– Art.260 alin.1 lit.e din Legea 53/2003
JUDECĂTORIA OLTENIŢA – SENTINŢA CIVILĂ NR.115 DIN 23.01.2012
Prin plângerea înregistrată la această instanţă sub nr. /269/2011, petenta SC E. G. SRL Olteniţa – prin reprezentantul său legal GG, a solicitat , în contradictoriu cu I.T.M. Călăraşi, anularea procesului verbal de contravenţie seria M3, nr. 1074/18.11.2011 prin care a fost amendată cu suma de 30.000 lei, în temeiul art. 260 alin. 1 lit. E din Lg. 53/2003 republicat iar în subsidiar, înlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunea „avertisment. „
In motivarea plângerii, petenta arată că în urma controlului efectuat , inspectorii din cadrul ITM Călăraşi în perioada 15 .11.2011 – 16.11.2011 la santierul situat în mun. Olteniţa jud. Călăraşi, ca urmare a producerii evenimentului soldat cu decesul lui GGC, au fost depistate 3 persoane care au desfăşurat activitate fără a avea încheiate în formă scrisă contractele individuale de muncă (DD, BFL şi GGC).
Petenta arată că au fost încălcate prev. art. 16 alin. 1 din Lg. 53/2003 rep.
Arată că celor 3 persoane nominalizate în procesul verbal de contravenţie, le-a făcut protecţia muncii în data de 15.11.2011, urmând ca seara că le încheie contracte de muncă în formă scrisă.
La aceeaşi dată, a avut loc un accident de muncă soldat cu decesul lui GGC, motiv pentru care ITM i-a oprit fişele de protecţia muncii şi copiile după cărtile lor de identitate.
Petenta arată că a făcut protecţia muncii a celor 3 muncitori, instructajul fiind făcut de dl. inginer PM autorizat în protecţia muncii, astfel că solicită fişele de protecţia muncii şi copiile după cărtile de identitate ale celor 3 persoane de la ITM Călăraşi.
Este adevărat că datorită lucrărilor de execuţie pe care le are în curs de execuţie nu a avut timp ca în dimineaţa zilei de 15.11.2011 să încheie contractele individuale de muncă cu cei 3 angajaţi, dar a doua zi, a încheiat contractele individuale de muncă cu DD şi BFL, acesta din urmă încetând activitatea după 5 zile.
In prezent este angajat cu contract individual de muncă numai DD, ceea ce înseamnă că în ultimă instanţă, a intrat în legalitate din acest punct de vedere, motiv pentru care, solicită anularea procesului verbal de contravenţie, în caz contrar, plata amenzii contravenţionale de 30.000 lei însemnând intrarea în faliment a firmei.
In ipoteza în care nu se va anula în întregime, solicită aplicarea unei sanctiuni cu avertismentul, pentru a evita falimentul din care nimeni nu are de câştigat, întrucât firma contribuie cu taxe şi impozite aferente la bugetul de stat.
In drept, a invocat art. 31 şi urm., art. 5 din OG nr. 2/2001.
Petenta a depus la dosarul cauzei, copia contractului individual de muncă încheiat cu BFL, a contractului de muncă încheiat cu DD, ambele la data de 15.11.2011, copii ale fişelor de instruire individuală realizată la data de 14.11.2011 şi copii ale actelor necesare angajării pentru GGC .
Intimata ITM Călăraşi, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
In motivarea întâmpinării, arată că în urma controlului efectuat în perioada 15.11.2011 – 16.11.2011 de către inspectorii de muncă, la obiectivul santier din localitatea Olteniţa jud. Călăraşi, ca urmare a producerii evenimentului din data de 15.11.2011, soldat cu decesul numitului GGC, s-a constatat că la această locaţie desfăşurau activitate în folosul societăţii trei persoane, fără a avea încheiate contracte individuale de muncă în formă scrisă numitii DD, BFL şi GGC, iar ca rezultat al celor constatate , inspectorii de muncă au întocmit procesul verbal de contravenţie nr. 1074 MB/18.11.2011, prin care a fost aplicată o sanctiune contravenţională de 30.000 lei, conform art. 260 alin. 1 lit. e din C. Muncii , (cuantumul minim prev. de lege, pentru fiecare persoană fără forme legale de angajare).
