-art. 62 alin.(6) si art. 56 alin. 5 din Legea 19/2000.
Intimata reclamanta are posibilitatea ca potrivit art. 62 alin.(6) si art. 56 alin. 5 din Legea 19/2000 sa conteste decizia de respingere a contestatiei administrative si avizului medical nr. 4985/16.12.2010 formulate împotriva deciziei de neîncadrere în grad de invaliditate, contestatie a carei solutionare implica accesul efectiv la justitie în baza art. 6 CEDO, cu posibilitatea administrarii probei cu expertiza medicala, fiind necesara expertizarea medicala a acesteia.
Considerentele primei instante potrivit carora anularea deciziei prin care a constatat încetarea dreptului intimatei la plata unei pensii de invaliditate deoarece nu se mai încadrase în grad de invaliditate in urma procedurii periodice de revizuire a gradelor de invaliditate, ar atrage pe cale de consecinta anularea deciziei emisa la data anterioara, de Oficiul Judetean de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Calarasi, în aplicarea principiul “rezoluto iure dantis rezolvitur ius accipientis” (anularea actului initial atrage anularea actului subsecvent care depinde de el) sunt gresite, deoarece în situatia neîncadrarii într-un grad de invaliditate, pensia de invaliditate înceteaza de drept.
CURTEA DE APEL BUCURESTI-SECTIA A VII A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE.DECIZIA CIVILA NR.5177/ 09.09.2011.
Prin sentinta civila nr.1347/17.03.2011 pronuntata în dosarul nr.6637/116/2010, Tribunalul Calarasi – Sectia Civila a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Oficiul judetean de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca Calarasi si a respins cererea formulata împotriva acestuia ca fiind îndreptata împotriva unei persoane fara calitate procesuala; a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca; a admis cererea formulata de reclamanta G.N. în contradictoriu cu pârâta Casa Judeteana de Pensii C. si Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca; a anulat decizia nr.124609/11.10.2010 privind depensionarea reclamantei, emisa de pârâta Casa judeteana de pensii Calarasi si pe cale de consecinta a desfiintat decizia nr.3995/23.09.2010 emisa de Oficiul judetean de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca Calarasi si avizul nr.4985/16.12.2010 emisa de Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca; a repus partile în situatia anterioara emiterii deciziei de depensionare în sensul ca a obligat pârâta Casa Judeteana de Pensii C. sa procedeze la o noua revizuire medicala în ceea ce o priveste pe reclamanta si la plata catre reclamanta a pensiei cuvenite de la momentul sistarii platii acesteia .
Pe exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Oficiul judetean de expertiza medicala, a motivat ca potrivit art. 12 alin 1 din HG Nr. 1229 din 13 octombrie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca si a serviciilor teritoriale de expertiza medicala a capacitatii de munca “Serviciile teritoriale de expertiza medicala a capacitatii de munca sunt unitati fara personalitate juridica, aflate în subordinea administrativa a caselor teritoriale de pensii, coordonate din punct de vedere stiintific si metodologic de catre INEMRCM.”. Or, potrivit art. 41 alin 2 Codul de procedura civila ” Asociatiile si societatile care nu au personalitate juridica pot sat în judecata ca pârâte, daca au organe proprii de conducere”. Oficiul judetean de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca Calarasi nu are personalitate juridica si nici nu se încadreaza în categoria asociatiilor prevazute de art. 41 alin 2 C pr. Civil, neavând organe proprii de conducere, apreciindu-se astfel ca nu poate sta în proces în calitate de pârât.
Pe exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, a retinut ca prin cererea formulata reclamanta tinde la anularea avizului emis de catre aceasta institutie care potrivit art.5 din HG 1229/2005 este o institutie publica cu personalitate juridica si autonomie stiintifica, aflata în subordinea Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale.
Pe fondul cauzei prima instanta a apreciat ca întemeiata cererea reclamantei, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit art. 56 din Legea nr.19/2000 încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de medicul specializat în expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit în continuare medic expert al asigurarilor sociale, în termen de 30 de zile de la data înregistrarii cererii, însotita de documentatia necesara. Împotriva deciziei emise în conditiile alin. (1) se poate face contestatie la casa teritoriala de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
În alineatul 3 din acelasi articol se prevede ca la solutionarea contestatiei casa teritoriala de pensii consulta Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, iar avizul acestei institutii este obligatoriu si ramâne definitiv.
