Angajatul este responsabil de paguba produsă societăţii prin plata amenzii pentru nerespectarea unor norme de protecţia mediului înconjurător. însă din probatoriu rezultă că există elemente ce identifică natura unei răspunderi conjuncte care nu a fost cercetată în cauză, urmând să fie stabilite în prealabil persoanele faţă de care operează răspunderea patrimonială conjunctă, gradul vinovăţiei, proporţia în care fiecare faptă a persoanelor implicate a contribuit la producerea pagubei, creându-se astfel şi posibilitatea de apărare a fiecărei persoane implicate.
Decizia civilă nr. 250 din 8 septembrie 2006 – AP.
Prin sentinţa civilă nr. 157/2006, Tribunalul B. a admis acţiunea formulată de reclamanta SC „C.” SA în contradictoriu cu pârâtul V.T. şi în consecinţă a obligat pârâtul să achite reclamantei, despăgubiri, reprezentând contravaloarea amenzii suportate de aceasta, conform procesului-verbal încheiat de Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Regional Galaţi.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut următoarele:
Astfel, rezultă din înscrisurile depuse la dosar de reclamantă că, pârâtul V.T. era angajatul societăţii în calitate de şef lot.
Din culpa pârâtului, constând în aceea că îndeplinindu-şi atribuţiile de serviciu prin nesupravegherea activităţii personalului din subordine, societatea a fost amendată contravenţional pentru aceea că, la data de 18.04.2005 s-au constatat depozitări de deşeuri menajere, metalice, uzate, uleiuri uzate, piese metalice şi angrenaje de utilaje pe spaţiul verde din incinta punctului de lucru al societăţii din comuna Ş, judeţul G.
împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul V.T., în termen, susţinând că răspunzători de producerea prejudiciului constând în contravaloarea amenzii se fac şi maistrul M.D. şi M.P.
Se mai arată că nu există legătură de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi nu poate fi obligat singur la plata sumei ce reprezintă contravaloarea amenzii aplicate de Garda Naţională de Mediu.
în ceea ce priveşte temeinicia motivelor de recurs ce vizează soluţionarea în fond a cauzei, respectiv interpretarea probelor şi aplicarea în speţă a condiţiilor răspunderii patrimoniale a recurentului, caracterul personal sau conjunct al acesteia, instanţa, analizând cauza şi prin prisma art. 3041 C. proc. civ. a reţinut întemeiate aceste motive de recurs ce atrag admiterea recursului şi modificarea în tot a sentinţei.
S-a reţinut corect că pentru prejudiciul cauzat intimatei prin plata amenzii aplicate de Garda de Mediu pentru depozitarea necorespunzătoare a substanţelor periculoase (ulei uzat) este răspunzător recurentul, însă trebuie stabilită natura juridică a acestei răspunderi respectiv dacă este o răspundere unipersonală sau conjunctă.
într-adevăr, prin acţiunea civilă cu care reclamanta a învestit instanţa de fond s-a solicitat obligarea exclusivă a recurentului la plata contravalorii prejudiciului, deşi, există referatul Comisiei de cercetare din dosarul nr. 5625/2005 al Tribunalului Sibiu – care stabileşte că recuperarea sumei plătite ca amendă de către SC „C.” SA –
B. să fie recuperată de la cele trei persoane considerate implicate în producerea prejudiciului, respectiv V.T., M.D., M.P. Sentinţa atacată reţine răspunderea patrimonială unipersonală, şi sub acest aspect recurentul a criticat sentinţa.
Rezultă că în speţă trebuie făcută distincţia între răspunderea personală şi răspunderea conjunctă în sensul reţinerii ca aplicabilă a ultimei forme de răspundere, raportat la fapta ilicită în sine – examinată sub aspectul legăturii de cauzalitate cu prejudiciul – cât şi la gradul de vinovăţie.
în consecinţă, a constatat că instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile art. 270 şi art. 271 C. muncii.
Condiţiile răspunderii patrimoniale au fost stabilite greşit exclusiv în persoana recurentului. Intr-adevăr, potrivit principiului disponibilităţii, reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual însă instanţa în justificarea rolului activ poate solicita lămuriri pentru prevenirea oricărei greşeli privind aflarea adevărului în cauză.
într-adevăr, instanţa hotărăşte numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii potrivit art. 129 C. proc. civ. Pentru aceasta, modificarea sentinţei va fi dispusă, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., în tot, în sensul respingerii ca inadmisibile a acţiunii în răspundere patrimonială, neputându-se reţine vinovăţia exclusivă a recurentului în producerea prejudiciului.
Recurentul este responsabil de paguba produsă societăţii prin plata amenzii pentru nerespectarea unor norme de protecţia mediului înconjurător, însă din probatoriul mai sus invocat rezultă că există elemente ce identifică natura unei răspunderi conjuncte care nu a fost cercetată în cauză, drept pentru care instanţa de recurs va respinge cererea ca inadmisibilă, urmând ca reclamanta să promoveze o nouă acţiune stabilind în prealabil persoanele faţă de care operează răspunderea patrimonială conjunctă, gradul vinovăţiei, proporţia în care fiecare faptă a persoanelor implicate a contribuit la producerea pagubei, creându-se astfel şi posibilitatea de apărare a fiecărei persoane implicate.
