SENTINŢA CIVILĂ NR. 1817/08.07.2010
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei petenta SC B.C. SRL, prin reprezentant legal B.N., a formulat plângere contravenţională împotriva procesului-verbal seria NT nr. 10532, încheiat la data de 25.03.2010, de către un agent constatator din cadrul I.T.M.
În motivarea plângerii, reprezentantul petentei a arătat că s-a constatat în actul atacat că numita M.P. nu avea întocmite forme legale pentru angajare, deşi presta activitate specifică raporturilor de muncă, pentru societate. S-a mai arătat că acesteia i se încheiase, din 12.01.2010, contract individual de muncă, urmând ca, în 20 de zile să fie înregistrat la ITM.
În consecinţă, a solicitat anularea procesului-verbal şi exonerarea de plata amenzii, de 3000 lei.
În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri şi testimonială, cu martorii B.M. şi M.P.
Plângerea nu a fost întemeiată în drept.
Plângerea contravenţională este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru şi a timbrului judiciar în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 şi art. 1 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.
În apărare, intimatul a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul-verbal a fost legal întocmit.
A mai arătat acesta că reprezentantul contravenientei nu a prezentat, la data controlului, contractul de muncă, invocând declaraţia angajatei M.P., de la data controlului.
În drept, intimatul a invocat prevederile Codului de procedură civilă, Legea 53/2003 şi OG 2/2001.
În dovedire, a depus înscrisuri.
La data de 02.07.2010, au fost audiaţi martorii propuşi de petentă.
Analizând actele şi lucrările dosarului precum şi susţinerile părţilor, instanţa reţine următoarele:
In fapt, la data de 25.03.2010, petenta SC B.C. SRL a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 3000 lei, de către un inspector din cadrul intimatului ITM, pentru nerespectarea prevederilor art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 modificată şi completată.
Pentru a dispune sancţionarea contravenţională, s-a reţinut în cuprinsul procesului-verbal seria NT nr. xxxxxxxx că, în data de 25.03.2010, ora 14:40, la SC B.C.SRL, s-a constatat că angajatorul a primit la muncă pe M. P. ( data începerii activităţii – 01.12.2009 ), fără a-i întocmi contract individual de muncă, contrar prevederilor art. 16 alin. 1 şi art. 276 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 modificată şi completată.
În drept, având în vedere dispoziţiile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanţa este datoare să verifice legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de contravenţie.
În ceea ce priveşte legalitatea procesului-verbal evocat, instanţa reţine că acesta a fost legal întocmit, faţă de prevederile art. 16 şi 17 alin. din OG nr. 2/2001, unde sunt prevăzute cauzele de nulitate ale actului de constatare şi sancţionare contravenţională.
Analizând cel de-al doilea aspect propus de prevederile art. 34 alin. 1, se constată că procesul-verbal atacat îndeplineşte condiţiile de temeinicie pentru sancţionarea în mod valabil a contravenientei, având în vedere înscrisurile aflate la dosar, astfel:
În ceea ce priveşte forţa probantă a procesului-verbal, instanţa apreciază că, în măsura în care fapta contravenţională reţinută în sarcina petentei a fost constatată personal de către inspectorul ITM, acesta beneficiază de o prezumţie relativă de adevăr, făcând dovada asupra stării de fapt reţinute, până la proba contrarie. Relativ la prezumţia evocată, trebuie amintit că, potrivit jurisprudenţei instanţei de european al drepturilor omului, ar fi lipsit de logică să le fie recunoscut statelor parte la Convenţie dreptul de a învesti organe administrative cu competenţa de sancţionare a unor fapte minore (a se vedea in acest sens cauza Lauko împ. Slovaciei, hotărâre din 2 septembrie 1998, § 64), fiind conformă Convenţiei procedura de aplicare şi a unei sancţiuni contravenţionale pe baza unui act necontestat în faţa unei instanţe, având implicit şi valoare probatorie, iar în momentul formulării unei contestaţii judiciare împotriva unui alt act de acelaşi gen, acordarea unei relevante probatorii acestuia sa contravină CEDO.
