Pensii Valorificare adeverinta privind munca in acord global


Sentinta civila nr. 281

Prin contestaţia înregistrată la instanţă la data de 20.08.2009, contestatorul I.V. a solicitat în contradictoriu cu intimata C.J.P. Bihor, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată intimata să recalculeze pensia în baza adeverinţei nr. 906/2009 emisa de SC Proiect Bihor, cu veniturile salariale privind în acord pentru perioada 1972-1986.În motivarea cererii sale, contestatorul a arătat în esenţă, că la stabilirea pensiei nu s-au luat în considerare veniturile realizate prin forma de salarizare în acord global în baza Legii nr. 57/1967, deşi pentru retributiile respective angajatorul a plătit contribuţiile prevăzute de lege, mai putin contributia de 2% la constituirea drepturilor de suplimentara.Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea cererii ca netemeinică.Tribunalul Bihor, prin sentinta civila nr. 281/LM/2010, a respins ca nefondata contestatia formulata, reţinand următoarele: Contestatorul a lucrat ca proiectant şi a fost pensionat pentru limită de vârstă in baza Legii nr. 3/1977, prin decizia nr. 96086/1986, fără ca retribuţia în acord să fie valorificată la stabilirea pensiei.Capitolul VI din Anexa la Ordonanţa de Urgenţă nr. 4/2005 menţionează printre altele că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale. S-a reţinut că normele legale actuale interzic expres utilizarea retribuţiei în acord pentru determinarea punctajelor anuale necesare calculării drepturilor de pensie. Mai mult, nici legislaţia anterioară nu includea indemnizaţia în acord în baza de calcul a pensiilor, motiv pentru care contestaţia este neîntemeiată. Astfel reclamantul nu a contribuit pentru pensia suplimentara cu 2% din retribuţia sa tarifara lunară pentru ca această sumă să poată fi inclusă în baza de calcul a pensiei, chiar dacă celelalte contribuţii au fost achitate, iar retribuţia în acord are un caracter aproape permanent şi nu constant aşa cum prevede legea.În plus, prin Decizia nr. 30/16.11.2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a retinut ca potrivit pct. VI din OUG nr.4/2005, formele de retribuire în acord nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001. Prin urmare, instanţa supremă constatând că textele de lege enunţate sunt clare şi lipsite de echivoc, a respins recursul în interesul legii referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord prevăzute de art. 12 alin.1 lit. a din Legea nr. 57/1974.În considerente s-a mai arătat că nu se încalcă prevederile art.1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale întrucât nu suntem în prezenţa unui „bun” în sensul Convenţiei şi nici a unei speranţe legitime, întrucât dispoziţiile art.164 din Legea nr.19/2000 şi cele ale OUG nr.4/2005, stabilesc expres elementele care au stat la baza determinării şi recalculării punctajului anual pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr.19/2000.La fel, Decizia nr.736/2006 a prin care s-a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor menţiunii de la pct. VI din anexa la O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, a statuat că atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul a cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului.