Răspundere patrimonială – lipsă motorină Contracte de muncă


La 05.03.2008 reclamanta SMTFM CFR Marfă SA – Sucursala Craiova s-a adresat Tribunalului Dolj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale cu o cerere de chemare în judecată împotriva pîrîtului C. D. solicitînd ca prin hotărîrea ce se va pronunţa să fie obligat pîrîtul la plata sumei de 264,63 lei, reprezentînd contravaloarea a 118 kg motorină consumată nejustificat conform raportului de cercetare nr. T1/746/2007 efectuat de către Depoul Craiova în data de 14.12.2007.

În fapt a arătat că pîrîtul Cercel Dan este mecanic la Remiza Dr. Tr. Severin şi în data de 03.09.2007 a preluat locomotiva DHC 407 cu menţiunea „bună de drum” pentru a efectua serviciul de manevră la Staţia Dr. Tr. Severin Mărfuri.

În urma citirii şi interpretării datelor ICL s-a constatat un consum nejustificat de 118 kg motorină în intervalul orar 18,52 – 7,30 din data de 3/4.09.2007.

Pîrîtul în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu a respectat art. 11 lit. c din Instrucţia de serviciu nr. 201, care prevede ca „ în timpul serviciului personalul de locomotivă răspunde de utilizarea corespunzătoare a combustibilului şi lubrifianţilor folosiţi pentru remorcarea trenului, respectiv pentru manevră”, ceea ce a dus la producerea prejudiciului arătat mai sus.

În conformitate cu prevederile art. 270 din Codul Muncii potrivit cărora „ salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu lor”, reclamanta a solicitat admiterea acţiunii şi obligarea pîrîtului la plata sumei de 264,63 lei, contravaloarea a 118 kg motorină, consumată nejustificat.

În scop probator a depus la dosar raportul de cercetare nr. T.1/746/2007, raportul de citire interpretare a datelor ICL nr. 60/18.09.2007, nota de relaţii dată de pîrît, diagrama ICL corespunzătoare locomotivei DHC 407, foaia de parcurs pentru această locomotivă, notificarea adresată pîrîtului pentru plata prejudiciului, instrucţia de serviciu nr. 201, certificatul de omologare tehnică feroviară seria OT nr. 383/2003 pentru instalaţia ICL, adresa nr. 7070/26 mai 2005 a Biroului Român de Metrologie Legală, certificatul de aprobare de model de instalaţie ICL nr. 106/25.06.2007 împreună cu anexele, o expertiză extrajudiciară, practică judiciară, manualul de utilizare ICL, îndrumătorul de exploatare pentru locomotive şi caracteristica consumului în funcţie de turaţie şi putere.

În şedinţa publică din 16.04.2008, pîrîtul a formulat întîmpinare în care a arătat că nu se face vinovat de producerea prejudiciului pretins de reclamantă.

A susţinut că sunt eronate datele înregistrate de instalaţia ICL montată pe locomotivă, că a adus la cunoştinţa conducerii unităţii faptul că acest tip de instalaţii dă erori mari în ce priveşte înregistrarea consumului de motorină şi a cantităţii de motorină aflată în rezervor la un moment dat, datele fiind influenţate de temperatura motorinei, de densitatea motorinei de tonajul remorcat, de condiţiile de planeitate, precum şi de alţi factori.

A mai susţinut că instalaţia ICL nu este certificată metrologic şi nu se poate face dovada existenţei şi întinderii prejudiciului pe baza datelor înregistrate de aceasta.

Pîrîtul nu a solicitat probe în apărarea sa, nu s-a mai prezentat la instanţă la următoarele termene de judecată, nu a dat curs chemării de interogatoriu dispusă de instanţă la termenele din 04.06.2008 şi 25.06.2008.

La 14.05.2008, reclamanta a formulat un răspuns la întîmpinarea pîrîtului arătînd că instalaţia ICL este avizată metrologic şi este verificată periodic de către firma producătoare.

Analizînd actele şi lucrările dosarului, precum şi prevederile legale în materie, instanţa reţine următoarele:

Pîrîtul este angajatul societăţii reclamante cu contract individul de muncă pe durată nedeterminată îndeplinind funcţia de mecanic de locomotivă la Remiza Dr. Tr. Severin.

În ziua de 03.09.2007, în exercitarea atribuţiilor de serviciu a preluat locomotiva DHC 407 cu menţiunea „bună de drum” pentru a efectua serviciu de manevră la Staţia Dr. Tr. Severin Mărfuri.