Actul de sancţionare se coroborează cu procesul-verbal de control nr. xxxxx/25.03.2010 şi anexele aferente ( filele 20-25 ), cu declaraţia dată de angajata M.P. la data controlului ( fila 28 ), şi cu lista cărţilor individuale de muncă şi a carnetelor de muncă aflate în gestiunea ITM ( fila 29 ), înscrisuri din care reiese fără dubiu că M. P. era angajata petentei de la data de 01.12.2009, fără contract de muncă semnat, iar în evidenţa ITM era înregistrat la data controlului un singur angajat legal al societăţii, respectiv B.M.
În raport de aceste aprecieri, nu poate fi acceptată ipoteza prezentată de martorii audiaţi, conform cu care M.P. nu era angajata societăţii, ci doar ţinea locul angajatei B.M. Aceste declaraţii sunt în vădită discrepanţă cu scenariul prezentat în acţiunea introductivă, în care se afirmă că persoana în cauză era angajată, urmând să fi înregistrat contractul individual de muncă în 20 de zile. Or depoziţiile martorilor, care relevă contrariul, negând că M.P. ar fi fost vreodată angajata petentei, nu pot fi avute în vedere, instanţa apreciindu-le ca nesincere, fiind în mod clar afectate de subiectivism, din moment ce B.M. este soţia administratorului societăţii, iar M. P. este ruda acestora.
De asemenea, contractul individual de muncă înregistrat la ITM, sub nr. xxxx( fila 10 ), deci cu mult după data controlului, nu este concludent, din moment ce nu apare ca fiind înregistrat cu număr şi dată în registrul de evidenţă al salariaţilor contravenientei.
Tot din punct de vedere al temeiniciei procesului-verbal contestat, instanţa reţine că fapta contravenţională pentru care petenta a iniţiat demersul justiţiar, este prevăzută şi sancţionată de art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003 potrivit căruia constituie contravenţie ,, primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei”.
În conformitate cu prevederile art. 16 alin 1 din acelaşi act normativ ,, Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfăşoare o activitate independentă, precum şi asociaţia familială au obligaţia de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă”.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al contravenţiei s-a materializat prin inacţiunea petentei de a încheia contract individual de muncă pentru angajata M.P., în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă deoarece această obligaţie legală îi incumba acesteia, în calitate de angajator.
Urmarea imediată a faptei săvârşite de către petentă, constă în lezarea valorii sociale care asigură un climat de ordine şi securitate socială necesar desfăşurării normale a activităţii de muncă.
Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârşită de petentă şi urmarea imediată, rezultă, ex re, din însăşi săvârşirea (in)acţiunii incriminate.
Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihică a petentei faţă de faptă şi urmările acesteia îmbracă forma vinovăţiei în modalitatea intenţiei indirecte deoarece a prevăzut rezultatul faptelor sale şi deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii acestuia.
Fata de cele expuse, instanţa apreciază că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale faptei contravenţionale prevăzute de art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, iar conduita petentei se situează în sfera ilicitului contravenţional, ce constituie temei al răspunderii contravenţionale.
În ceea ce priveşte sancţiunea contravenţională, instanţa reţine că prin procesul-verbal s-a aplicat petentei amenda contravenţională în cuantum de 3000 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
Referitor la individualizarea sancţiunii, instanţa va avea în vedere criteriile prevăzute de art. 21 lin. 3 din O.G. nr. 2/2001 care prevede că sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului.
În concret, instanţa apreciază că faptele comise de petentă prezintă un grad de pericol social relativ moderat avându-se în vedere circumstanţele reale ale acesteia respectiv, modalitatea de săvârşire, încălcarea obligaţiei legale de a încheia contract de muncă, nerecunoaşterea faptei.
Fata de aceste criterii de individualizare, instanţa apreciază ca sancţiunea aplicată de agentul constatator este individualizată în mod corect spre minimul special al acesteia, precum şi faptul că numai o sancţiune pecuniară este susceptibilă de a determina conformarea conduitei reprezentantului societăţii în sensul respectării prevederilor legale în vigoare.
Aşa fiind, va fi respinsă, ca neîntemeiată, plângerea.
În temeiul principiului disponibilităţii, instanţa va luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
