Revizuirea drepturilor de pensie eronat stabilite. Data acordării diferenţelor de pensie rezultate din revizuire. Recurs respins. Pensii


– Legea nr. 179/2004, art. 55

– Codul de procedură civilă, art. 723, art. 108, art. 129, art. 209

Dispozitiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, prevăd că “in cazul in care casa de pensii constata unele erori in stabilirea si plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile corespunzatoare, conform dispozitiilor legale.”

Or, in speta de fata, ne aflam chiar in prezenta unei astfel de erori, care justifica revizuirea drepturilor, de la data nasterii lor. Noua parte a III-a a Fisei de pensie, eliberata in baza hotararii judecatoresti, nu trebuie considerata ca fiind inscris nou, care sa justifice acordarea drepturilor incepand cu data de intai a lunii urmatoare, ci un inscris care corecteaza erorile din dosarul de pensionare, savarsite chiar de catre paratul Ministerul Administratiei si Internelor, prin directiile subordonate si pentru care trebuie sa raspunda.

Or, in speta de fata, ne aflam chiar in prezenta unei astfel de erori, care justifica revizuirea drepturilor, de la data nasterii lor. Noua parte a III-a a Fisei de pensie, eliberata in baza hotararii judecatoresti, nu trebuie considerata ca fiind inscris nou, care sa justifice acordarea drepturilor incepand cu data de intai a lunii urmatoare, ci un inscris care corecteaza erorile din dosarul de pensionare, savarsite chiar de catre paratul Ministerul Administratiei si Internelor, prin directiile subordonate si pentru care trebuie sa raspunda.

Potrivit art. 209 C.proc.civ., “expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata.”Conform art. 129 alin. 1 C.proc.civ., “partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.” Fata de aceasta dispozitie legala, recurentul parat nu si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau, ci a asteptat ca instanta sa ii comunice raportul de expertiza prin posta. Codul de procedura civila nu instituie o astfel de obligatie in sarcina instantei de judecata, raportul comunicandu-se numai partilor prezente in sala. Singura obligatie care ii revine instantei este aceea de a verifica daca lucrarea a fost depusa cu respectarea termenului prevazut de lege, pentru a asigura partilor posibilitatea efectiva de a-l studia si de a formula eventuale obiectiuni. Potrivit art. 108 alin. 3 C.proc.civ., “neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.”Raportand situatia de fapt din speta la dispozitia legala citata, Curtea constata ca recurentul parat nu mai este in termenul de a formula obiectiuni la raportul de expertiza, care face parte din categoria actelor de procedura. Acestea trebuiau formulate si depuse la dosar pentru termenul de judecata din data de 28.09.2010, acesta fiind primul termen de judecata care a urmat dupa depunerea raportului. Nerespectarea termenului procedural impus de art. 108 alin. 3 C.proc.civ. conduce la decaderea recurentului parat din dreptul de a mai formula obiectiuni. Nici prin exercitatea caii de atac a recursului nu se poate eluda aceasta dispozitie legala, care sa conduca la repunerea partii in dreptul de a critica raportul de expertiza. Drepturile procesuale trebuie indeplinite cu buna credinta si la termenele fixate in acest scop, rolul caii de atac fiind acela de a remedia eventuale erori de judecata savarsite de prima instanta.

CURTEA DE APEL BUCUREŞTI-SECŢIA A VII-A CIVILĂ ŞI PENTRU CAUZE

PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE, DECIZIA NR. NR.2206/06.04.2011

Prin sentinţa civilă nr.6603/28.09.2010, în dosarul nr.46757/3/2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale s-a admis, în parte, acţiunea formulată de contestatorul DP, în contradictoriu cu intimaţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Administraţiei şi Internelor – Casa de Pensii, s-a dispus anularea deciziei nr. 136243/21.08.2009 în privinţa datei stabilirii drepturilor de pensie revizuite, în sensul că aceasta dată este 1.06.2009, a fost obligat intimatul la 16980 lei diferenţe de drepturi pe perioada iunie 2006- mai 2009, a fost respins capătul de cerere privind diferenţelor de drepturi de pensie pentru perioada 1.02.2004- 1.06.2009 ca prescris şi s-a respins cererea sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată.

