Potrivit principiului contributivitatii reiterat în Legea nr. 19/2000 prin art. 2 lit. e), orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (în functie de reglementarea în vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte în cuantumul pensiei.Prin urmare, a adopta solutia contrara, ce ar presupune neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, echivaleaza cu o încalcare a principiului contributivitatii, având drept consecinta, pe de o parte, nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de alta parte, crearea unei discriminari între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 2357/116/2009 ( format vechi 3014/C/2009 ) la data de 26.08.2009 reclamanta ME a chemat în judecata pe pârâta CASA JUDETEANA DE PENSII solicitând ca prin hotarârea judecatoreasca aceasta sa fie obligata la recalcularea drepturilor sale de prin includerea în cadrul acestora si a sporului de nenormata peste programul de lucru pentru perioada 26.09.1973 -01.06.1975. În motivarea cererii sale reclamanta arata ca în perioada 26.09.1973 -01.06.1975 a lucrat ca administrator în cadrul Liceului Teoretic unde alaturi de salariul de încadrare i s-a acordat si un spor de munca nenormata peste programul de munca, fapt ce rezulta din adeverinta nr. 1700/03.12.2008 a Liceului Teoretic, spor ce nu a fost inclus în drepturile de pensie, desi în mod constant a fost achitat CAS-ul aferent acestui spor, inclusiv retinerea de 2 % pentru pensia suplimentara. Precizeaza ca singura motivare a pârâtei privind refuzul de a-i retine în baza de calcul a pensiei si acest spor a fost acela ca în adresa mentionata nu este indicat temeiul legal în baza caruia i-a fost acordat acest spor. În drept invoca prevederile Legii 49/1992, Legii mr. 19/2000, OUG 4/2005. În dovedirea cererii depune înscrisuri. Pârâta formuleaza întâmpinare prin care solicita respingerea cererii ca neîntemeiata motivat de faptul ca din cuprinsul adeverintei nu rezulta cadrul legal care ar fi permis luarea în considerare a acestor sume la calculul contributiilor privind asigurarile sociale si pensia suplimentara, astfel ca ele nu pot fi considerate sporuri care intra în calculul pensiei conform Anexei la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat.În acest sens precizeaza ca la punctul VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale, sa prevede ca nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, alte sporuri care nu au avut caracter permanent. Aceasta dispozitie este în concordanta cu prevederile legii-cadru în materia asigurarilor sociale de stat, determinarea punctajului mediu anual, cu ocazia operatiunii de recalculare guvernate de O.U.G nr. 4/2005, realizându-se cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000.Prin urmare, în opinia pârâtei, la determinarea punctajelor anuale, este imperios necesar sa se valorifice pe lânga salarii si sporurile cu caracter permanent, care dupa data de 1 aprilie 1992 au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform 1egislatiei anterioare si care sunt înregistrate în carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinte eliberate de unitati conform legislatiei în vigoare. Or, sporul de munca nenormata nu se încadreaza In prevederile OUG nr. 4/2005 si ca atare nu poate fi luat în considerare la stabilirea punctajului mediu anual in vederea recalcularii pensiei.Precizeaza ca în acest sens Directia Indrumare metodologica din cadrul Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale, a solicitat Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, respectiv Directiei Politici Salariale, unele precizari privind eventuala valorificare în procesul de recalculare a pensiilor a unor drepturi salariale denumite indemnizatie de munca nenormata, punctul de vedere al acestora fiind în sensul ca indemnizatia de munca nenormata nu se încadreaza în prevederile OUG nr. 4/2005 si, ca atare nu poate fi luata în considerare la stabilire punctajului mediu anual în vederea recalcularii. In drept invoca Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale; Hotarârea de Guvern nr. 1550/2004, privind efectuarea opera de evaluare in vederea recalcularii pensiilor din sistemul public, stabilite in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat potrivit legisla anterioare datei de 1 aprilie 2001, in conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000;Ordonanta de Urgenta nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat;Legea nr. 49/1992, pentru completarea si modificare unor reglementari din legislatia de asigurari sociale;Codul de procedura civila.