Luare de mită, spălare de bani

Dosar nr. 4131/89/2012

R O M Â N I A

TRIBUNALUL VASLUI

SECŢIA PENALĂ

SENTINŢA PENALĂ Nr. 149

Şedinţa publică de la 03 Iulie 2013

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul Parchetului D.N.A.-Serviciul Teritorial Iaşi

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpaţii M R, S E, M R, SC C SRL, SC M SRL şi SC T SRL trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 30/P/2012 din 2 noiembrie 2012 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie –Serviciul Teritorial Iaşi după cum urmează :

1).Inculpatul M R –pentru comiterea infracţiunilor :

•Luare de mita, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. si spălare de bani, prev. de rap. la 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000

•2.Luare de mita in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (sase acte materiale) si spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000

•3. Luare de mita, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. si spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000

•4. Luare de mita, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. si spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000

•5. Luare de mita in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (doua acte materiale)

•6. Luare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen., cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (doua acte materiale) si spălare de bani, in forma continuata, prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (doua acte materiale)

•Luare de mita, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2 C.pen.

•8. Luare de mita in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (doua acte materiale)

•9. Dare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la la art. 255 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 al.2 Cpen. (trei acte materiale).

2). Inculpatul S E , pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită în formă în formă continuată prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 7 alin.2 din Legea 78/2000 şi art, 255 alin.1 Cod penal;

3). Inculpata M R pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap.la art.254 al.1 Cod penal , cu aplicarea art.l 41 alin2 Cod penal.

4).Inculpata SC C SRL pentru comiterea :

•a unei infracţiuni de complicitate la luare de mită prev. de art. 26 Cod penal, rap. la artr. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 254 al.1,2 Cod penal;

•a unei infracţiuni de complicitate la luare de mită ,prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap., la art. 254 al.1,2 Cod penal;

•a unei infracţiuni de complicitate la luare de mită prev. de art. 26 Cod penal, rap. la artr. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 254 al.1,2 Cod penalşi,

•a două infracţiuni de spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.b din Legea 656/2002,rap. la art. 17 lit.e şi art. 18 alin2 din Legea 78/2000.

5).Inculpata S.C.M SRL pentru comiterea :

•a unei infracţiuni de complicitate la luare de mită prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 254 al.1,2 Cod penal;

•a unei infracţiuni de dare de mită ,în formă continuată prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. lka art. 255 al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal şi,

•a două infracţiuni de spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.b din Legea 656/2002,rap. la art. 17 lit.e şi art. 18 alin2 din Legea 78/2000 şi,

6). Inculpata SC T SRL pentru comiterea infracţiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 7 alin.2 din Legea 78/2000 şi la art. 255 al.1 Cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, la pronunţare, au lipsit părţile.

Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în şedinţa publică din data de 26 iunie 2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar la cererea apărătorilor inculpaţilor, pentru a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunţarea la data de 2 iulie 2013, când, din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunţarea la data de 3 iulie 2013, după deliberare, dând sentinţa penală de faţă.

TRIBUNALUL,

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus Trimiterea in judecată, in stare de arest preventiv, a inculpatului M R pentru comiterea infractiunilor :

5. Luare de mita in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (doua acte materiale)

7. Luare de mita, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2 C.pen.

8. Luare de mita in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (doua acte materiale)

9. Dare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la la art. 255 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 al.2 Cpen. (trei acte materiale)

De asemenea , prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpaţilor :

S E pentru savarsirea infractiunii de dare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea 78/2000 si la la art. 255 al.1 C.pen.

M R pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1 C.pen, cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen.

SC C SRL, pentru comiterea infracţiunilor complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen, complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. si a doua infractiuni de spălare de bani, prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000

SC M SRL, pentru comiterea infracţiunilor complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen., complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , dare de mita in forma continuată, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la la art. 255 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 al.2 Cpen. si a doua infractiuni de spălare de bani, prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 33 lit.a C.pen.

