza de calcul a pensiei rămân neschimbate, astfel încât nu se poate reţine că între acestea sunt cuprinse primele orare de zbor sau primele de clasificare.
Aşa fiind, este întemeiată critica recurentului în sensul că actualizarea pensiilor militare de stat, în conformitate cu dispoziţiile art. 48 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, se face pe baza aceloraşi elemente ale soldei lunare.
Aşa cum rezultă din cele de mai sus, indemnizaţia de clasificare, precum şi indemnizaţia de zbor de care reclamantul a beneficiat în perioada cât a fost cadru militar activ nu fac parte din solda lunară brută pentru efectuarea actualizării pensiei militare de stat şi, ca urmare, nu există temei legal ca la actualizarea pensiei militare să fie avute în vedere aceste elemente.
Prin urmare, sub acest aspect, hotărârea primei instanţe a fost pronunţată cu greşita aplicare a legii.
Curtea mai constată că, la intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001, au fost abrogate, prin efectul art. 88 din acest act normativ, orice dispoziţii legale contrare, inclusiv prevederile înscrise la pct. IV din anexa 3 a Legii nr. 138/1999, care prevedea includerea în baza de calcul a pensiei a primelor menţionate.
Aceleaşi dispoziţii au fost abrogate expres prin O.G. nr. 15/2007, astfel încât nu se poate reţine existenţa unui temei legal pentru includerea în baza de calcul a pensiei reclamantului a primelor orare de zbor şi a primei de clasificare.
Pentru considerentele expuse, Curtea, văzând şi dispoziţiile art. 312 C. pr. civ., urmează să admită recursul declarat de Ministerul Apărării Naţionale şi să modifice în parte sentinţa recurată, în sensul respingerii cererii privind includerea în baza de calcul a pensiei a primei de clasificare profesională, primelor orare de zbor şi a altor sporuri, ca neîntemeiată.
în ceea ce priveşte recursul declarat de reclamant, Curtea constată că este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Deşi recurentul invocă dispoziţiile art. 304 pct. 8 C. pr. civ., criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea greşită a vreunui act dedus judecăţii, care să fi fost denaturat de prima instanţă.
Curtea constată că nici criticile subsumate motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 C. pr. civ. nu pot fi primite.
Astfel, în ceea ce priveşte limitarea nejustificată în timp, până la data de
1.02.2007, a dreptului de recalculare a pensiei prin includerea primei de clasificare şi a primei de zbor în baza de calcul, se reţine că sunt neîntemeiate criticile recurentului pentru motivele expuse în cadrul analizei recursului declarat de Ministerul Apărării Naţionale, ce nu vor mai fi reluate.
în ceea ce priveşte cea de a doua critică, vizând pensia suplimentară şi includerea sa în mod nelegal de către Tribunal în pensia militară de stat, cu consecinţa limitării lor, împreună, la un procent de 100% din baza de calcul, Curtea reţine că dispoziţiile art. 48 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 164/2001, în forma în vigoare anterior modificării prin
O.U.G. nr. 77/2007, aprobată prin Legea nr. 14/2008, erau în sensul că actualizarea cuantumului pensiilor militare se realizează ori de câte ori se majorează solda de grad si/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar şi funcţiei exercitate, avute la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24; cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasa luata în considerare la calculul pensiei.
După intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 77/2007, aprobată prin Legea nr. 14/2008, se face referire expresă nu numai la art. 22-24, ci şi la art. 25, art. 33 şi art. 78, astfel cum în mod corect a reţinut prima instanţă.
Curtea îşi însuşeşte concluzia instanţei de fond, potrivit căreia, după intrarea în vigoare a actului normativ mai sus menţionat, există temei pentru ca, la actualizarea pensiei, să fie avută în vedere şi pensia suplimentară, astfel încât dreptul recurentului reclamant nu este suprimat de Tribunal, astfel cum se susţine.
în mod corect, însă, Tribunalul a reţinut că, faţă de dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 164/2001, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 77/2007, nu există temei legal care să permită actualizarea pensiei peste plafonul de 100%.
Lipsită de suport este şi susţinerea recurentului în sensul că pensia suplimentară nu trebuie introdusă în pensia militară de stat, astfel încât plafonul de 100% nu trebuie stabilit prin raportare la pensia militară de stat şi pensia suplimentară împreună, ci doar
pentru pensia militară de stat, faţă de împrejurarea că fondul de pensii suplimentare este un fond contributiv.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 78 din Legea nr. 164/2001, în forma modificată prin Legea nr. 14/2008, pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 22-24 şi ale art. 48 alin. 1, un spor procentual de: 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani; 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani; 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Din interpretarea acestei dispoziţii legale, rezultă fără dubiu că recurentul este beneficiarul unei singure pensii – aceea militară de stat -, iar contribuţia la fondul de pensie suplimentară se concretizează numai într-un spor procentual la această pensie, care, astfel cum s-a arătat în cele ce preced, nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
Pentru considerentele expuse, Curtea, văzând şi dispoziţiile art. 312 C. pr. civ., urmează să respingă recursul declarat de recurentul C.T., ca nefondat.