În urma citirii şi interpretării datelor ICL s-a constatat un consum nejustificat de motorină de 118 kg pe locomotiva respectivă în data de 3/4.09.2007, în intervalul oral 18,52 – 7,30 în care a efectuat serviciul pîrîtul, aşa cum rezultă din raportul de citire interpretare nr. 60/18.09.2007 al înregistrării instalaţiei ICL.

Astfel, din acest raport rezultă că la intrarea în tură a pîrîtului în ziua de 03.09.2007, ora 18,52 în rezervor se aflau 1594 kg motorină, iar la ieşirea din tură a pîrîtului în ziua de 04.09.2007, ora 7,30 se aflau 1345 kg motorină, consumul efectiv de motorină în acest interval de timp fiind de 131 kg.

În condiţiile în care diferenţa de nivel a motorinei din rezervorul locomotivei DHC 407 a fost de 239 kg, iar consumul efectiv a fost de 131 kg, rezultă un consum nejustificat de motorină de 118 kg în valoare de 264,63 lei.

Instalaţia ICL este instalaţia care se montează pe fiecare locomotivă şi care măsoară atît consumul efectiv al locomotivei, cît şi nivelul motorinei în rezervor la un moment dat. Datele sunt înregistrate pe diagrame care se citesc şi se interpretează de către persoane specializate şi instruite în acest sens, în cazul de faţă de Ciocnitu Camelia care îndeplineşte funcţia de tehnician la Depoul Marfă Craiova.

Pîrîtul avea obligaţia să respecte instrucţia nr. 201/2007 art. 11 lit. c care prevede că „ în timpul serviciului personalul de locomotivă răspunde de utilizarea corespunzătoare a combustibilului şi lubrifianţilor folosiţi pentru remorcarea trenurilor, respectiv pentru manevră”Avînd în vedere că în exercitarea atribuţiilor de serviciu pîrîtul nu a respectat instrucţia nr. 201/2007 art. 11 lit. c şi a produs reclamantei un prejudiciu în sumă de 264,63 lei, reprezentînd consumul nejustificat de motorină, instanţa apreciază că în cauză sunt îndeplinite condiţiile răspunderii patrimoniale prevăzute de art. 270 din Codul Muncii.

Astfel, potrivit art. 270 din Codul Muncii „salariaţii răspund patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor”.

Susţinerea pîrîtului că instalaţia ICL nu este avizată metrologic şi omologată nu poate fi reţinută de către instanţă deoarece reclamanta a făcut dovada cu acte că există certificat de omologare tehnică feroviară seria OT nr. 383/2003 emis de către Autoritatea Feroviară Română din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, emis în conformitate cu prevederile HG 626/1998 şi cu raportul nr. 2848/18.03.2003 al Comisiei de Omologare Tehnică ce atestă că instalaţia de înregistrare de consum de combustibil pentru locomotive – ICL este conform documentului tehnic de referinţă ST 008/2001, certificatul de omologare tehnică fiind valabil pînă la 01.07.2008 în condiţiile respectării prevederilor din documentaţia tehnică şi din OMT 290/2000.

De asemenea, reclamanta a făcut dovada cu adresa nr. 4070/26.03.2005 emisă de Biroul Român de Metrologie Legală către SC Softronic SRL Craiova, firma producătoare a instalaţiei ICL, că potrivit Legii 11/1994, instalaţia ICL nu se supunea controlului metrologic legal, nefiind cuprinsă la aceea dată în lista oficială, precum şi dovada că după modificările aduse Legii 11/1994, modificări intervenite în 2007, Biroul Român de Metrologie Legală a emis certificatul aprobare de model nr. 106/25.06.2007, valabilă pînă la 25.06.2012.

În ceea ce priveşte susţinerea pîrîtului că instalaţia ICL dă erori la măsurarea şi înregistrarea datelor, instanţa constată că nu a fost dovedită în nici un fel. Pîrîtul nu a solicitat o expertiză tehnică care să verifice acest aspect, ba mai mult, nu s-a mai prezentat deloc la instanţă şi nu a dat curs chemării la interogatoriu dispusă de instanţă, motiv pentru care instanţa va face aplicarea art. 225 din C.p.civ., şi va considera aceasta drept un început de dovadă în folosul părţii potrivnice ceea pe care o va corobora cu celelalte probe administrate în cauză de către reclamantă.

Faţă de cele arătate mai sus, în conformitate cu prevederile aret. 270 din Codul muncii, instzanţa a admis cererea şi a obligat pîrîtul în favoarea reclamantului la plata sumei de 264,63 lei, reprezentînd contravaloare a 118 kg motorină consumată nejustificat.