Termenul de rezolvare a contestatiei este de 45 de zile de la data înregistrarii acesteia iar împotriva deciziei casei teritoriale de pensii, data în solutionarea contestatiei prevazute la alin. (2), poate fi contestata la instanta judecatoreasca competenta, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
Art. 62 din acelasi act normativ prevede obligativitatea revizuirii medicale a persoanelor încadrate în grad de invaliditate, în functie de afectiune, la intervale de 6 – 12 luni, pâna la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz: mentinerea în acelasi grad de invaliditate; încadrarea în alt grad de invaliditate; încetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacitatii de munca.
Alinatul 6 al articolului 62 instituie aceiasi procedura de contestare a deciziei emisa dupa revizuirea medicala prevazuta de art. 56 alin 2-6 , prezentata anterior.
În speta, înca din 09.04.2003 a fost stabilit dreptul reclamantei la de invaliditate, aceasta fiind supusa periodic revizuirii medicale, fiind mentinuta pensia de invaliditate, astfel cum rezulta din deciziile de revizuire prezentate.
Instanta a apreciat ca procedura de revizuire medicala a fost încalcata, fapt ce atrage nulitatea acesteia.
În acest sens retine ca într-adevar, avizul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca este obligatoriu si definitiv, însa instanta constata ca, desi Casa judeteana de pensii era obligata sa solutioneze în termen de 45 de zile contestatia formulata de reclamanta împotriva deciziei asupra capacitati de munca nr. 3995/23.09.2010 emisa de cabinetul de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca( contestatie înregistrata la de 21.10.2010), emite decizia nr.124609/11.10.2010 prin care dispune depensionarea reclamantei (revocarea pensiei de invaliditate), gradul de invaliditate fiind O si încetarea platii drepturilor de pensie începând cu data de 01.10..2010, fara ca în prealabil sa consulte Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca si sa obtina avizul acestuia.
Practic pârâta a revocat pensia de invaliditate si a dispus încetarea platii drepturilor de pensie începând cu data de 01.10..2010, înainte de a solutiona contestatia reclamantei si anterior emiterii avizului Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, ignorând prevederile art. 56 alin 6 din Legea 19/2000conform carora numai decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestata în termen, este definitiva.
S-a remarcat si faptul ca pârâta a solicitat avizul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca la data de 01.11.2010 prin adresa nr. 01.11.2010 , iar aceste este emis la data de 16.12.2010, ulterior deciziei de depensioanare.
Fata de aspectele sus – retinute si constatând ca în speta au fost încalcate norme imperative ce reglementeaza procedura revizuirii medicale, a admis cererea formulata de reclamanta, a anulat decizia nr.124609/11.10.2010 privind depensionarea reclamantei, emisa de pârâta Casa judeteana de pensii Calarasi si pe cale de consecinta a desfiintat decizia nr.3995/23.09.2010 emisa de Oficiul judetean de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca Calarasi si avizul nr. 4985/16.12.2010 emisa de Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca; a repus partile în situatia anterioara emiterii deciziei de depensionare în sensul ca a obligat pârâta Casa Judeteana de Pensii Calarasi sa procedeze la o noua revizuire medicala în ceea ce o priveste pe reclamanta si la plata catre reclamanta a pensiei cuvenite de la momentul sistarii platii acesteia .Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâta Casa Judeteana de Pensii Calarasi, care a invocat în drept dispozitiile art.304 pct.9 din Codul de procedura civila si a criticat-o pentru urmatoarele motive:
Reclamanta a beneficiat de pensie pentru pierderea capacitatii de munca în baza Deciziei asupra capacitatii de munca nr.1305/04.04.2009 emisa de Comisia de Expertiza Medicala Calarasi, încadrându-se în gradul II de invaliditate, iar în urma revizuirii gradului II de invaliditate de catre Oficiul Judetean de expertiza medicala Calarasi s-a facut încadrarea reclamantei în gradul 0, decizie contestata de catre reclamanta conform procedurii legale, iar contestatia formulata (împreuna cu dosarul medical) a fost înaintata la Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Bucuresti) pentru un punct de vedere necesar în solutionarea contestatiei; in situatia in care INEMRC ar fi considerat ca au fost incalcate prevederile legale si ar fi emis un aviz favorabil reclamantei, s-ar fi solutionat in favoarea reclamantei contestatia si s-ar fi repus in situatia anterioara.
