– Legea nr. 19/2000: art. 2 lit. e)
– Decretul nr. 389/1972
Nil este admisibil ca baza de calcul a contribuţiei la asigurările sociale să fie constituită din câştigul brut realizat de asigurat (art. 1 din Decretul nr. 389/1972), câştig în care a fost inclus şi sporul de vechime de 25% pentru perioada 01.03.1990-01.04.1992, iar la determinarea pensiei reclamantului să se ia în considerare pentru perioada menţionată anterior, un spor de vechime de 15%.
Dispoziţiile legale cu valoare de principiu au prioritate în raport cu acelea care decurg din acesta, dar care nu îl respectă. Astfel, conform principiului contributivităţii prevăzut de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Neluarea în considerare a sporului de vechime de 25%, deşi s-au plătit contribuţiile la asigurări sociale aferente acestui spor, ar determina încălcarea flagrantă a principiului contributivităţii şi anihilarea aplicării corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care a fost edictat.
(Decizia nr. 921/R din 7 aprilie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 791 din 4 decembrie 2008, a Tribunalului Bistriţa-Năsăud s-a admis, în parte, acţiunea formulată şi precizată de contestatorul B.l. în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud şi, în consecinţă s-a dispus anularea în parte a deciziei de pensionare nr. 55119/2007 şi obligă intimata la emiterea unei noi decizii de pensionare, recalculată, care să cuprindă sporul de vechime cuprins în Adeverinţa nr. 401/a/244 eliberată de Regionala de Transport Feroviar de Călători Cluj.
Totodată prin aceeaşi sentinţă a fost obligată intimata să plătească contestatorului diferenţele rezultate prin includerea sporului de vechime în calculul pensiei.
S-a respins cererea privind luarea în calcul a perioadelor lucrate în grupele I şi a
ll-a de muncă.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinţei atacate în sensul de a respinge acţiunea.
Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl dmită pentru următoarele considerente:
Referitor la primul motiv de recurs, se reţine că recurenta nu a dovedit data la care i-a comunicat reclamantului răspunsul la cererea de recalculare a pensiei în raport de Adeverinţa nr. 401/a/244 col. 2006 eliberată de Regionala de Transport Feroviar de
Călători Cluj. De asemenea, borderoul la care se face referire în recurs nu reprezintă o dovadă de comunicare a răspunsului în condiţiile în care atestă doar expedierea unui înscris de către recurentă şi nu data şi persoana care a primit efectiv înscrisul.
în ceea ce priveşte al doilea aspect invocat în recurs se reţine că în conformitate cu pct. 1 din anexa O.U.G. nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat „Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în muncă se calculează automat, potrivit prevederilor art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, şi în consecinţa nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverinţe”.
De asemenea, art. 164 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 prevede că „Sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor anuale este următorul:
a) perioada 1 martie 1970 – 1 septembrie 1983:
3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;
10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;
b) perioada 1 septembrie 1983 – 1 apriiie 1992:
3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3-5 ani;
6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5-10 ani;
9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10-15 ani;
12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15-20 de ani;
15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani”.
în pofida acestei reglementări exprese, Curtea apreciază că nu este admisibil ca baza de calcul a contribuţiei la asigurări sociale să fie constituită din câştigul brut realizat de asigurat (art. 1 din Decretul nr. 389/1972), câştig în care a fost inclus şi sporul de vechime de 25% pentru perioada 01.03.1990-01.04.1992, iar la determinarea pensiei reclamantului să se ia în considerare pentru perioada menţionată anterior un spor de vechime de 15%.
în opinia instanţei în cauză au prioritate dispoziţiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din acesta, dar care nu îl respectă. Astfel, conform principiului contributivităţii prevăzut de art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Neiuarea în considerare a sporului de vechime de 25%, deşi s-au plătit contribuţiile la asigurări sociale aferente acestui spor ar determina încălcarea flagrantă a principiului contributivităţii şi anihilarea aplicării corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care a fost edictat.
Drept urmare, Curtea apreciază că prima instanţă a interpretat în mod corect
dispoziţiile legale menţionate anterior, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
în consecinţă, în temeiul dispoziţiilor legale menţionate anterior şi a art. 312 alin. 1 se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bistriţa-Năsăud împotriva sentinţei civile nr. 791 din 04.12.2008 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, care va fi menţinută. (Judecător Laura Dima)