În dovedire depune înscrisuri. Examinând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele: Reclamanta beneficiaza de în sistemul public în baza deciziei nr. 80966/02.11.2002, privind acordarea pensiei pentru munca depusa si limita de vârsta, în temeiul Legii nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.Din adeverinta nr. 1700/03.12.2008 emisa de Liceului Teoretic reiese ca în perioada 26. septembrie 1973 – 10 mai 1976 reclamanta a avut calitatea de administrator si a beneficiat pe lânga salariul de încadrare si de spor de munca nenormata pentru s-a retinut contributiile de asigurari sociale. Din fisa de evaluare a pensiei din data de 21.10.2005 reiese ca în calculul drepturilor de pensie nu a fost avut în vedere si sporul de munca nenormata. Instanta priveste întemeiata cererea reclamantei pentru urmatoarele considerente: Potrivit art. Anexei 1 cap V din O.U.G. nr. 4/2005 :,, Sporuri cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale:- sporul de vechime în munca (a se vedea pct. I);- sporul pentru lucru în subteran, precum si pentru lucru pe platformele marine de foraj si extractie;- indemnizatia de zbor;- sporul pentru conditii grele de munca;- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;- sporul pentru exercitarea unei functii suplimentare;- alte sporuri cu caracter permanent prevazute de legislatia specifica fiecarui domeniu de activitate sau prevazute în contractele colective si individuale de munca.Mentiune: Aceste sporuri se utilizeaza la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât si pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrarii în vigoare a prevederilor Legii nr. 49/1992.”De asemenea, potrivit cap V al Anexei nr. 1 din O.U.G. nr. 4/2005 rezulta ca au caracter permanent si alte sporuri prevazute de legislatia specifica fiecarui domeniu de activitate sau prevazute în contractele colective si individuale de munca.Or, în speta, din adeverinta mentionata anterior reiese ca reclamanta a beneficiat de acest spor de munca nenormata, unitatea virând contributia la fondurile de asigurari sociale pentru sporul mentionat.În atare situatie, pentru o corecta si justa aplicare a dispozitiilor art.2 lit. e, art. 23 alin 1 lit a, art. 160 alin 5 si art. 162 alin 2 din Legea nr. 19/2000, la recalcularea pensiei reclamantei, pârâta trebuia sa ia în calcul si veniturile cuprinse în adeverintei nr. 1700/03.12.2008 a Liceului Teoretic.Mai mult decât atât principiul contributivitatii este reiterat si în Legea nr. 19/2000, prin art. 2 lit. e) care dispune ca drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. Altfel spus, orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul si/sau angajatorul (în functie de reglementarea în vigoare) au achitat statului contributii de asigurari sociale, trebuie sa se reflecte în cuantumul pensiei.Prin urmare, a adopta solutia contrara, ce ar presupune neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, echivaleaza cu o încalcare a principiului contributivitatii, având drept consecinta, pe de o parte, nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de alta parte, crearea unei discriminari între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii în vigoare a Legii nr. 19/2000.Fata de aspectele sus – retinute va admite cererea astfel cum a fost formulata de catre reclamanta si va obliga pârâta sa recalculeze drepturile de pensie ale acesteia prin includerea sporului de munca nenormata peste programul de lucru în perioada 26.09.1973 – 01.06.1975, conform adeverintei nr. 1700/03.12.2008 a Liceului Teoretic.În temeiul art. 36 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti opinia asistentilor judiciari este concordanta cu solutia si considerentele expuse în motivarea prezentei hotarâri.Vazând si dispozitiile art. 157 din Legea 19/2000 rap la art. 299 si urm Cod procedura civilaRamasa irevocabila prin decizia Curtii de Apel Bucuresti.
