Potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972 angajatorii au vărsat contribuţia de 15% asupra câştigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972 angajatorii au vărsat contribuţia de 15% asupra câştigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea şi aplicarea contribuţiilor.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea şi aplicarea contribuţiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale să fie constituită din anumite sume, iar la stabilirea pensiei cu prestaţie de asigurări sociale veniturile în cauză să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situaţia în care această prestaţie nu ar fi proporţională cu preţul plătit, creându-se o inechitate.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, decizia nr.734/R din 25 martie 2008
Prin sentinţa civilă nr. 2295 din 26 noiembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.L. împotriva pârâtei CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CLUJ, pârâta fiind obligată să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamantă, cu data de 20 sept.2007, cu luarea în considerare a Adeverinţei nr. 1106 din 28.02.2007 emisă de SC M. SA.
S-au respins celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut că prin Decizia nr. 171424 emisă la 30 aug.2005, reclamantei i s-a recalculat pensia care trebuie acordată, fiind stabilit şi stagiul de cotizare şi vechimea în muncă.
În cursul anului 2007, reclamanta a depus o cerere la pârâtă pentru a-i fi recalculată pensia având-se în vedere şi sporurile de care a beneficiat în perioada 13 aprilie 1973 – 16 aprilie 1992.
Din această adeverinţă rezultă că în perioada 13 apr. 1973 – 16 apr.1992 reclamanta, având funcţia de laborantă, a realizat venituri suplimentare la retribuţia tarifară de încadrare şi pentru care s-au achitat lunar cotele la CAS, inclusiv contribuţia la pensia suplimentară, cu toate acestea pârâta a respins cererea reclamantei.
Având în vedere cele de mai sus, instanţa în temeiul art.155 coroborat cu art.87 din Legea nr. 19/2000 a admis în parte acţiunea.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII CLUJ, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei nr. 2295/2007 a Tribunalului Cluj şi respingerea acţiunii.
În motivele de recurs arată că reclamantului i s-a stabilit pensia în conformitate cu Legea nr. 3/1977, iar recalcularea s-a făcut în baza unor legi speciale, Legea nr. 19/2000 fiind incidentă numai celor pensionaţi în baza acestei legi.
Potrivit art. VI al O.U.G. nr. 4/2005, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor de dinainte de 01.04.2001 formele de retribuire în acord, astfel că nu pot fi luate în calcul la recalcularea pensiei.
Reclamanta S.L., prin întâmpinare, solicită respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind temeinică şi legală.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente:
16
Veniturile obţinute suplimentar la retribuţia tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată fiind cumulate cu salariul individual brut şi incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele CAS cât şi contribuţia la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuţiei pentru asigurări sociale se încadrează în disp. art. 23 din Legea nr. 19/2000 şi aceste sporuri sunt prevăzute de art. 78 din aceeaşi lege.
Deşi potrivit disp. O.U.G. nr. 4/2005 sumele reprezentând acordul nu se iau în calculul drepturilor de întrucât ele nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislaţiei anterioare, invocându-se imposibilitatea verificării respectivelor venituri (venituri pe care le probează cu înscrisurile arătate în adeverinţa depusă la dosar), rolul instanţei este nu doar de a constata şi cenzura directa aplicare a O.U.G. nr. 4/2005 ci şi de a interpreta actul normativ, inclusiv prin prisma Legii nr. 19/2000 (pentru că procedura de recalculare vizează tocmai înlăturarea discriminărilor), opinia fiind aceea că în pofida acestei reglementări exprese, sumele se impune a fi luate în calcul.
Raţionamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentat de forţa juridică a legii faţă de ordonanţă, pe considerente de echitate şi motive care ţin de preeminenţa principiilor în baza cărora un text de lege a fost edictat în raport de excepţiile ce au la bază tratamente discriminatorii.
Conform disp. art. 2 alin. 1 din O.U.G. nr. 4/2000 modificată recalcularea se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea Legii nr. 19/2000.
Din menţiunile arătate în adeverinţa depusă la dosar rezultă că reclamantul a realizat venituri din acord, compensaţii şi premii care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale şi pensia suplimentară. Pe toată această perioadă s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv contribuţia la pensia suplimentară conform cu legislaţia în vigoare iar sporurile trecute în coloana acord au avut caracter de în înţelesul Legii nr. 49/1982.
În conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere şi sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă şi care au intrat în bazele de calcul a contribuţiei de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenţei acestora prin adeverinţe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale să fie constituită şi din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestaţie de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situaţia în care această prestaţie nu ar fi proporţională cu preţul plătit, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) şi (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale.
17
În aplicare acestui text legal art. I pct. 7 din Ordinul nr. 680 din 1 august 2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 prevede că punctul 19 de la secţiunea I “Dispoziţii generale (capitolul I din lege)” a capitolului A “Contribuţia de asigurări sociale” va avea următorul cuprins: “19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înţelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal şi suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizaţiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări şi alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază; b) sporurile, indemnizaţiile şi sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiţii deosebite de muncă (condiţii grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfăşurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfăşurată de nevăzători; prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare funcţiei de bază; sporul de fidelitate şi altele asemănătoare; c) sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, zile de repaus săptămânal, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalării pe post în cazul transferului, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaţilor); d) sumele acordate cu ocazia ieşirii la pensie; e) premiile anuale şi cele din cursul anului sub diferite forme, altele decât cele reprezentând participarea salariaţilor la profit; f) sumele plătite conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13-lea salariu, prime de vacanţă, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naţionale sau religioase, etc.); g) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă (bonusuri, compensaţii, indemnizaţia pentru concediul de odihnă neefectuat, ajutoare, precum şi alte sume, reprezentând venituri curente sau aferente perioadelor anterioare, inclusiv cele achitate în lunile în care asiguraţii beneficiază de prestaţii de asigurări sociale fără a avea zile lucrate sau nu au fost prezenţi la serviciu etc.); h) sumele rezultate prin «plata cu ora», gărzi, indemnizaţii clinice; i) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori; j) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii; k) indemnizaţii de şedinţă acordate membrilor comisiilor constituite la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice, potrivit legii; l) alte sume acordate potrivit legii.”
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 şi art. 299 şi urm., art. 3041 Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