Urmare deciziei asupra capacitatii de munca prin care reclamanta a fost înscrisa în gradul 0 de invaliditate s-a emis decizia nr.124609 din 11.10.2010 privind încetarea platii pensiei.
Revizuirea s-a facut respectandu-se dispozitiile art.62 alin.(l) din Legea nr. 19/2000 in sensul ca pensionarii de invaliditate sunt supusi| revizuirii medicale periodice.
In urma expertizarii la INEMRCM Bucuresti, asadar dupa avizul emis de acesta, in conformitate cu prevederile art.62 alin.(2) din Legea nr. 19/2000, a fost emisa decizia asupra capacitatii de munca nr.3995 din 23.09.2010 prin care reclamanta a fost încadrata în gradul 0 de invaliditate, încetandu-i calitatea de pensionar de invaliditate.
În conformitate cu prevederile art. 7 alin.(2) din Regulamentul de organizare si functionare a Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca si a serviciilor teritoriale de expertiza medicala a capacitatii de munca, aprobat prin H.G. nr. 1.229 din 13 octombrie 2005, “concluziile comisiilor de avizare si control al dosarelor medicale pentru pensie de invaliditate din INEMRCM privind cazurile analizate din punct de vedere medical si metodologic sunt definitive si aplicarea acestora este obligatorie la nivelul serviciilor teritoriale de expertiza medicala a capacitatii de munca, cu toate consecintele privind pensia de invaliditate”.
In urma emiterii acestei decizii medicale, Casa Judeteana de Pensii Calarasi a emis in mod legal decizia nr. 124609 din 11.10.2010 de încetare a platii pensiei.
Potrivit dispozitiilor art. 62 alin.(3) din Legea nr. 19/2000, dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicala, iar in temeiul dispozitiilor art.91 alin.il) lit.b din Legea nr. 19/2000, plata pensiei înceteaza începând cu luna urmatoare celei in care beneficiarul nu mai îndeplineste conditiile legale în baza careia i-a fost acordata pensia (în cazul de fata reclamanta nu mai îndeplineste conditia Încadrarii în grad de invaliditate).
Întrucât decizia de revizuire medicala prin care reclamanta are gradul 0 de invaliditate, a fost emisa în luna octombrie, raportat alin.(3) din Legea nr. 19/2000, în mod legal s-a dispus încetarea platii pensiei începând cu data de 01.11.2010.
Instanta de fond a considerat în mod nelegal ca procedura de revizuire medicala a fost încalcata, fapt ce a atras nulitatea acesteia, considerând de asemenea ca au fost incalcate norme imperative ce reglementeaza procedura revizuirii medicale.
Legea nr. 19/2000 reglementeaza în mod distinct (atât procedura cât si competenta) contestarea deciziilor de stabilire si plata a pensiei (art. 155 din Legea nr. 19/2000) si contestarea deciziilor de încadrare sau neincadrare într-un grad de invaliditate, respectiv decizia de revizuire medicala (art. 56 alin.2 – 6 si art.62 alin.(6) din Legea nr.19/2000).
Intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului si mentinerea sentintei recurate.
