Art. 7 alin. 3 si 4 din O.U.G. nr. 4/2005
Vechimea în munca ceruta de lege pentru a putea solicita pentru limita de vârsta în cazul desfasurarii activitatii în grupa I de munca este de 20 de ani, ceea ce înseamna ca acesta era stagiul complet de cotizare, dupa terminologia folosita de Legea nr. 19/2000.
Dispozitiile art. 7 ale O.U.G. nr. 4/2005 nu prevad ca modificarea deciziei emise în baza mentionatului act normativ are loc numai în baza unor acte noi, asa cum a retinut prima instanta, ci prevad ca pe baza acestor acte doveditoare prezentate de pensionar sa rezulte alte date si elemente decât cele utilizate la recalculare. Or, astfel de date pot rezulta si din acte deja depuse la dosarul de pensionare, dar omise la recalcularea drepturilor de pensie. Interpretarea data de prima instanta nu este în concordanta cu vointa legiuitorului si creeaza o diferentiere nejustificata între pensionarii care prezinta acte noi, care ar beneficia de recalculare de la data platii drepturilor recalculate, stabilita potrivit prevederilor art. 3 din O.U.G. nr. 4/2005, cu respectarea termenului general de prescriptie, calculat începând cu luna înregistrarii cereri, si pensionarii care au deja depuse la dosarul de pensionare aceste acte, anterior recalcularii, dar care au fost omise.
Decizia civila nr. 7349/R din 11 decembrie 2009
Prin sentinta civila nr.4034 din 14.05.2009 pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII a Conflicte de Munca, Asigurari Sociale, în dosarul nr.8558/3/AS/2009, a fost admisa actiunea fomulata de reclamantul V.G., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeteana de Pensii Ilfov. A fost obligata pârâta sa emita o noua decizie de recalculare începând cu data de 05.03.2009, prin care sa se ia în considerare stagiul complet de cotizare de 20 de ani precum si sa achite contestatorului diferentele dintre pensia recalculata conform prezentei hotarâri si cea achitata începând cu 05.03.2009 pana la emiterea noii decizii. Au fost respinse pretentiile privind perioada 14.05.2006 – 05.03.2009, ca neintemeiate.
Prin aceeasi sentinta, a fost obligata intimata sa achite contestatorului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat redus.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, prima instanta a retinut ca petentul a iesit la pensie în anul 2000. Prin Decizia nr.99491/15.02.2007 s-a dispus, începând cu data de 1.12.2005, recalcularea dreptului de pensie pentru munca depusa si limita de vârsta , fata de contestator, pe baza OUG 4/2005, rezultând însa un punctaj mediu anual de 1,43000.
Tribunalul a constatat ca la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului nu au fost respectate dispozitiile art.14 din Legea nr.3/1977-în baza careia a iesit Ia pensie contestatorul, intimata luand în calcul un stagiu complet de 30 ani, nevalorificând stagiul complet de cotizare 20 ani aplicabil contestatorului.
Potrivit deciziei de pensionare nr. 99491/24.11.2000, contestatorul a lucrat timp de 20 de ani 2 luni si 10 zile în grupa I de munca.
Potrivit art.14 din Legea nr.3/1977 – Persoanelor care au lucrat efectiv cel putin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadreaza în grupa I de munca, sau cel putin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte: a) un an si sase luni pentru grupa I de munca; b) un an si trei luni pentru grupa II de munca.
Intimata a luat în considerare, cu ocazia recalcularii în baza OUG 4/2005, un stagiu complet de cotizare de 25 de ani, în loc de stagiul complet de cotizare de 20 ani cum prevad dispozitiile art.14 din Legea nr.3/1977 .
Cat priveste data recalcularii drepturilor de pensie ale reclamantului raportat la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, a retinut prima instanta ca aceasta este 5.03.2009, deoarece reclamantul nu a facut dovada ca intrat in posesia unor acte doveditoare noi dupa data recalcularii prin decizia din data de 15.02.2007 din care sa rezulte alte elemente decat cele utilizate la recalculare. Astfel incat nu sunt aplicabile prevederile art. 7 alin 3 din OUG nr. 4/2005.