Art. 260 alin. 1 lit. e din C. Muncii, cu modificările şi completările în vigoare la data săvârşirii faptei contravenţionale, prevede obligativitatea angajatorului de a întocmi contracte individuale de muncă, în formă scrisă, pentru toate persoanele care prestează o activitate remunerată, anterior datei de începere a activităţii, iar neîntocmirea acestor contracte atrage aplicarea unei sanctiuni contravenţionale între 10.000 lei şi 20.000 lei, pentru fiecare persoană în parte. De asemenea, anterior începerii activităţii, fiecare contract individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă. Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
Plângerea contravenientului este neîntemeiată, pentru următoarele motive: La data controlului, nu existau întocmite contracte individuale de muncă pentru numiţii DD, BFL şi GGC, angajatorul având obligaţia de a-i primi la muncă doar după ce a întocmit contracte individuale de muncă, în formă scrisă şi după ce a transmis aceste contracte, sub forma electronică la ITM Călăraşi.
Din verificarea documentelor puse la dispoziţie de către administratorul societăţii şi a înregistrărilor din registrul general de evidenţă a salariaţilor, transmis la ITM Călăraşi a rezultat că cele trei persoane mentionate mai sus desfăşurau activitate pentru societate fără a avea întocmite contracte individuale de muncă, aşa cum prevede art. 16 din C. Muncii.
Lipsa încheierii acestor contracte de muncă, deci existenţa faptei contravenţionale la data efectuării controlului, a rezultat şi din faptul că aceste contracte nu au fost transmise (depuse) la ITM Călăraşi, în format electronic, în registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic.
In acest sens, trebuie avut în vedere că prin abrogarea Lg. nr. 130/1999 privind unele măsuri de protectie a persoanelor încadrate în muncă, nu mai existau obligaţiile referitoare la înregistrarea fizică a contractelor individuale de muncă la inspectoratele teritoriale de muncă, astfel verificarea asupra modului cum angajatorul respecta prevederile privind încheierea şi executarea contractelor de muncă se poate realiza , având în vedere datele transmise de către fiecare angajator în registrul general de evidenţă a salariaţilor în format electronic, la inspectoratul teritorial de muncă. Contractele individuale de muncă trebuie transmise de către angajator anterior începerii activităţii de către fiecare salariat în parte, pentru a exista o evidenţă strictă fidelă, cronologică a contractelor individuale de muncă, prevenindu-se astfel înregistrarea retroactivă a acestor contracte.
Conform declaraţiilor scrise pe propria răspundere , în temeiul art. 19 alin. 1 lit. k din Lg. nr. 108/1999, pentru înfiinţarea şi organizarea Inspectiei Muncii, republicată, numiţii DD şi BFL au declarat că desfăşoară activitate pentru societate anterior datei în care a avut loc controlul, anume DD din data de 7.11.2011 iar BFL din 8.11.2011. Aceştia au precizat că desfăşurau activitate în folosul petentei, fără a avea încheiate şi fără a fi semnat contracte individuale de muncă.
De asemenea, din declaraţiile numitilor DD, BFL şi GG (administratorul societăţii) , a rezultat că la data producerii evenimentului 15.11.2011, aceştia desfăşurau activitate împreună cu GGC, care se afla în aceeaşi situaţie – desfăşura efectiv activitate în folosul petentei, fără forme de angajare.
In plus, de o mare relevanţă este prezentarea de către administratorul societăţii a fişelor individuale privind securitatea şi sănătatea în muncă a numiţilor DD, BFL şi GGC, din care rezultă următoarele : DD a fost admis la lucru în data de 15.11.2011, BFL în data de 16.11.2011 şi GGC , în data de 16.11.2011.