SC T SRL, pentru comiterea infractiunii de dare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea 78/2000 si la la art. 255 al.1 C.pen.

In sarcina inculpatului M R s-a reținut în actul de sesizare comiterea unui număr impresionant de infracţiuni , inculpatul transformând funcţia sa publica intr-o sursa constanta de venituri ilicite, solicitând mita ori de cate ori o persoana solicita emiterea unui act de reglementare de la APM, instituţie pe care la acel moment făptuitorul o conducea. Activitatea infracţionala a fost comisa, in principal, fie prin pretinderea încheierii unor contracte comerciale intre societati comerciale ale făptuitorului ori controlate in fapt de acesta, urmate de plata unor sume de bani, fie prin pretinderea si primirea in numerar a unor sume de bani de la cei care solicitau emiterea unor acte de reglementare de catre instituţia pe care o conduce.

În sarcina inculpaţilor S Esi a SC T SRL s-a reţinut că, în perioada aprilie-septembrie 2012, pentru ca inculpatul MR sa sprijine interesele SC TSRL, pe care o administra, in relatia cu Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui, prin emiterea rapida, in exercitarea atributiilor de servciu, a actelor de reglementare solicitate, prin furnizarea, contrar atributiilor de servicu, de consiliere si ajutor in vederea evitarii platii unor sume de bani catre Ministerul Mediului – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, precum si a unor informatii cu privire la controlul efectuat la un punct de lucru al societatii de catre comisarii Garzii de Mediu si i-a subcontractat lucrari de constructii, pe care SC T si nu un alt constructor era obligata sa le execute, prin contractele nr. 473 din data de 30.04.2012, in baza caruia au fost executate lucrari de catre SC C SRL, controlata in mod exclusiv de catre inculpat si a fost platita suma de 26.690,46 lei si respectiv nr. 1407 din data de 05.09.2012, in baza caruia au fost efectuate lucrari de catre Sc M SRL, de asemenea, controlata excluisv de catre inculpat, insa nu au mai fost platite, intruneste elementele contitutive ale infractiunii de dare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 7 al.2 din Legea 78/2000 si la la art. 255 al.1 C.pen.

În sarcina inculpatei SC M SRL s-a reţinut că, aflata sub controlul decizional si patrimonial absolut al inculpatului M R, prin intermediul acestuia, in interesul societatii si al inculpatului, l-a ajutat pe acesta:

-sa pretinda si sa primeasca cu titlu de mita, pentru eliberarea unei autorizatii de mediu pentru SC O SRL, suma de 20.000 lei, in ziua de 30.05.2012, disimuland totodata primirea acesteia de catre inculpat prin emiterea unei facturi care atesta in mod fictiv prestarea unor servicii si primirea sumei in contul bancar al societatii, creand astfel aparenta unei relatii comerciale licite

-sa pretinda si sa primeasca cu titlu de mita, pentru eliberarea unor acte de mediu cerute de reprezentantii SC W SRL, suma de 28.086 lei, in ziua de 05.07.2012, disimuland totodata primirea acesteia de catre inculpat prin emiterea unei facturi care atesta in mod fictiv prestarea unor servicii si primirea sumei in contul bancar al societatii, creand astfel aparenta unei relatii comerciale licite

-sa pretinda, cu titlu de mita, pentru ca inculpatul M R sa sprijine interesele SC T SRL, pe care o administra, in relatia cu Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui, prin emiterea rapida, in exercitarea atributiilor de servciu, a actelor de reglementare solicitate, prin furnizarea, contrar atributiilor de servicu, de consiliere si ajutor in vederea evitarii platii unor sume de bani catre Ministerul Mediului – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, precum si a unor informatii cu privire la controlul efectuat la un punct de lucru al societatii de catre comisarii Garzii de Mediu, incheierea contractului nr. 1407 din data de 05.09.2012, in baza caruia au fost efectuate lucrari care nu nu au mai fost platite, (Mitromd)

