Prin sentinţa civilă nr.3722 din 29 mai 2008, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.5762/95/2008 s-a admis acţiunea formulată de petiţionarul B.C. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu.
S-a constatat încetat contractul individual de muncă al petentului, începând cu 12.02.2005.
A fost obligat intimatul să opereze în carnetul de muncă al petentului dispozitivul sentinţei civile nr.1741/11.05.2006, precum şi încetarea contractului individual de muncă al acestuia, începând cu 12.02.2005.
A mai fost obligat intimatul să restituie petentului carnetul de muncă.Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că petentul a fost salariat al S.C. Global Security Sistems S.R.L., punctul de lucru Tg-Jiu, începând cu 18.10.2004, în funcţia de agent pază, astfel cum rezultă din contractul individual de muncă nr.431067/08.11.2004.
Că, prin sentinţa civilă nr.1741/11.05.2006 s-a stabilit că petiţionarul este îndreptăţit la plata drepturilor salariale până la data 11.02.2005, data încetării raporturilor de muncă fiind 12.02.2005.
Totodată, societatea angajatoare a fost obligată la plata către petiţionar a contravalorii concediilor medicale pe perioada 10.11.2004-31.12.2004 şi la întocmirea documentaţiei necesare efectuării menţiunilor la zi în carnetul său de muncă.
Conform art.4 alin.2 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă, la încetarea activităţii sau în caz de transferare, carnetul de se înmânează titularului, completat cu toate înscrierile la zi.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În acest sens, arată că dovada executării contractului individual de muncă se face prin prezentarea de către angajator a documentelor de plată a salariilor, aşa cum prevede Ordinul nr.747/1999 pct. 3,14 şi 16 din Anexa 2, privind procedura de înregistrare a contractelor individuale de muncă şi modul de ţinere a evidenţei muncii prestate de salariaţi angajatorilor, prevăzute la art. 8 din Legea nr.130/1999, republicată.
De asemenea, pot fi înregistrate ca vechime în muncă sau, după caz, ca perioadă de contribuţie la fondul de asigurări sociale, numai perioadele pentru care există state de plată a salariilor, iar în cauză angajatorul nu a făcut dovada executării contractului de către reclamantul B.C. cu privire la perioada 18.10.2004 – 12.02.2005.
Solicită admiterea recursului şi modificarea sentinţei, în sensul respingerii acţiunii.
În drept, a invocat prevederile Decretului nr.92/1976 privind carnetul de muncă, Legea nr.130/1999 republicată, Ordinul nr.747/1999 şi Codul de procedură civilă.
În cauză, nu a fost depusă întâmpinare cu privire la motivele de recurs invocate.
Recursul se respinge, pentru considerentele care se expun:
Din examinarea sentinţei prin prisma motivelor invocate, a actelor şi lucrărilor dosarului şi din oficiu potrivit art. 3041 Cod pr. civilă, Curtea constată că aceste critici nu pot fi primite.
Astfel, nu este întemeiată susţinerea că pe statele înregistrate la recurent de către SC GLOPAL SECURITY SISTEM SRL nu figurează petentul B.C. şi că nu se face dovada executării contractului, în condiţiile în care recurentul nu a depus asemenea documente, pentru a se putea reţine culpa exclusivă a societăţii amintite.
Chiar dacă,potrivit art. 11 alin. 1 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă datele privind activitatea depusă pe baza unui contract de muncă se înscriu în carnetul de muncă, aşa cum acestea rezultă din contract sau din actele originale eliberate de unităţi pe baza scriptelor pe care le deţin”, iar dovada executării contractului individual de muncă se face prin prezentarea de către angajator a documentelor de plată a salariilor, se observă că prin sentinţa civilă nr.1741 din 11 05.2006, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr.1/CM/2006, a fost obligat angajatorul la plata contravalorii concediilor medicale pentru perioada 10.11.2004 – 31 decembrie 2004 şi a drepturilor salariale pentru perioada 1 ianuarie 2005 – 11 februarie 2005 şi să întocmească şi să înainteze la inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu documentaţia necesară efectuării menţiunilor în carnetul de muncă.
În speţă, nu rezultă dacă angajatorul nu şi-a îndeplinit aceste obligaţii,iar dispozitivul hotărârii este foarte clar, astfel că nu se poate reţine că nu s-a făcut dovada executării contractului şi cu atât mai mult, hotărârea trebuie pusă în atât de recurent, cât şi de angajator.
Este cazul să reamintim în acest sens jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia, art. 6 din Convenţie garantează fiecăruia acces la justiţie, drept care are ca şi corolar dreptul la executarea hotărârilor judecătoreşti definitive ( Horsnsby împotriva Suediei din 19 martie 1997 ).
Astfel, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau întârziată într-un mod excesiv, în condiţiile actuale în care administraţia constituie un element al statului de drept, al cărui înţeles se identifică cu acela al unei bune administrări a justiţiei şi că dacă administraţia refuză sau omite să-şi execute obligaţiile, ori întârzie să facă garanţiile de care beneficiază justiţiabilul în timpul, fazei judiciare a procedurii ( care include şi faza executării ), îşi pierde însuşi raţiunea de a fi.
Preeminenţa dreptului, principiul fundamental al oricărei societăţi democratice, este inerent ansamblului articolelor Convenţiei şi obligă statul sau autorităţile publice să respecte o hotărâre judecătorească pronunţată împotriva lor”.
În consecinţă, se reţine că hotărârea este legală şi temeinică şi în cauză nu există nici motive de casare sau modificare şi nici motive de ordine publică, care potrivit art. 306 alin. 2 Cod pr. civilă pot fi puse în dezbaterea părţilor din oficiu, astfel că în temeiul art. 312 Cod pr. civilă recursul se respinge.