Analizând sentinta conform criticilor recurentei, pe baza art. 306 alin. 3 rap.la 304 pct. 6, 7 si 9 art. si 304 ind. 1 C.proc.civ., Curtea a constat ca recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
S-a observat ca în mod corect a invederat recurenta -pârâta încalcarea legii de catre prima instanta si confundarea de catre aceasta a prevederilor legale care reglementau distinct capetele de cerere deduse judecatii de catre reclamanta, în contestarea deciziilor nr. 3995/23.09.2010 emisa de catre CNPAS-Oficiul/Cabinetul de Expertiza Medicala si recuperare a capacitatii de munca si nr.28/20.01.2011 emisa de CNPAS-Cabinetul de Expertiza Medicala si recuperare a capacitatii de munca, ca urmare a avizului nr.4985/16.12.2010 emis de CNPAS-Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, (art. 56 alin.2 – 6 si art.62 alin.(6) din Legea nr.19/2000) si respectiv in contestarea deciziei de constatare a încetarii dreptului la pensie de invaliditate nr.124609 emisa la data de 11.10.2010 (art. 155 rap. la art. 87 din Legea nr. 19/2000).
S-a constatat ca prin actiunea introdusa la data de 17.12.2010 cu precizarile, modificarile si completarile ulterioare, intimata a solicitat pronuntarea unei hotarâri judecatoresti prin care sa se dispuna anularea deciziei nr. 3995/23.09.2010 emisa de catre CNPAS-Oficiul/Cabinetul de Expertiza Medicala si recuperare a capacitatii de munca Calarasi, pe care a contestat-o în procedura administrativa prealabila, cu obligarea la repunerea sa in situatia anterioara emiterii deciziei nr.3995/23.09.2010 (prin emiterea in locul acesteia a unei noi decizii de încadrare in gradul II de invaliditate, în care sa se recunoasca în plus si caracterul ireversibil în functie de afectiunile medicale), si anularea tuturor actelor subsecvente (avizul nr.4985/16.12.2010 emis de CNPAS-Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, decizia nr. 28/20.01.2011 emisa de CNPAS-Cabinetul de Expertiza Medicala si recuperare a capacitatii de munca), precum si anularea deciziei nr.124609 emisa la data de 11.10.2010 emisa de CJP Calarasi si obligarea pârâtei-recurente sa-i plateasca retroactiv drepturile de pensie de invaliditate prin repunere in dreptul de pensie de la încetare pâna la zi.
Gresit sustine prima instanta ca anularea deciziei nr.124609 emisa la data de 11.10.2010, care a constatat încetarea dreptului reclamantei la plata unei pensii de invaliditate deoarece nu se mai încadrase în grad de invaliditate in urma procedurii periodice de revizuire a gradelor de invaliditate, ar atrage pe cale de consecinta anularea deciziei nr. 3995 emisa la data anterioara, 23.09.2010, de Oficiul Judetean de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Calarasi, în conditiile în care principiul rezoluto iure dantis rezolvitur ius accipientis (anularea actului initial atrage anularea actului subsecvent care depinde de el) aplicat în fapt de prima instanta era în realitate inaplicabil în sensul stabilit de prima instanta, deoarece actul juridic initial era decizia medicala nr. 3995 emisa la data anterioara de 23.09.2010. Or anularea actului juridic ce s-a emis ulterior lui, decizia nr.124609 emisa la data de 11.10.2010, nu putea atrage in mod firesc anularea sa.
De asemenea, cu încalcarea dispozitiilor legale, prima instanta a anulat decizia nr.124609 emisa la data de 11.10.2010 care a constatat incetarea dreptului reclamantei la pensie de invaliditate cu incepere de la 1.11.2010 ca urmare a emiterii deciziei medicale nr. 3995/23.09.2010.
Potrivit art. 62 din Legea 19/2000: ” (1) Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, în functie de afectiune, la intervale de 6 – 12 luni, pâna la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
(2) Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz:
a) mentinerea în acelasi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) încetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacitatii de munca.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicala. “
În aplicarea corecta a acestor dispozitii legale, recurenta pârâta a emis decizia nr. 124609 /11.10.2010, pentru a consemna intr-un înscris data incetarii de drept a dreptului la pensie de invaliditate, deoarece reclamanta nu a mai fost încadrata prin decizie medicala in vreun grad de invaliditate ca urmare a efectuarii verificarilor de catre medicul specialist la data stabilita pentru verificare de decizia anterioara de incadrare in gradul II de invaliditate, nr. 4712/12.09.2009 si de decizia de pensie de invaliditate temporara ce s-a emis pe baza ei, pâna la noua revizuire din 20.10.2010. Revizuirea s-a finalizat cu decizia medicala nr.3995/23.09.2010 care a stabilit ca reclamanta nu se mai incadra in grad de invaliditate in anul 2010.