– şi, prin intermediul inculpatului M R, in interesul societatii si al inculpatului, a remis inculpatei M R, contabil sef al Ocolului Silvic Ciobanus din cadrul Directiei Silvice Bacau, pentru ca aceasta sa sprijine interesele SC M SRL si sa-si incalce astfel atributiile de servicu privind urmarirea si incasarea la timp a sumelor de bani pe care societatea trebuia sa le plateasca, prin emiterea unor file CEC, in baza unui contract de exploatare a materialului lemnos, amanand astfel incasarea instrumentelor de plata, pentru care stia ca nu exista disponibilul banesc necesar precum si pentru a-i furniza inculpatului M R informatii pe care le obtinea in virtutea atributiilor sale de servicu, cu privire la evaluarea materalului lemnos, un numar de cinci sticle de coniac Vasconi, in luna ianuarie 2012, un numar de 15 sticle de acelasi coniac, in luna aprilie 2012, in valoare totala de 510 lei , precum si suma de 3750 lei, cu titlu de imprumut, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de dare de mita, in forma continuată, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la la art. 255 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 al.2 Cpen.

În sarcina inculpatei SC C SRL, s-a reţinut că, aflata sub controlul decizional si patrimonial absolut al inculpatului M Rs, prin intermediul acestuia, in interesul societatii si al inculpatului, l-a ajutat pe acesta

-sa pretinda si sa primeasca cu titlu de mita, pentru eliberarea unei autorizatii de mediu pentru SC C SRL, in doua transe, suma totala de 32.000 lei, in zilele de 30.04.2012 si respectiv 18.06.2012, disimuland totodata primirea acesteia de catre inculpat prin incheierea contractului nr. 17/02.12.2011 si emiterea facturilor fiscale nr. 35/21.12.2011 si nr. 42/20.01.2012, fiecare cu valoarea de 16.000 lei, care atestau in mod fictiv prestarea unor servicii si primirea sumei in contul bancar al societatii, creand astfel aparenta unei relatii comerciale licite

-sa pretinda si sa primeasca, cu titlu de mita, pentru eliberarea unei autorizatii de mediu pentru SC P SA, suma de 133.300 lei, disimuland totodata primirea acesteia de catre inculpat prin incheierea contractului cu nr. 01/16.01.2012 si emiterea unei facturi fiscale, in aceeasi zi, care atestau in mod fictiv prestarea unor servicii si primirea sumei in contul bancar al societatii, creand astfel aparenta unei relatii comerciale licite

-sa pretinda si sa primeasca, cu titlu de mita, pentru ca inculpatul M R sa sprijine interesele SC T SRL, pe care o administra, in relatia cu Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui, prin emiterea rapida, in exercitarea atributiilor de servciu, a actelor de reglementare solicitate, prin furnizarea, contrar atributiilor de servicu, de consiliere si ajutor in vederea evitarii platii unor sume de bani catre Ministerul Mediului – Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, precum si a unor informatii cu privire la controlul efectuat la un punct de lucru al societatii de catre comisarii Garzii de Mediu, incheierea contractului nr. 473 din data de 30.04.2012, in baza caruia au fost efectuate lucrari, platite apoi, in patru transe, de SC T SRL, cu suma de 26.690,46 lei

În sarcina inculpatei MR s-a reţinut că, in calitate de contabil sef al Ocolului Silvic Ciobanus din cadrul Directiei Silvice Bacau, pentru a sprijini interesele SC M SRL, controlata in exclusivitate de M R, si a-si incalca astfel atributiile de servicu privind urmarirea si incasarea la timp a sumelor de bani pe care societatea trebuia sa le plateasca, prin emiterea unor file CEC, in baza unui contract de exploatare a materialului lemnos, amanand astfel incasarea instrumentelor de plata, pentru care stia ca nu exista disponibilul banesc necesar precum si pentru a-i furniza inculpatului M R informatii pe care le obtinea in virtutea atributiilor sale de servicu, cu privire la evaluarea materalului lemnos, a primit, in baza unei rezolutii infractionale unice , prealabile, un numar de cinci sticle de coniac Vasconi, in luna ianuarie 2012, un numar de 15 sticle de acelasi coniac, in luna aprilie 2012, in valoare totala de 510 lei , precum si suma de 3750 lei, cu titlu de imprumut, de la inculpatul MR.