Împotriva sus-menţionatei hotărâri, a declarat recurs intimatul Ministerul Administraţiei şi Internelor, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VII a Civilă şi pentru Cauze privind Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr.46757/3/2009.În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispoziţiile art.304 pct.9 C.pr.civ., s-a arătat că soluţia instanţei de judecată este greşită, fiind în neconcordanţă cu dispoziţiile legale aplicabile în cauza dedusă judecăţii.

A arătat recurentul că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat a intimatului – reclamant s-a constituit, conform prevederilor art. 21 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, din solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă a acestuia, iar modificările intervenite în situaţia de fapt şi de drept a intimatului – reclamant au generat schimbarea bazei de calcul şi implicit a cuantumului pensiei. Astfel, la data de 12.05.2009 s-a primit la organul de pensii al M.A.I. o nouă Parte a III-a a Fişei de pensie, potrivit căreia, elementele definitorii ale salariului de bază brut din ultimele 6 luni de activitate au fost modificate, în sensul că salariul pentru funcţia îndeplinită este corespunzător coeficientului de ierarhizare de 3,00 (3.776.000 lei ROL), intimatul – reclamant beneficiind şi de diferenţa dintre gradul profesional de comisar-şef şi subcomisar.

Sustine că raţionamentul instanţei de fond cu privire la revizuirea drepturilor de pensie ale intimatului – reclamant conform căruia “revizuirea (…) se face pe o perioadă de 3 ani anterior emiterii deciziei şi nu cu luna depunerii noilor documente (…)” este unul greşit, întrucât, în cazul dedus judecăţii, organul de pensii al M.A.I. s-a raportat la data depunerii noilor documente (12.05.2009), respectiv data de întâi ale lunii următoare înregistrării Părţii a III-a a Fişei de pensie (01.06.2009), în conformitate cu prevederile art. 52 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi care stipulează că “drepturile â pensie se stabilesc şi se plătesc din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună c. actele necesare, a fost depusă la organul de pensii peste termenul de 90 de zile de la data încetării plăţii soldelor cadrelor militare (…). “.

In ceea ce priveşte procentul de 90% stabilit în raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză privind actualizarea pensiei intimatului – reclamant pentru perioada 01.02.2004 -31.03.2008, recurentul apreciaza că a fost reţinut în mod greşit de instanţa de fond, motivat de faptul că procentul de 90% se cuvine intimatului – reclamant începând cu data de 01.04.2008, dată de la care dispoziţiile art. 12 şi art. 24 din Legea nr. 164/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost modificate prin O.U.G. nr. 77/29.06.2007.

Analizând actele şi lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate cât şi a dispoziţiilor art.3041 C. proc. civ., Curtea a stabilit că recursul formulat este nefondat, considerentele avute în vedere fiind următoarele:

Prima instanta a facut o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente in cauza, anuland partial decizia contestata sub aspectul datei stabilirii drepturilor de pensie revizuite.

Drepturile de pensie revizuite, prin luarea in considerare a noii baze de calcul, care include salariul pentru gradul profesional de comisar sef, se cuvin reclamantului nu de la data de intai a lunii urmatoare celei in care noua parte a III-a a Fisei de pensie a ajuns la dosarul de pensionare, conform art. 52 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 179/2004, ci de la data inscrierii la pensie, in limita termenului general de prescriptie de 3 ani.

Curtea constata ca in cauza sunt incidente dispozitiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, conform carora “in cazul in care casa de pensii constata unele erori in stabilirea si plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile si modificarile corespunzatoare, conform dispozitiilor legale.”

In masura in care competenta de eliberare a unei astfel de fise de pensie ar fi revenit altei entitati, fara legatura cu M.A.I., atunci ar fi fost aplicabile prevederile art. 52 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 179/2004, intrucat, din perspectiva recurentului parat, aceste acte ar fi fost cu totul inedite. Dar eroarea cu privire la stabilirea bazei de calcul a pensiei apartine chiar recurentului parat M.A.I., in a carui subordine se afla I.P.J. Ilfov.

