Prestarea în paralel de activităţi extraprofesionale, din care a realizat venituri brute superioare a cel puţin de 4 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat
Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, decizia civilă nr. 935 din 9 octombrie 2014
Prin sentinţa civilă nr. 972 din 7 aprilie 2014 pronunţată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. …/84/2013 s-a admis cererea formulată de reclamantul J.I. în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII SĂLAJ şi s-a dispus anularea Deciziei de recuperare a sumelor nr.166/23.08.2013.
S-a respins capătul de cerere privind suspendarea executării.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut, în esenţă, nu au fost încălcate prevederile art. 114 din Legea nr. 263, reclamantul nerealizând venituri din activităţi comerciale, acesta înregistrând pierderi, astfel cum se poate observa şi din adresa nr.
1278/19.03.2014 emisă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sălaj, astfel încât în mod nelegal s-a procedat la suspendarea pensiei acestuia şi la emiterea de către pârâtă a deciziei nr. 166/23.08.2013. În consecinţă, având în vedere cele arătate, instanţa a admis această cerere a reclamantului privind anularea deciziei nr. 166 din 23.08.2013 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale emisă de pârâtă.
Având în vedere că reclamantul nu a arătat temeiul de drept în baza căruia a solicitat suspendarea executării silite pentru ca instanţa să poată analiza dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru care s-a solicitat aceasta, instanţa a respins această cerere a reclamantului cu privire la suspendarea executării silite.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta CASA JUDEŢEANA DE PENSII SALAJ solicitând anularea sentinţei atacate.
În motivarea apelului, apelanta a arătat că, în fapt, prin Decizia nr. 130874/30.11.2009. s-a admis cererea de înscriere la anticipată parţială începând cu data de 01.12.2009.
În conformitate cu dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 263/2010 privind Sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, casele teritoriale de pensii au obligaţia de a efectua suprapuneri de bază de date cu Administraţiile finanţelor publice. În urma suprapunerii bazelor de date, s-a constatat faptul că reclamantul, în perioada
01.01.2011 — 20.07.2011, a încasat necuvenit drepturi de în sumă de 4186 lei.
Prin adresa nr. 130874/22.04.2013, petentul a fost somat să se prezinte la sediul Casei Judeţene de Pensii Sălaj, în vederea clarificării situaţiei, moment în care a prezentat Adeverinţa nr. 3130120214723/09.05.2013, privind veniturile realizare pe anul 2011, din care rezultă că a realizat venituri ce depăşesc de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Potrivit prevederilor art. 114 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, plata pensiei se suspendă, începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii anticipate sau anticipate parţiale se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1 ), pct.1, II sau IV din lege, şi anume în speţa de faţă, persoanele care realizează, în mod exclusiv, un mediu salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care sunt membri ai unei întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale.
Din Adeverinţa de pe anul 2011, emisă de Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Zalău, reiese faptul că reclamantul a realizat un venit impozabil de -34709 lei, din activităţi comerciale, deci a depăşit de 4 ori salariul mediu brut utilizat la fundamentarea asigurărilor sociale de stat, mai ales că minusul reprezintă venitul brut realizat după scăderea cheltuielilor.
Pe perioada de pensie anticipată parţială pensionarul nu poate cumula pensia cu venituri din o activitate profesională pentru care este obligat să plătească CAS (contribuţie pentru pensie).
Astfel s-a emis decizia de debit nr. 166/23.08.2013, prin care s-a constatat în sarcina reclamantului un debit de 4186 lei, debit care se va recupera de la beneficiar în conformitate cu dispoziţiile art. 179 din Legea nr. 263/2010, privind Sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în termenul general de prescripţie de 3 ani.
Analizând actele şi lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de apel, Curtea reţine următoarele:
Reclamantul este beneficiarul unei pensii anticipate parţial acordată în temeiul Legii nr. 19/2000 începând cu data de 13 mai 2010, prin decizia nr. 130874/30.11.2009 (f. 32 dosar primă instanţă).
Prin decizia nr. 166/23.08.2013 (f. 2), contestată în prezenta cauză, s-a constituit în sarcina reclamantului un debit în sumă de 4.186 lei, reprezentând pensia încasată necuvenit în perioada 1 ianuarie 2011 – 20 iulie 2011, motivat de faptul că în acest interval de timp a cumulat pensia anticipată parţială cu veniturile realizate din activitate profesională realizând pe an calendaristic un venit brut echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut.
Curtea reţine că potrivit dispoziţiilor art. 114 alin. 1 lit. b din Legea nr. 263/2010 intrată în vigoare la data de 1 ianuarie 2011, „În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: (…) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni”.
Potrivit art. 6 alin. (1) pct. IV „În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: (…) persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: a) administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management; b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale; c) persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice; d) persoane angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora; e) alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale”.
Concluzia ce se desprinde din analiza acestor dispoziţii legale este aceea că în situaţia în care o persoană realizează venituri din activităţi profesionale, respectiv un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, acesta este asigurată obligatoriu prin efectul legii şi astfel dreptul de a încasa pensia anticipată sau anticipată parţial se suspendă.
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv adeverinţa de venit emisă de AFP Zalău şi decizia de impunere anuală rezultă că în anul 2011, ca urmare a desfăşurării activităţilor profesionale, reclamantul a avut o pierdere de 34.709 lei, cu privire la care nu a fost stabilită nici obligaţia plăţii vreunui impozit.
În cuprinsul acestor acte eliberate de organele fiscale venitul este redat sub forma „34.709 lei”, aspect cunoscut de apelantă, or, acesta nu reprezintă un venit but superior cu cel puţin de 4 ori câştigul salarial mediu brut, ci o pierdere.
Ca atare, se constată că reclamantul nu a realizat în anul 2011 un venit brut mai mare decât de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat – respectiv 8.088 lei, astfel că acesta nu a fost asigurat obligatoriu în sistemul public de pensii în temeiul art. 6 alin. 1 pct. IV lit. c din Legea nr. 263/2010, iar plata pensiei nu a fost suspendată.
Aşadar, prima instanţă a făcut o aplicare corectă a dispoziţiilor legale incidente în cauză, stabilind că decizia de debit atacată este nelegală, în condiţiile în care prin aceasta s-a dispus recuperarea unor sumelor plătite cu temei legal cu titlu de pensie în perioada ianuarie – iulie 2011.
Ţinând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală şi temeinică, astfel ca o va menţine ca atare, urmând ca în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat apelul declarat de reclamant.