Pe parcursul judecăţii s-au formulat următoarele cereri de schimbare a încadrării juridice :

-inculpata M R –din art 6 din Legea 78/2000rap la art 254 alin. 1 Cod penal cu aplic art 41 alin. 2 Cod Penal în art. 256Cod Penal cu referire la art. 6 din Legea 78/2000

-inculpatul M R – din infracţiuni concurente într-o infracţiune unică de luare de mită în formă continuată şi din infracţiuni de luare de mită în infracţiuni de « conflict de interese »

Au fost audiaţi inculpaţii persoane fizice în şedinţa publică din 3 aprilie 2013

Analizând probele administrate, precum şi actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul M R a fost Director al Agenţiei pentru Protecţia Mediului în perioada 25.08.2010 – 11.10.2012

Calitatea inculpatului era incompatibilă cu cea de administrator, acţionar la firme comerciale, astfel că, anterior, le-a înstrăinat. Cu toate acestea, era unica persoana care dispunea de activitatea si patrimoniului societatilor SC M, SC D, SC C .

În calitate de director al APM, inculpatul a desfăşurat o amplă activitate infracţională, în care au fost implicaţi şi inculpata M R şi inculpaţii persoane juridice, structurată după cum urmează :

1.Activitatea infracţională comisa in legătura cu emiterea autorizatiei de mediu pentru SC O SRL :

Anterior lunii mai 2012, intre inculpatul M R, pe de o parte si martorii C Lsi CA, reprezentanţi ai acestei socieatăti comerciale, pe de alta parte, nu au existat niciun fel de relatii, intrucat nu se cunoşteau.

SC O SRL a solicitat APM Vaslui, prin cererea inregistrata sub nr. 3239/11.05.2012, emiterea unei autorizaţiei de mediu pentru desfăşurarea activităţilor «fabricarea uleiurilor şi grăsimilor »-cod CAEN 1041, «fabricarea produselor de morărit » – cod CAEN 1061 şi «fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de fermă » -cod CAEN 1091, în localitatea.

Incupatul M R i-a contactat telefonic, la foarte scurt timp după depunerea cererii si a documentelor necesare, solicitându-le sa se prezinte la sediul APM Vaslui in ziua de 16 mai 2012. Martorii l-au contactat pe martorul P B, o persoana apropiata inculpatului („cumatru” al acestuia), care, la rândul sau, in ziua de 15 mai 2012, l-a contactat pe M R, pentru a-i aduce la cunoştinţa ca fratii C sunt „prietenii sai cei mai buni, cei mai scumpi oameni” si ca „vin din partea lui”. Inculpatul i-a comunicat acestuia, inca de la inceput, ca trebuie sa „sa vina incoace….sa stea de vorba cu baiatul” (desi nu avea nici un motiv legal pentru o astfel de discutie). De asemenea, i-a comunicat ca a inteles „ideea” (adica faptul ca trebuie sa tina cont ca vin din partea „cumătrului” sau), insa totusi „trebuie sa fie băieţi valabili, că altfel nu trec vama” De asemenea, inculpatul a precizat ca AC trebuie „sa vina încoace urgent, ca sa-i mişc treburile repede”. (a se vedea convorbirea din ziua de 15 mai 2012, ora 13:37:31) Astfel, inculpatul a relevat fara putinţa de tăgada modul in care înţelegea sa acţioneze, „vămuindu-i” pur si simplu pe cei care solicitau emiterea unor acte de reglementare de catre APM Vaslui. Inculpatul a discutat cu martorul L C in zilele de 23 si 29 mai 2012, despre întâlnirile pe care urmau sa le aibă.