Împotriva acestei hotarâri, au declarat recurs reclamantul V.G., si pârâta Casa Judeteana de Pensii Ilfov.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozitiile art.304 pct.8 si 9 si art.304/1 C.pr.civ., recurentul V.G. a solicitat modificarea sentintei recurate in sensul obligarii paratei sa ii recalculeze pensia incepand cu data de 01.09.2005 si la plata integrala a cheltuielilor de judecata, la fond si in recurs.
Arata recurentul ca prin stabilirea ca data de recalculare a celei de 05.03.209, se produce o grava intre el si alte persoane aflate in aceeasi situatie si care au beneficiat de recalcularea pensiei si de plata diferentelor pe ultimii 3 ani.
Mai precizeaza recurentul ca a solicitat plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, insa instanta a redus aceasta suma la 400 lei, in mod nejustificat, deoarece munca avocatului se compune din mai multe ore de stat in fata calculatorului, de pregatire a dosarului, ore de asteptat in sala de judecata etc. Un onorariu de 600 lei considera recurentul ca este decent.
In motivarea recursului sau, recurenta Casa Judeteana de Pensii Ilfov arata ca reclamantul nu a fost pensionat in baza unei legi speciale, ci in baza Legii nr. 3/1977 cu recunoasterea grupelor de munca conform H.G. nr. 481/1990 de care acesta a beneficiat proportional cu perioada lucrata in grupa I de munca. Astfel, recurentul a beneficiat de reducerea varstei de pensionare de 10 ani.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauza, prin prisma criticilor invocate de catre recurenti, încadrate în motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 C.pr.civ., cât si din oficiu, conform art.304/1 C.pr.civ., Curtea retine urmatoarele:
Drepturile de pensie ale intimatului s-au nascut in baza Legii nr. 3/1977, acesta fiind actul normativ care trebuie avut in vedere pentru determinarea stagiului complet de cotizare aplicabil.
Curtea apreciaza ca notiunea de vechime in munca utilizata de Legea nr. 3/1977 este echivalenta celei de stagiu complet de cotizare reglementata de Legea nr. 19/2000, avand in vedere prevederile art. 2 alin. 3 din H.G. nr. 1550/2004 potrivit carora “pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977” precum si prevederile art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 se arata ca “stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezinta vechimea integrala in munca prevazuta de legislatia in vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiaza sau care i se cuvine la data inceperii operatiunilor de evaluare.”
Conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, “persoanelor care au lucrat efectiv cel putin 20 ani in locuri care, potrivit legii, se incadreaza in grupa I de munca, sau cel putin 25 ani in grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe cite:
a) un an si sase luni pentru grupa I de munca;
b) un an si trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la implinirea virstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii;
b) 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de alin. (1) sint pensionate, la cerere, si la 50 de ani, atit barbatii cit si femeile din grupa I de munca, si la 55 ani barbatii sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca.”
Prin urmare, vechimea in munca ceruta de lege pentru a putea solicita pensie pentru limita de varsta in cazul desfasurarii activitatii in grupa I de munca este de 20 de ani, ceea ce inseamna ca acesta era stagiul complet de cotizare, dupa terminologia folosita de Legea nr. 19/2000. Or, recurentul reclamant a dovedit faptul ca indeplineste aceasta conditie.
Reducerea varstei de pensionare datorita conditiilor de munca, la care face referire recurenta parata, este o institutie diferita, cu specific si finalitatea distincta, ceea ce nu inseamna valorificarea repetata a aceleiasi situatii .
De altfel, aceasta este si solutia retinuta de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 40/22.09.2008 pronuntata in interesul legii, aceasta statuand ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001 si care au desfasurat activitate in grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din legea nr. 3/1977.