Cu alte cuvinte, rationamentul pe care se bazeaza apararea paratului M.A.I., care incearca sa se se eschiveze de la plata drepturilor cuvenite reclamantului, este urmatorul: eroarea a apartinut I.P.J. Ilfov, dar aceasta a fost indreptata prin emiterea noii fise de pensie. Casa de pensii nu are nicio culpa pentru stabilirea eronata a bazei de calcul de catre I.P.J. Ilfov si aplica disp. art. 52 alin. 1 lit. b din lege, adica acorda drepturi numai pentru viitor.

Aceasta aparare nu va fi retinuta de instanta, intrucat, dupa cum s-a aratat, Ministerul Administratiei si Internelor este organ al administratiei publice centrale care coordoneaza atat activitatea I.P.J. Ilfov, cat si pe cea a Casei de pensii si nu se poate disocia de directiile care ii sunt subordonate.

In ceea ce priveste cea de-a doua critica adusa sentintei recurate, referitoare la calculul eronat al diferentelor de drepturi de pensie, facut de expert, Curtea apreciaza ca si aceasta este neintemeiata.

Potrivit art. 209 C.proc.civ., “expertul numit este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata.”

Acest termen a fost respectat de catre expert, care a depus raportul de expertiza la dosar la data de 14.09.2010 (a se vedea fila 35 fond), iar pana la termenul de judecata din data de 28.09.2010, cand tribunalul a retinut cauza in pronuntare, recurentul parat a avut la dispozitie suficient timp pentru a-l studia, la arhiva sectiei.

Conform art. 129 alin. 1 C.proc.civ., “partile au indatorirea ca, in conditiile legii, sa urmareasca desfasurarea si finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. 1, precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.”

Fata de aceasta dispozitie legala, Curtea constata ca recurentul parat nu si-a indeplinit obligatiile care ii reveneau, ci a asteptat ca instanta sa ii comunice raportul de expertiza prin posta. Codul de procedura civila nu instituie o astfel de obligatie in sarcina instantei de judecata, raportul comunicandu-se numai partilor prezente in sala. Singura obligatie care ii revine instantei este aceea de a verifica daca lucrarea a fost depusa cu respectarea termenului prevazut de lege, pentru a asigura partilor posibilitatea efectiva de a-l studia si de a formula eventuale obiectiuni.

Recurentul parat este nemultumit de concluziile raportului de expertiza, care a determinat, in opinia sa, un cuantum prea mare al diferentelor de pensie.

Potrivit art. 108 alin. 3 C.proc.civ., “neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.”

Raportand situatia de fapt din speta la dispozitia legala citata, Curtea constata ca recurentul parat nu mai este in termenul de a formula obiectiuni la raportul de expertiza, care face parte din categoria actelor de procedura. Acestea trebuiau formulate si depuse la dosar pentru termenul de judecata din data de 28.09.2010, acesta fiind primul termen de judecata care a urmat dupa depunerea raportului. Nerespectarea termenului procedural impus de art. 108 alin. 3 C.proc.civ. conduce la decaderea recurentului parat din dreptul de a mai formula obiectiuni.

Nici prin exercitatea caii de atac a recursului nu se poate eluda aceasta dispozitie legala, care sa conduca la repunerea partii in dreptul de a critica raportul de expertiza. Drepturile procesuale trebuie indeplinite cu buna credinta si la termenele fixate in acest scop, rolul caii de atac fiind acela de a remedia eventuale erori de judecata savarsite de prima instanta. Or, in cazul in care partea nici nu formuleaza vreo critica in fata primei instante, ci declara direct recurs, instanta de control judiciar nu este in masura sa reformeze hotararea primei instante.

Pentru considerentele arătate, Curtea, în baza art.312 C.pr.civ, a respins

recursul, ca nefondat.