Inculpatul M R s-a intanit cu martorul C L in municipiul Bârlad solicitandu-i suma de 20.000 lei, întrucat acesta din urma „avea nevoie de autorizatia de mediu”. Pentru a-l convinge pe martor sa-i remita mai repede suma de bani, acesta i-a precizat ca fie ii va presta pentru SC E SRL servicii de consultanta, fie ii va restitui banii ulterior. In acest mod, inculpatul M R l-a convins pe martorul C L ca singura modalitate de a obţine autorizaţia de mediu necesara functionarii SC O SRL era plata mitei cerute (conform afirmatiilor lui MR, nu ar fi „trecut vama”)

Ulterior, in ziua de 30 mai 2012, inculpatul a purtat, la ora 11:46:34, o convorbire telefonica cu acelaşi martor C L, cu privire la virarea unei sume de bani inculpatului MR. In cadrul acestei discuţii, CL i-a adus la cunoştinţă inculpatului ca viramentul bancar a fost efectuat „de la Carpatica” (deci dintr-un cont al Bancii „Carpatica”), ocazie cu care inculpatul i-a „mulţumit mult”.

In aceeaşi zi, 30 mai 2012, din contul aparţinând SC E SRL, deschis la banca Carpatica, a fost plătita, prin ordinul de plata nr., suma de 20.000 lei, in contul bancar al SC M SRL Vaslui, deschis la Garanti Bank. Plata a fost efectuata in baza facturii nr. 5, emisă de SC M SRL in aceeaşi zi – 30.05.2010, factura care atesta, in mod fictiv, plata unui „avans prestări servicii de consultanţă si management execuţie proiecte”. Nu a fost încheiat nici un contract intre parti si nici nu a fost vreodată prestat vreun serviciu de consultanţă in favoarea Sc E SRL, societate care aparţine tot „fraţilor C”.

In ziua de 31.05.2012 APM Vaslui a solicitat completarea documentaţiei depuse de către SC O SRL Băcani, reprezentanţii societatii conformându-se, iar ulterior, în ziua de 13.07.2012, APM Vaslui a publicat pe site-ul web al instituţiei decizia de emitere a autorizaţiei de mediu pentru SC O SRL B, autorizaţie care a fost emisă in ziua de 11.09.2012

2) Activitatea infracţională comisa in legătura cu emiterea actelor de reglementare in domeniul protecţiei mediului necesare realizarii parcurilor eoliene Bogdaneşti, Deleni, Viişoara si Iveşti, pentru dezvoltarea carora SC W SRL T acorda consultanţă companiei germane P GmbH, cu sediul in

Realizarea proiectelor de asemenea amploare presupunea atat investitii de ordinul sutelor de milioane de euro, cat si obtinerea, in timp, conform legii, a tuturor actelor, avizeor si autorizatiilor necesare, atat de la APM Vaslui, cat si de la alte institutii din judet, pe parcursul fiecarei faze a dezvoltarii proiectelor, pana la emiterea autorizatiei de mediu, care era necesara dupa construirea integrala a parcurilor, pentru functionarea acestora.

Inculpatul M R, profitand de prerogativele functiei sale si avand in vedere importanta sporita pe care derularea rapida si in bune condiţii a amplei investitii (constand in dezvoltarea unor parcuri ce totalizau 120 turbine eoliene) o prezenta pentru P GMBH si pentru SC W SRL, a exercitat, in timp, pe parcursul unei perioade de aproximativ doi ani, numeroase presiuni asupra reprezentantilor acestei societăţi, pentru a-i determina sa-i ofere foloase materiale, atat sub ameninţarea constanta a refuzului emiterii actelor de reglementare de catre APM Vaslui, cat si sub cea a efectuarii unor intervenţii la alte autoritati locale, penru ca aceastea sa refuze eliberarea actelor necesare, fapt ce ar fi condus la blocarea efectiva a proiectelor.

a)Reprezentantii SC W SRL, martorii A I, A I si martorul FC , au inceput procedurile necesare derularii proiectelor din anul 2007, insa in anul 2010, in intervalul vara – toamna, au depus la APM Vaslui documentatiile necesare emiterii deciziilor etapelor de incadrare ( acordurile de mediu), cerute de certificatele de urbanism emise de catre Consiliul Judetean Vaslui. Dupa obţinerea acestor acte, precum si a altor avize de la alte autoritati locale, pentru cele patru parcuri eoliene, puteau fi emise autorizatiile de construire.