La data întocmirii actelor de control, administratorul societăţii a luat la cunoştinţă de continutul acestora şi a semnat fără obiectiuni.
Gradul sporit de pericol social al faptei este evidenţiat de recentele modificări ale C. Muncii, produse prin Lg. nr. 40/2011, legiuitorul înţelegând repercursiunile nerespectării acestor prevederi legale în domeniul muncii, înăsprind sanctiunile aplicabile în cazul acestei contravenţii, astfel că amenzile pentru săvârşirea contravenţiei au fost majorate considerabil, de la un minim special de 3.000 lei la un minim special de 10.000 lei, şi până la un maxim special de 30.000 lei, pentru fiecare persoană identificată fără forme legale de angajare, fiind desfiinţat pragul maxim al amenzii, care era de 100.000 lei.
De asemenea, pericolul social al faptei contravenţionale, rezultă din interdependenţă între plata contribuţiilor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protectie socială.
Prin lipsa unui contract individual de muncă salariatul respectiv nu beneficiază de drepturile ce i se cuvin : concediu de îngrijire copil până la 2 ani, dreptul la pensie, dreptul la şomaj, indemnizaţia pentru boli profesionale şi accidente de muncă etc.
Având în vedere aceste argumente legale, rezultă fără echivoc că faptele contravenţionale au fost săvârşite, fiind corect constatate şi consemnate de către inspectorii de muncă, iar sanctiunea aplicată este bine proporţionată, ţinându-se cont, la individualizarea faptei, de vinovăţia angajatorului, de pericolul social al contravenţiei, de numărul persoanelor fără forme legale identificate la acelaşi angajator, fiind aplicat minimul prev. de lege.
Faţă de aceste motive, solicită respingerea plângerii ca netemeinică şi menţinerea procesului verbal, cu obligarea acesteia la plata amenzii.
In drept, a invocat art. 115 – 118 C.pr.civilă.
Din analiza probelor existente la dosarul cauzei rezultă că în perioada 15 – 16.11.2011, la Santierul situat în mun. Olteniţa , inspectorii de muncă din cadrul ITM Călăraşi, MD şi AA, au identificat 3 persoane care prestau activitate în momentul efectuării controlului împreună cu numitul GGC care a decedat pe acest şantier. La verificarea contractelor de muncă, realizate la data de 18.11.2011, s-a constatat că numiţii DD, BFL şi GGC, prestau activitate fără a avea încheiat în formă scrisă, contract individual de muncă.
Petenta a mentionat că urma să încheie contracte de muncă celor 3 persoane şi că în dimineaţa zilei de 15.11.2011, datorită lucrărilor ce erau în curs de execuţie, nu a avut timp să încheie contractele de muncă celor 3 angajaţi, dar a încheiat aceste contracte în ziua următoare.
Potrivit art. 260 alin. 1 lit.e , din Lg. 53/2003 , rep. ( din C. Muncii), constituie contravenţie şi se sanctionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată , primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1 din Lg. 53/2003 rep.
Potrivit art.16 alin. 1 , contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părtilor , în formă scrisă, în limba română . Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului, iar forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
Din analiza acestui text de lege, se reţine ca obligatorie forma scrisă a contractului individual de muncă şi existenţa acestui contract la momentul la care se începe activitatea la angajatorul respectiv. Este adevărat că petenta a depus copia unor contracte de muncă, încheiate în formă scrisă, în data de 15.11.2011, cu numiţii DD şi BFL , însă aceste înscrisuri au fost realizate după ce persoanele respective au început activitatea .
Se constată astfel că plângerea nu este întemeiată, fapta contravenţională fiind de netăgăduit.
In ceea ce priveşte solicitarea petentei de în locuire a amenzii contravenţionale cu sanctiunea „ avertisment „ urmează a fi respinsă , fapta fiind de o gravitate deosebită , în cazul de faţă fiind depistată în urma producerii unui accident la locul de muncă, soldat cu decesul uneia dintre persoanele căreia ar fi urmat să i se încheie contract de muncă după cum susţine petenta.
