Pensii. Procedura prealabilă reglementată de legea nr. 63/2010.


Obligativitate, obiectul contestaţiei formulate de către contestator în cadrul acestei proceduri.

Procedura prealabilă de contestaţie a măsurilor stabilite de către casele teritoriale de pensii este obligatorie, nefiind permisă formularea unei asemenea contestaţii direct în faţa instanţei de judecată, iar obiectul unei asemenea contestaţii nu îl poate forma decât o decizie emisă de casa de pensii şi nu un răspuns administrativ al acesteia.

Prin sentinţa recurată, Tribunalul Olt a respins excepţia inadmisibilităţii şi a tardivităţii

cererii.

A admis în parte cererea formulată de reclamantul R.D. domiciliat în Comuna D. sat C. Judeţul Olt, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Olt, cu sediul în Slatina, str. Ecaterina Teodoroiu nr, 64 B, având ca obiect „alte cereri”.

A obligat pârâta Casa Judeţeană de Pensii Olt la recalcularea pensiei reclamantului prin valorificarea la determinarea stagiului de cotizare realizat a vechimii integrale, respectiv normă întreagă pe perioada 26.08.1978-08.05.1989 şi 01.04.1990-01.07.1991 precum şi la utilizarea la determinarea punctajului a salariilor operate în carnetul de muncă pe aceeaşi perioadă.

Tribunalul a avut în vedere dispoziţiile art. 107 din L 263/2010, potrivit cărora “În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii,…operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”.

Potrivit acestor dispoziţii legale, reclamantul a solicitat CJP Olt recalcularea pensiei, prin valorificarea la determinarea stagiului de cotizare realizat a vechimii integrale din perioadele 26.08.1978-08.05.1989 şi 01.04.1990-01.07.1991 şi utilizarea la determinarea punctajului a salariilor operate în carnetul de muncă.

Prin urmare, pârâta potrivit dispoziţiile legale menţionate mai sus, trebuia să emită o decizie de admitere sau de respingere a cererii reclamantului, decizie ce putea fi contestată de reclamant în termen de 30 de zile de la comunicare.

Instanţa a reţinut că răspunsul administrativ dat de către pârâtă este echivalent unei decizii de respingere a cererii reclamantului, astfel că a respins atât excepţia de inadmisibilitate cât şi excepţia de tardivitate, ca neîntemeiate.

împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta CASA JUDEŢEANA DE PENSII OLT, arătând că, în fapt, petentului i s-a acordat pentru invaliditate prin decizia nr.211097/14.04.2010, pentru un stagiu de cotizare total realizat de 16 ani, 4 luni, 18 ,zile din care 8 ani, 3 luni, 22 zile in condiţii normale de munca; 4 ani, 1 luna, 1 zi in ; grupa a II-a de si 6 ani, 2 luni, 23 zile in sectorul agricol având o suprapunere sector de stat + sector agricol de 3 ani, 6 luni, 15 zile, precum si 1 an, 3 luni, 17 zile stagiu asimilat.

Drepturile de au fost stabilite corect si legal, raportat la actele pe care reclamantul le-a depus la dosarul de pensie si la înscrierile din carnetul de munca, in măsura in care ele au fost emise cu respectarea dispoziţiilor legii, ţinându-se cont de actele normative in vigoare aplicabile in materia pensiilor.

Reclamantul a formulat mai multe cereri pentru valorificarea perioadelor aflate in discuţie la care i s-au formulat mai multe răspunsuri, in sensul menţionat mai sus, adică de a aduce acte suplimentare privind salariile realizate lunar.

Reclamantul nu contesta o decizie de pensie, ci răspuns administrativ la o cerere a sa.

Considera ca, o astfel de cerere depusa la instanţa de judecata nu este întemeiata din punct de vedere juridic.

Potrivit art.153 din Legea nr.263/2010 instanţa, de fond poate fi investita numai cu o contestaţie împotriva unei decizii de pensie.

Astfel, reclamantul invoca dispoziţiile art.106-107 din Legea nr.263/2010 ca si temei de drept ce sta la baza cererii sale, iar recalcularea/revizuirea drepturilor de pensie, la cerere sau din oficiu este posibila numai in situaţia in care se depun documente noi, care probează elemente noi, care nu au fost analizate pana in acel moment si care sa duca la o modificare a drepturilor de pensie.

În aceasta situaţie se va emite o decizie de admitere sau respingere. In cazul in care nu exista astfel de împrejurări noi care sa duca la modificări ale drepturilor stabilite anterior, nu se emite o decizie de pensie ci se formulează un răspuns administrativ.

Considera ca, instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecaţii si a pronunţat o hotărâre nelegala.

Analizând sentinţa recurată în raport de criticile formulate, Curtea reţine că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a legii, interpretând greşit actul dedus judecăţii.

Astfel, prin cererea adresată instanţei, reclamantul a arătat că formulează contestaţie împotriva răspunsului nr. 22409/25 05 2012 emis de CJP Olt.

Instanţa de fond a reţinut în sentinţa atacată că răspunsul respectiv este echivalentul unei decizii de respingere a cererii reclamantului ce viza recalcularea pensiei prin valorificarea la determinarea stagiului de cotizare realizat a vechimii integrale dintr-o anumită perioadă.

Considerând că reclamantul ar fi făcut o asemenea cerere, potrivit art. 116 din legea nr. 263/2010, încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

Potrivit art. 149 alin. 1 din aceeaşi lege, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii şi de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrală de Contestaţii, respectiv la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.

Alin. 2 prevede că procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.

Potrivit alin. 4 deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.

Potrivit art. 150 alin. 3 în soluţionarea contestaţiilor, Comisia Centrală de Contestaţii şi comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri

Art. 151 alin.1din acelaşi act normative prevede că hotărârile Comisiei Centrale de Contestaţii, respectiv ale comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor teritoriale de pensii sau caselor de pensii sectoriale interesate, după caz, în termen de 5 zile de la adoptare.

De asemenea, potrivit alin. 2 hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) pot fi atacate la

instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Alin. 3 prevede că hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la

instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2) sunt definitive.

Reiese din economia acestor dispoziţii legale, că şi în situaţia în care răspunsul contestat ar fi echivalentul unei decizii de pensionare, aşa cum greşit consideră instanţa de fond, reclamantul ar fi trebuit să urmeze procedura prealabilă prevăzută de lege, neputându-se adresa direct instanţei de judecată, cererea sa fiind astfel inadmisibilă.

În speţă însă, răspunsul primit de către reclamant nu poate constitui o decizie de pensionare.

Aceasta deoarece potrivit art. 106alin. 1 din lege, admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, respectiv de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.

Potrivit alin. 2 decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

În speţă, răspunsul respectiv nu cuprinde asemenea menţiuni pentru că prin cererea formulată de către reclamant acesta solicita să i se comunice “temeiul legal în baza căruia la delimitarea punctajului i-au fost valorificate realizările iar la stagiul de cotizare i-a fost considerat jumătate de normă”

La această cerere intimate i-a comunicat răspunsul respectiv care aşa după cum se poate observa nu este o decizie de pensie.

Legea nr. 263/2010 nu prevede posibilitatea contestării unui răspuns administrative, astfel că şi din acest punct de vedere cererea este inadmisibilă.

Constatând astfel că în mod nelegal instanţa de fond a admis contestaţia formulată de către contestator, în baza art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă şi 312 Cod procedură civilă,Curtea a admis recursul formulat şi a modificat sentinţa în sensul că a respins contestaţia ca inadmisibilă. (Decizia nr. 7224/02.06.2013 – Secţia T civilă, rezumat judecător Marian Panduru)