Inculpatul M R i-a contactat pe acestia, aducandu-le la cunostinta inca de la inceput ca nu vor putea realiza acele parcuri eoliene pe raza judetului Vaslui decat daca îi remit lui anumite sume de bani neprevăzute de lege. Condiţionand emiterea acordurilor de mediu de remiterea sumelor de bani, M R a pretins cate o suma de 2000 euro pentru fiecare act, in total 8000 euro. In cadrul discutiilor, M R, de pe o pozitie de forţă, profitand de functia indeplinita si pretinzand ca are relaţii importante si influenţă politică la nivelul autoritatilor din judetul Vaslui si nu numai, ca este mentinut in functie de catre factorii de decizie cu un scop bine conturat si ca altfel nu se pot obtine actele solicitate, incercand sa-i intimideze pe reprezentanţii SC W SRL, le-a creat acestora convingerea ca are posibilitatea concreta de a bloca derularea proiectelor lor, atat prin refuzul emiterii actelor de mediu, de cate institutia publica pe care o conducea, cat si prin influenţa pe care o avea asupra reprezentantilor altor institutii din judet. De asemenea, pentru a-i convinge de importanţa pe care inculpatul o atribuia propriei persoane si de relatiile pretins sus-puse pe care le avea, i-a aratat martorului A I, pe ecranul telefonului sau mobil, faptul ca avea salvat in memoria acestuia numarul de telefon al ministrului din acea vreme al Dezvoltarii Regionale si Turismului, insinuand, de asemenea, ca are si legaturi cu persoane si mai „sus-puse” decat acest ministru.

Inculpatul M R nu a pus solicitarile formulate de reprezentantii SC W SRL pe ordinea de zi a sedintelor Comisiei de Analiza Tehnica din cadrul APM Vaslui pana in momentul in care a primit suma de bani ceruta pentru emiterea fiecarui acord. In acest mod, a primit, in trei transe, suma de 8000 euro (2000, 4000, respectiv 2000 euro), iar dupa primirea fiecarei transe din mita solicitata, a emis “deciziile etapelor de incadrare” din datele de 01.09.2010, 15.09.2010 (doua decizii) si 03.11.2010.

b)Tot in toamna anului 2010, inculpatul M R le-a impus reprezentanţilor Sc W SRL, sa contracteze efectuarea studiilor geotehnice necesare proiectarii si construirii celor 120 turbine ce urmau sa alcatuiasca parcurile eoliene cu SC D SRL din satul B, comuna E, reiterand ameninţarea ca, in caz contrar, prin prisma functiei si a relatiilor, nu vor realiza niciodată proiectele respective. In aceste conditii, reprezentantii SC W SRL au acceptat incheierea contractului cu firma controlata de M R, careia i-au platit suma totala de 1.124.332,80 lei. M R s-a adresat SC P SRL Iaşi, care a realizat studiile in schimbul unei sume de aproximativ 600.000 lei.

c) Ulterior, inculpatul M R le-a solicitat, sub aceeasi ameninţare a blocării proiectelor prin refuzul emiterii actelor de mediu necesare in viitor, aceloraşi reprezentanti al SC W SRL, sa faca demersuri pentru implicarea SC DSRL B in realizarea lucrarilor de construire a parcurilor eoliene, „promovand interesele acestei firme” pe langa clientul german P GMBH.