Si daca recurenta-pârâta nu ar mai fi emis decizia nr. 124609 / 11.10.2010, tot nu ar mai fi platit reclamantei pensie de invaliditate incepând de la 1.10.2010, deoarece dreptul de pensie de invaliditate a incetat de drept de la data de 1.10.2010 întocmai cum stabilea art. 62 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
Art. 62 alin (6) din Legea 19/2000 a prevazut ca decizia emisa dupa revizuirea medicala se supune aceleiasi proceduri de contestare si solutionare, conform art. 56 alin. (2) – (6).
Decizia medicala nr.3995/23.09.2010, emisa în baza art.56 din Legea 19/2000, a stabilit ca reclamanta nu se mai încadreaza in grad de invaliditate, Curtea retinând ca art. 54 din Legea nr. 19/2000 a prevazut ca “în raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;
b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;
c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putând sa presteze o activitate profesionala.”
Art. 55 prevede ca “criteriile si normele pe baza carora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei împreuna cu Ministerul Sanatatii, la propunerea CNPAS, care va fi adoptata pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi, iar art. 56 ca “(1) încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisa de medicul specializat în expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit în continuare medic expert al asigurarilor sociale, în termen de 30 de zile de la data înregistrarii cererii, însotita de documentatia necesara.
(2) Împotriva deciziei emise în conditiile alin. (1) se poate face contestatie la casa teritoriala de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) La solutionarea contestatiei casa teritoriala de pensii consulta Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca. Avizul Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca este obligatoriu si ramâne definitiv.
(4) Termenul de rezolvare a contestatiei este de 45 de zile de la data înregistrarii acesteia.
(5) Decizia casei teritoriale de pensii, data în solutionarea contestatiei prevazute la alin. (2), poate fi contestata la instanta judecatoreasca competenta, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.
(6) Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestata în termen, este definitiva. “
Cum art.62 alin.(6) din Legea 19/2000 a prevazut ca “decizia emisa dupa revizuirea medicala se supune aceleiasi proceduri de contestare si solutionare, conform art. 56 alin. (2) – (6)”, este evident ca nu se mai plateste reclamantei pensie de invaliditate incepând cu data de 1.11.2010, indiferent daca aceasta a urmat cursul contestarii deciziei medicale sau nu, deoarece nu mai este beneficiara unei pensii de invaliditate de la aceasta data.
Daca în cererea de contestare a revizuirii medicale a gradului de invaliditate va avea câstig intimata, atunci i se va plati pensie de invaliditate retroactiv cu începere de la data de 1.11.2010 prin emiterea unei noi decizii de acordare de pensie de invaliditate cu incepere de la aceasta data si eventual cu termen ulterior de revizuire (în acest sens functionând repunerea in situatia anterioara invocata de recurenta, respectiv ca, daca se emite decizie de incadrare in grad de invaliditate in urma contestarii revizuirii medicale finalizata prin decizia medicala din 23.09.2010, pârâta recurenta va trebui sa emita decizie de pensie de invaliditate cu plata drepturilor banesti retroactiv de la 1.11.2010 ). Daca în cererea de contestare a revizuirii medicale a gradului de invaliditate nu va avea câstig reclamanta, nu i se va emite decizie de pensie de invaliditate cu incepere retroactiva de la 1.11.2010. Este firesc sa fie asa deoarece procedura este aceeasi atât la cererea initiala de incadrare in grad de invaliditate cât si la revizuirea periodica, se emite o decizie medicala care incadreaza sau nu petentul la un grad de invaliditate. Daca este incadrat, i se emite decizie de pensie, iar daca nu este incadrat nu i se emite decizie de pensie. Daca acesta a contestat decizia medicala, urmând procedura prevazuta de lege, exact asa cum a facut reclamanta in speta, parcurgând etapa administrativa prealabila la Casa de Pensii si apoi contestând aceasta procedura administrativa prealabila la instanta de judecata, poate sa obtina sau nu câstig de cauza, în functie de temeinicia sau netemeinicia pretentiei de incadrare intr-un grad de invaliditate
