– Legea nr. 19/2000: art. 94.
Indemnizaţia de care beneficiază consilierii locali nu este decât o remuneraţie ocazională şi nepermanentă, şi care, prin cuantumul ei, nu poate fi asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, neavând o semnificaţie de natură a determina suspendarea plăţii pensiei sau cumulul acesteia.
Consilierii locali îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleşi, în puterea acestui mandat, neputăndu-se reţine că prestează o activitate profesională în înţelesul dispoziţiilor art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
în acelaşi sens s-a pronunţat şi înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, prin decizia nr. 16 din 18 februarie 2008, a reţinut că natura juridică a indemnizaţiei de şedinţă la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu justifică încadrarea ei într-o remuneraţie sau alt cu caracter permanent nesusceptibil de a se constitui în cumul împreună cu pensia.
(Curtea de Apel Suceava – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale,
decizia nr. 1389 din 10 noiembrie 2009)
Prin cererea formulată şi înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava sub nr. 1499/86/2009 din 26 februarie 2009, petentul M.P.V. a chemat în judecată pe intimata Casa Judeţeană de Pensii Suceava, contestând decizia nr. 284 din 11 februarie 2009 prin care s-a stabilit în sarcina sa un debit de 11.002 lei.
în motivarea cererii, petentul a arătat că prin decizia contestată, în sarcina sa a fost stabilit un debit de 11.002 lei reprezentând nelegal primită în perioada 1 august 2007 – 1 iunie 2008.
A mai arătat petentul că în urma alegerilor locale a fost ales consilier local, demnitate pentru care primeşte (nu în fiecare lună) o indemnizaţie reprezentând 5% din salariul primarului.
Petentul a mai precizat că indemnizaţia de şedinţă primită de el nu poate avea altă semnificaţie decât aceea a unei remuneraţii ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanţă şi care nu poate fi considerată un salariu permanent susceptibil a se constituit în cumul cu pensia de invaliditate gradul II.
A mai arătat petentul că obţinerea de către el, în mod ocazional, a acestei indemnizaţii nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit de natură să determine încetarea plăţii pensiei de invaliditate.
Acţiunea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 19/2000.
în dovedirea acţiunii petentul a depus la dosar înscrisuri.
Legal citată, intimata Casa Judeţeană de Pensii Suceava a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca nefondată întrucât petentul
nu poate cumula pensia cu indemnizaţia primită pentru calitatea de consilier, potrivit art. 94 din Legea nr. 19/2000.
în susţinerea întâmpinării intimata a depus la dosar înscrisuri.
Instanţa a încuviinţat şi administrat în cauză proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Prin sentinţa civilă nr. 1077 din 11 mai 2009, Tribunalul Suceava a admis contestaţia formulată de contestatorul M V. şi a anulat decizia nr. 284 din 11 februarie 2009 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Suceava în dosar nr. 248680, obligând-o totodată pe aceasta să plătească contestatorului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut că, în concordanţă cu dispoziţiile art. 94 alin. I din Legea nr. 19/2000, „pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: …a) pensionarii de invaliditate gr. III.”
însă, calitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizaţia aferentă acestei calităţi nu poate fi asimilată cu veniturile dintr-o activitate profesională.
Pe cale de consecinţă, consilierii locali pot cumula pensia de invaliditate de gr. II cu indemnizaţia la care au dreptul pe durata îndeplinirii funcţiei elective şi care nu este altceva decât o remuneraţie ocazională şi nepermanentă, ce nu poate fi asimilată cu un venit permanent.
împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Suceava, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
în dezvoltarea motivelor de recurs a arătat, în esenţă, că dispoziţiile art. 94 din Legea nr. 19/2000 stabilesc clar categoriile de persoane care pot cumula pensia cu veniturile, iar printre aceste categorii nu se regăseşte şi categoria pensionarilor de invaliditate gr. II, astfel încât în mod eronat instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului şi a anulat decizia de debit emisă pe numele acestuia, decizia nr. 284 din 11 februarie 2009.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a motivelor invocate în recurs, ce vizează dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., Curtea constată neîntemeiat recursul.
Potrivit dispoziţiilor art. 94 alin. 1 lit. a)-d) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, până la completarea adusă de Legea nr. 209/2009. pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: copiii urmaşi orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, nevăzătorii, pensionarii pentru limită de vârstă, pensionari de invaliditate de gradul III.
Art. 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali stabileşte că pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă.
Potrivit aceluiaşi act normativ, numărul maxim de şedinţe pentru care se acordă indemnizaţia este de o şedinţă de consiliu şi 1-2 şedinţe de comisii de specialitate pe lună (art. 34 alin. 3 din Legea nr. 393/2004).
Aşa cum în mod corect a reţinut prima instanţă, această indemnizaţie nu are un caracter permanent, este o remuneraţie ocazională, neputând fi asimilată cu un venit realizat dintr-o activitate profesională.
De altfel, consilierii locali îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleşi, în puterea acestui mandat, neputăndu-se reţine că prestează o activitate profesională în înţelesul dispoziţiilor art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
în acelaşi sens s-a pronunţat şi înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, prin decizia nr. 16 din 18 februarie 2008, a reţinut că natura juridică a indemnizaţiei de şedinţă la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu justifică încadrarea ei într-o remuneraţie sau alt venit cu caracter permanent susceptibil de a se constitui în cumul împreună cu pensia.
Astfel, a reţinut Curtea că indemnizaţia de care beneficiază contestatorul intimat nu este decât o remuneraţie ocazională şi nepermanentă şi care, prin cuantumul ei, nu poate fi asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, neputând determina suspendarea plăţii pensiei sau cumulul acesteia.
Prin această decizie, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că persoanele alese în funcţii de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizaţia corespunzătoare funcţiei elective, iar potrivit dispoziţiilor art. 329 alin. 3 C. pr. civ., dezlegarea dată problemei de drept judecate este obligatorie pentru instanţă.
Faţă de aceste aspecte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. I C. pr. civ., Curtea a respins ca nefondat recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Suceava.