Astfel, inculpatul M R a impus constituirea unei asocieri – consortiu, cu SC S Romania SRL (firma care are ca asociat compania austriaca S GMBH) si SC Z Romania SRL – de asemenea, o firma apartinand tot concernului S GMBH, specializata in executia de fundatii de mare adancime, asociere care sa depuna o oferta comerciala pentru investitorul P GMBH, care realiza o selectie de oferte, pentru a contracta executia lucrarilor de construire a parcurilor eoliene.

In cadrul discuţiilor telefonice purtate cu martorul A I, M R a impus includerea firmei sale in realizarea lucrarilor, precum si preturile pe care le dorea el, conditionand de acest lucru emiterea actelor de mediu necesare pentru SC S Romania SRL. Afirmaţiile lui M R, din cadrul discuţiilor purtate cu A I sunt indubitabile cu privire la acest aspect, coroborandu-se perfect cu sustinerile martorilor:

Inculpatul a trimis mai multe oferte companiei austriece, pentru a „colabora” in vederea realizarii lucrarilor de construire a parcului eolian, intentionand sa obtina desi SC D C SRL B nu avea capacitatea de a efectua asemenea lucrari, neavand nici angajatii, nici utilajele si nici fondurile banesti necesare derularii unor asemenea afaceri. „Avea” insa „atuul” constand in atribuţiile de serviciu ale lui Mitrea Remus, care in caz contrar ar fi refuzat emiterea actelor de mediu necesare. Calculele efectuate de inculpat in cuprinsul inscrisurilor ridicate cu ocazia perchezitiilor atesta fara putinţă de tăgadă acest lucru.

În ziua de 15.06.2012, la ora 16:10:55, M R, la postul telefonic a discutat cu o persoana de sex masculin aflată la postul telefonic, Nume: BCCB, , incercand sa-l determine pe acesta (angajat al bancii) sa faca demersuri pentru ca inculpatul obţină credite bancare pentru societatile comerciale care le controla. Convorbirea refelectă calculele inculpatului cu privire la banii de care urma să dispună , obţinuţi în modalitatea sus expusă.

……………………………………………………………………………!”

Inculpatul M R a continuat sa-l sune pe A I si sa exercite presiuni supra lui, pentru a efectua lucrarile respective pentru Sc S Romania SRL, acesta din urma incercand sa-l amane pentru a mai castiga timp si a evita solicitarile constante ale inculpatului de remitere a unor foloase. In cele din urma, pretentiile sale nu au mai fost satisfacute, intrucat S Romania, la data de 4 iunie 2012, a depus o oferta in nume propriu, fara a mai include si firma din satul B (care intre timp isi schimbase sediul in Municipiul, iar selectia nu a fost inca realizata de investitorul german. Anterior insa, la PGMBH, SC S depusese o oferta in care se mentiona faptul ca lucrarile vor fi efectuate cu SC D Construct SRL.

d) Tot sub aceeaşi ameninţare a blocarii proiectului, prin refuzul emiterii actelor de mediu si prin interventii la alte autoritati, bazate pe influenta si relatiile pe care M R pretindea ca le are, acesta le-a mai solicitat reprezentanţilor SC W SRL sa incheie un contract prin care sa se oblige sa gaseasca un cumparator pentru un parc eolian (cu privire la care M R a afirmat ca era imputernicit sa-l vandă) si apoi tot aceasta firma sa plateasca firmei D SRL un procent din eventualul pret de vanzare. Martorii A I si A B nu au efectuat demersuri pentru a gasi un astfel de cumparator (era ilogic, imposibil, ca M R sa poata vinde parcuri eoliene), insa au fost nevoiti sa-i creeze acestuia impresia ca sunt de acord sa le faca, pentru a mai putea scapa de presiunea constanta a acestuia.

e)In vara anului 2012, reprezentanţii SC W SRL au depus la APM Vaslui inca trei dosare pentru emiterea unor acte de reglementare in domeniul mediului. Imediat dupa depunere, in ziua de 02.07.2012, au fost contactati de catre M R, care le-a spus fara ezitare „….cine este acuma persoana de contact, că eu nu ştiu ce să fac cu astea, aici ! Îs venite, nu am cu cine discuta…Cine e ? E B, C ? Cu cine vorbesc ? ….. vreau să mai ne rearanjăm un pic, da ?” ( a se vedea convorbirea de la ora 11:56:11, purtata cu A I, pe care MR il sunase anterior dar convorbirea fusese întrerupta din cauza faptului „ca nu se auzea bine”).

