Împrejurarea că, în fapt, anterior, recurentul s-a ocupat „ocazional” de exercitarea unor atribuţii legate de protecţia şi securitatea muncii, sub aspectul dedus judecăţii, nu prezintă vreo relevanţă juridică. Prin urmare, ab initio, nu există fapta ilicită a recurentului generatoare de prejudicii.
Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Decizia nr. 648 din 16 octombrie 2007
Reclamantul Spitalul Județean de Urgență S.I. a chemat în judecată pe pârâtul P.V. solicitând ca pe baza probelor administrate în proces, prin sentința ce se va pronunța, acesta să fie obligat la plata sumei de 750 lei cu titlu de daune.
în motivare, relevă că în urma mai multor controale, efectuate de I.T.M., s-au constatat deficiențe a căror remediere n-a fost efectuată de pârât, considerent pentru care unității spitalicești i s-a aplicat o amendă de 3.000 lei, din care s-a achitat jumătate în termenul prevăzut de lege.
Tribunalul Suceava, secția civilă, prin sentința nr. 1038 din 9.08.2007, a admis acțiunea promovată de Spitalul Județean S.L, în contradictoriu cu pârâtul P.V., care a fost obligat să plătească reclamantului suma de 750 lei cu titlu de despăgubiri.
Pentru a statua astfel, prima instanță a reținut, în esență, că potrivit art. 270 C.muncii , salariații răspund patrimonial pentru pagubele materiale produse angajatului din vina și în legătură cu lor. în speță, pârâtul a fost angajat de reclamantă pentru perioada 18.10.2005 – 16.04.2006 ca inginer, activitatea desfășurând-o la serviciul administrativ.
Mai reține instanța că deși în fișa postului nu se specifică expres că el răspunde de asigurarea echipamentelor de protecție a muncii la Laboratorul de anatomie patologică sau de îndeplinirea măsurilor fixate de I.T.M., în nota explicativă și la interogatorii a recunoscut că s-a ocupat de o asemenea activitate.
în concluzie, prima instanță reține că prejudiciul cauzat reclamantei prin aplicarea amenzii contravenționale îi este imputabil deoarece n-a finalizat demersurile legate de întocmirea dosarelor de achiziție în cazul produselor pentru care ofertele de preț se dovediseră acceptabile.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul P.V.
Criticile sale se referă la inexistența elementelor răspunderii civile. Deficiențele constatate în mod repetat de către I.T.M. se circumscriu unei perioade în care acesta nu era angajat la unitatea reclamantă.
Cât privește perioada situată între 5.12.2005 și 30.03.2006, când în mod temporar a fost încadrat la serviciul administrativ al spitalului, relevă că nu a avut sarcini legate de protecția muncii.
Aprovizionarea cu echipamente de protecția muncii este de resortul serviciului de aprovizionare, nicidecum administrativ.
Fiind vorba de domeniul protecției muncii, consideră că măsurile trebuiau luate de salariatul care răspundea de acest sector, respectiv de R.S., care a decedat la 15.03.2006.
în fine, precizează că atribuțiuni specifice protecției și necesității muncii are abia de la 17.04.2006, așadar n-ar putea să-i fie angajată răspunderea patrimonială pentru fapte care s-au consumat anterior și într-un alt sector, decât cel în care el (recurentul) și-a desfășurat activitatea, potrivit contractului individual de muncă.
Recursul pârâtului P.C. care, în drept, poate fi încadrat în art. 304 pct. 9 C.proc.civ., este fondat.
Prin procesul-verbal de contravenție nr. 3766 din 31.03.2006, întocmit de I.T.M., Spitalului Județean S.J. i s-a aplicat o amendă contravențională de 3.000 lei (RON), în temeiul art. 41 alin. (2) din Legea nr. 90/1996 raportat la art. 13 alin. (2), art. 16,art. 17 și art. 18 din același act normativ. A fost achitat 1/2 din minimul amenzii aplicate în termenul defipt de lege, respectiv 1.500 lei.
Printr-o notă de constatare internă de la nivelul unității-intimate din 5.05.2006, s-a reținut că pârâtul-recurent, alături de medicul de medicina muncii, nu și-ar fi adus la îndeplinire sarcinile stabilite prin fișa postului, aserțiune reluată în cererea de chemare în judecată și reținută de prima instanță, deși precizează că, printre atribuțiile de serviciu, nu se specifică expres împrejurarea că acesta răspunde de asigurarea echipamentelor de protecție și securitatea muncii la Laboratorul de anatomie patologică sau de îndeplinirea măsurilor fixate de I.T.M.
Examinând cele două contracte individuale de muncă − aflate la dosar − privind pe pârâtul recurent P.V., rezultă, în afara oricărei ambivalențe, că până la data de 17.07.2006, acesta n-a avut atribuții în domeniul protecției și securității muncii, fiind încadrat ca inginer II temporar la serviciul administrativ din cadrul unității reclamante (intimate).
împrejurarea că, în fapt, anterior, recurentul s-a ocupat „ocazional” de exercitarea unor atribuții legate de protecția și securitatea muncii, sub aspectul dedus judecății, nu prezintă vreo relevanță juridică.
Deci, ab initio, nu există fapta ilicită a recurentului generatoare de prejudicii.
în fine, este de observat că procesul-verbal de contravenție n-a fost atacat în instanță și, deci, nu există o hotărâre, cu caracter irevocabil, care să statueze că situația de fapt menționată în cuprinsul respectivului act constatator corespunde realității, nefiind exclusă posibilitatea ca plata amenzii de către unitate să fie nejustificată, întrucât fapta ilicită reținută nu există.
Cum, din considerentele expuse, recursul pârâtului P.V. este fondat, în temeiul art. 312 C.proc.civ., el a fost admis, iar sentința civilă nr. 1038 din 9.08.2007 a Tribunalului Suceava a fost în tot modificată, în sensul că a fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantului Spitalul Județean S.I.
