Prin cererea adresată Tribunalului Galaţi şi înregistrată sub nr. 1179/11.03.2002 D.N. a contestat decizia nr. 704/2/123 din 5.02.2002 emisă de SNTF CFR Galaţi motivat de faptul că nu sunt întrunite condiţiile cerute de disp. art. 102 din Codul muncii. A susţinut contestatorul că intimata i-a imputat suma de 1.160.710 lei reprezentând contravaloarea a 95 kg motorină consumată nejustificat în perioada mai – iulie 2001 prin conducerea neeconomicoasă a locomotivei.
A menţionat contestatorul că nu se face vinovat de producerea prejudiciului deoarece determinarea consumului s-a făcut empiric, fără a se ţine cont de tipul de locomotivă, de vechimea şi starea tehnică a acesteia, de numărul vagoanelor tractate şi de încărcătura transportată cât şi de faptul că în cazul întârzierilor în trafic are obligaţia de a mări viteza, ce conduce la un consum mai mare de motorină.
în urma administrării probelor, prin sentinţa civilă nr. 40 din 4.02.2003 a Tribunalului Galaţi, a fost admisă contestaţia petentului şi a fost anulată decizia de imputare. Pentru a pronunţa această hotărâre tribunalul a reţinut faptul că petentului nu i-a fost comunicată norma de consum pe care trebuie să o respecte astfel că nu poate fi atrasă răspunderea materială a acestuia.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intimata care a susţinut că instanţa a făcut o aplicare greşită a legii reţinând că în cauză nu sunt incidente disp. art. 102 din Codul muncii. A susţinut recurenta că necunoaşterea de către contestator a normei de consum nu trebuie confundată cu conducerea neeconomicoasă a locomotivei, în condiţiile în care contestatorul era instruit şi verificat lunar potrivit Instrucţiei nr. 201 şi îndrumarului de conducere economică a trenului.
Prin decizia civilă nr. 900/2.07.2003 a Curţii de Apel Galaţi a fost admis recursul intimatei şi modificată hotărârea primei instanţe în sensul că a fost respinsă ca nefondată contestaţia.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea a reţinut faptul că depăşirea consumului de carburant s-a făcut din vina mecanicului de locomotivă care, deşi instruit lunar asupra modului de conducere economicoasă a locomotivei, a încălcat dispoziţiile Instrucţiei nr. 201 şi îndrumarului de conducere economică a trenului. S-a mai arătat că intimate, la stabilirea normei de consum a luat în calcul limita maximă a consumului, având în vedere gradul de uzură al locomotivei cât şi starea tehnică a acesteia. Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 312 în ref. la art. 296 din Codul de procedură civilă, recursul a fost admis în sensul celor arătate mai sus.
(decizia civilă nr. 900/R/02.07.2003 )