Prin urmare, în mod legal si temeinic, facand o corecta aplicare a legii, prima instanta a stabilit ca stagiul complet de cotizare in cazul recurentului reclamant este de 20 de ani. Astfel, recursul declarat de Casa Judeteana de Pensii Ilfov este nefondat si va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin.1 Cod procedura civila, neaflandu-ne in ipotezele prevazute de art. 304 pct. 9 Cpc.
Cat priveste recursul declarat de reclamantul V.G., Curtea il apreciaza intemeiat.
Recurentul reclamant este beneficiarul procesului de recalculare in temeiul O.U.G. nr. 4/2005. Art. 7 alin 3 si 4 , “Decizia prevazuta la alin. (1) poate fi modificata la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezulta alte date si elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate pâna la data de 1 aprilie 2001. În situatia în care se constata erori de calcul, decizia de pensie poate fi revizuita din oficiu, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererile prevazute la alin. (3) se solutioneaza în termenul prevazut la art. 86 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, drepturile modificate acordându-se prin derogare de la prevederile art. 95 si 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data platii drepturilor recalculate, stabilita potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescriptie, calculat începând cu luna înregistrarii cererii”.
La dosarul de pensionare aflat la casa de pensii exista decizia de pensionare nr. 99491/24.11.2000 din care reiese cu claritate perioada lucrata in grupa I de munca.
Art. 7 nu prevede ca modificarea deciziei emise in baza OUG nr. 4/2005 are loc numai in baza unor acte noi, asa cum a retinut prima instanta, ci prevede ca pe baza acestor acte doveditoare prezentate de pensionar sa rezulte alte date si elemente decât cele utilizate la recalculare. Or, astfel de date post rezulta si din acte deja depuse la dosarul de pensionare, dar omise la recalcularea drepturilor de pensie. Interpretarea data de prima instanta nu este in concordanta cu vointa legiuitorului si creeaza o diferentiere nejustificata intre pensionarii care prezinta acte noi, care ar beneficia de recalculare de la data platii drepturilor recalculate, stabilita potrivit prevederilor art. 3 din OUG nr. 4/2005, cu respectarea termenului general de prescriptie, calculat începând cu luna înregistrarii cereri, si pensionarii care au deja depuse la dosarul de pensionare aceste acte, anterior recalcularii, dar care au fost omise.
Mai mult, in cazul in care a considerat ca art. 7 alin 3 nu este aplicabil, prima instanta trebuia sa dea eficienta prevederilor art. 7 alin 4 din OUG nr. 4/2005 coroborat cu art. 89 din Legea nr. 19/2000, fiind vorba de o eroare de calcul al drepturilor de pensie prin utilizarea unui alt stagiu complet de cotizare decat cel stabilit de legislatia aplicabila deschiderii dreptului la pensie al recurentului reclamant . In aceste ipoteze, revizuirea opereaza in cadrul termenului general de prescriptie, de 3 ani, in lipsa unei prevederi legale exprese contrare.
Drepturile de pensie se vor recalcula incepand cu data de 14.05.2006, precizata de reclamant prin avocat la termenul din 14.05.2009, pentru ca nu poate trece peste principiul disponibilitatii ce guverneaza procesul civil, iar in recurs nu se poate modifica cererea de chemare in judecata .
Curtea constata intemeiata si cererea referitoare la plata cheltuielilor de judecata, avand in vedere ca cererea a fost integral incuviintata, iar onorariul de 600 lei nu este disproportionat fata de complexitatea cauzei si munca depusa de avocat in sustinerea intereselor reclamantului recurent. Prin urmare, va modifica dispozitia tribunalului de plata a sumei de 400 de lei, parata urmand sa plateasca suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecata la fond.
Pentru aceste considerente, Curtea va admite recursul declarat de recurentul V.G., va modifica in parte sentinta in sensul ca a obliga parata la recalcularea pensiei si la plata diferentelor de pensie incepand cu data de 04.05.2006.