Cum solutionarea capatului de cerere privind anularea deciziei nr.124609/11.10.2010, emisa de recurenta-pârâta, depinde de solutionarea capatului de cerere privind anularea deciziilor medicale nr.3995/23.09.2010 si nr 28/20.01.2011 (pentru ca daca se va constata în urma judecatii de fond ca cele doua ar fi gresite, deoarece reclamanta s-ar incadra la un grad de invaliditate, sens în care instanta de fond va trebui sa procedeze, la rejudecare, la administrarea expertizei medicale judiciare ce se va dispune de instanta cu respectarea art. 201 C.proc.civ., expertiza ce se va realiza cu examinarea reclamantei, pentru a stabili daca reclamanta se încadreaza sau nu la gradul II de invaliditate pretins, instanta de fond va trebui sa dispuna atât respingerea contestatiei impotriva acestora cât si respingerea contestatiei impotriva deciziei nr. 124609/11.10.2010 ale carei singure motive ce vor trebui verificate in rejudecare daca sunt întemeiate, dintre cele invocate de reclamanta, sunt cele medicale, referitoare la necesitatea incadrarii în grad de invaliditate, verificarea urmând a se face pe baza expertizei medicale conform art. 315 C.proc.civ., nefiind intemeiate cele referitoare la necesitatea asteptarii finalizarii procedurii contestarii deciziilor medicale, asa cum s-a aratat mai sus de Curte (unde s-a precizat ca începând de la data de 1.10.2010 a incetat legal pensia de invaliditate a reclamantei ce se acordase prin decizia anterioara de pensie de invaliditate revizuibila).
In consecinta, Curtea, cu majoritate, retinând ca dispozitiile art. 62 alin.(6) si art. 56 alin. 5 din Legea 19/2000 i-au permis reclamantei contestarea deciziei nr. 28/20.01.2011 de respingere a contestatiei administrative (numita de reclamanta act subsecvent deciziei nr. 3995/23.09.2010 si avizului medical nr. 4985/16.12.2010), contestatie a carei solutionare implica accesul efectiv la justitie în baza art. 6 CEDO, cu posibilitatea administrarii probei cu expertiza medicala (pentru ca daca nu ar fi admis acest lucru legiuitorul nu ar mai fi prevazut dreptul de contestare a deciziei administrative la instanta judecatoreasca sau i-ar fi limitat continutul), vazând art. 312 alin. 5 C.proc.civ. , a dispus casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta pentru solutionarea fondului actiunii pe capetele de cerere si motivele aratate de Curte, fond a carui solutionare implica expertiza medicala a reclamantei, urmând ca la analiza fondului cauzei instanta de rejudecare sa aiba în vedere si în ce mod participa pârâtii chemati de reclamanta în proces în raport cu fiecare capat de cerere , pentru CNPAS -OEMRCM (Oficiul/Cabinetul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Calarasi) – emitentul deciziei atacate nr. 3995/23.09.2010-fiind gresit admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, când motivarea viza de fapt dubiul capacitatii sale procesuale, de a sta în proces în nume propriu.
Casarea s-a dispus cu trimitere spre rejudecare în conformitate cu art. 312 alin. 5 C.proc.civ. (potrivit caruia in toate cazurile când prima instanta a solutionat procesul fara a intra în cercetarea fondului, sentinta se va casa si se va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare), si nu cu retinere, deoarece solutionarea nelegala de catre prima instanta s-a facut numai prin aplicarea gresita a principiului rezoluto jure dantis si dispozitiilor mentionate din Legea 19/2000, fara analiza motivatiei medicale a reclamantei, astfel încât solutionarea actiunii acesteia fara a se fi stabilit daca pretentia de incadrare in grad de invaliditate era sau nu întemeiata reprezinta o solutionare formala a cauzei fara ca în realitate sa se fi solutionat fondul sau.
