Salariaţi ai instituţiilor bugetare. Contract colectiv de muncă. Aplicarea prevederilor contractului colectiv de muncă privitor la drepturile salariale. Necesitatea reglementării acestora şi prin acte normative


– Codul muncii: art. 157 alin. 2

– Legea nr. 130/1996: art. 12

– O.U.G. nr. 24/2000: anexa II

– CCM unic la nivel naţional pentru anii 2007-2010, art. 3 alin. 2 teza a 2-a, art. 40 alin. 4

Salariaţilor din instituţiile bugetare jiu li se pot stabili în contractele colective de muncă negociate dispoziţii cu privire la drepturile salariale care nu sunt reglementate prin acte normative cu putere de lege. Pentru aceasta, acestor salariaţi nu le sunt aplicabile în mod direct prevederile din contractul colectiv de muncă la nivel naţional referitor la drepturilor de natură salarială.

(Decizia nr. 1467/R din 9 iunie 2009)

Prin sentinţa civilă nr. 131 din 2 martie 2009, pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţi prin mandatar Sindicatul Liber al Salariaţilor din Serviciile Publice al Consiliului local Bistriţa, împotriva pârâţilor Primarul Municipiului Bistriţa şi Municipiul Bistriţa – prin Primar.

împotriva acestei hotărâri a declarat recurs sindicatul, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei în sensul admiterii acţiunii.

Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel reţine următoarele:

Art. 12 alin. 1 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă respectiv art. 3 alin. 2 din contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010 prevăd că „Contracte colective de se pot încheia şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare. Prin aceste contracte nu se pot negocia clauze referitoare la drepturile ale căror acordare şi cuantum sunt stabilite prin dispoziţii legale”.

De asemenea, potrivit art. 157 alin. 2 din Codul muncii „sistemul de salarizare a personalului din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale se stabileşte prin lege, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative”.

O.U.G. nr. 24/2000 reglementează salarizarea din sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar fiind cuprinse în anexa a ll-a a acestui act normativ – Administraţia Publică Locală – prefecturi, primării, consilii şi servicii publice din subordinea acestora, nivelul salariilor de bază astfel stabilite fiind modificat succesiv prin adoptarea O.U.G. nr. 33/2001, O.U.G. nr. 123/2003, Legea nr. 112/2005, Legea nr. 231/2007, O.U.G. nr. 199/2008 şi O.U.G. nr. 1/2009, toţi reclamanţii fiind încadraţi pe posturi de inspector de specialitate.

în consecinţă, în condiţiile în care salariaţilor din instituţiile bugetare nu li se pot cuprinde în contractele colective de muncă negociate dispoziţii cu privire la drepturile salariale care nu sunt reglementate prin acte normative cu putere de lege, rezultă că acestor salariaţi nu le sunt aplicabile în mod direct prevederile din contractul colectiv de muncă la nivel naţional referitor la drepturilor de natură salarială.

Pentru aceste considerente, Curtea constată că nu se poate aplica direct contractul colectiv de muncă la nivel naţional pentru acordarea drepturilor solicitate de reclamanţi.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel în temeiul art. 312 alin. 3 C. pr. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 131 din 02.03.2009 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pe care o va menţine. (Judecător loan Daniel Chiş)