MR le-a cerut reprezentanţilor acestei firme sa se intalneasca, având apoi o întrevedere cu martorul A B, caruia i-a pretins remiterea sumei de 5.000 euro, atat pentru a emite cele trei avize cerute de la APM Vaslui, cat si drept o compensaţie a „eforturilor” făcute de el pentru realizarea „afacerii” cu S România, care nu se mai concretizase. MR a solicitat emiterea încheierea unui contract si efectuarea plaţii in contul SC M SRL Vaslui (pe care o controla in mod absolut, dispunând in mod discreţionar de activitatea si încasările acesteia), in baza unei facturi fiscale.

Astfel, a fost emisa, factura fiscala numarul 5/04.07.2012, in baza careia, la solicitarile insistente ale inculpatului MR, reprezentanţii SC W SRL au efectuat plata sumei totale de 28.086 lei (echivalentul sumei de 5.000 euro plus TVA), in doua tranşe, in contul bancar al SC M SRL Vaslui, deschis la Garanti Bank. In ziua de 05.07.2012 au fost emise actele de mediu solicitate. Inculpatul avea nevoie de suma respectiva pentru a evita inscrierea sa in centrala incidentelor de plati, intrucat emisese o fila cec pentru Ocolul Silvic Ciobanus, pentru decontarea careia nu exista disponibil banesc.

f)De asemenea, bazandu-se pe aceeasi relatie concretizata practic prin tracasarea permanenta, timp de mai bine de doi ani, a reprezentanţilor SC W SRL, care stiau deja foarte bine ca „nu pot sa-i scape”, inculpatul MR i-a mai solicitat, in luna toamna anului 2011, cu titlu de imprumut, lui A I, suma de 9.000 lei, care i-a fost virata in contul personal si pe care a restituit-o in luna martie 2012.

3)Activitatea infractionala comisă in legatura cu emiterea autorizatiei de mediu pentru SC C SRL Vaslui

In toamna anului 2011, SC C SRL Vaslui a depus la APM Vaslui documentatia necesara eliberarii unei noi autorizatii de mediu pentru statia de preparare a mixturilor asfaltice din Vaslui, str. Podu Inalt nr. 3 (aceasta fusese autorizata anterior, in anul 2006, pentru o perioada de 5 ani, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de mediu).

Inculpatul MR a tergiversat emiterea autorizatiei, intentionand, potrivit obisnuinţei sale, sa profite de nevoia agentului economic de a obtine autorizatia in termenul legal. Când directorul general al SC C SRL, martorul L P C, s-a deplasat la sediul APM Vaslui pentru a vedea de ce nu se emite autorizatia, inculpatul MR i-a adus la cunostinţă faptul ca pentru urgentarea emiterii autorizatiei de mediu, „firma ar trebui sa contribuie cu ceva”. S-a stabilit ca LPC sa discute cu superiorii sau din cadrul firmei. Ulterior, MR l-a sunat insistent pe acesta, solicitandu-i sa-i dea un raspuns. Dupa doua sau trei zile de la prima intalnire, in cadrul unei intalniri care a avut loc in biroul directorului APM Vaslui, MR i-a pretins lui L P C remiterea de catre SC C SRL a sumei de 10.000 euro. Întrucât suma era foarte mare, in urma „negocierilor”, MR si-a redus cuantumul pretenţiilor sa suma de 7.000 euro. A fost întocmit un contract intre SC C Wind SRL si Sc C SRL Vaslui , care atesta o conventie comerciala fictiva, pentru a masca plata mitei. In ziua de 02.12.2011, MR a trimis-o pe numita V R la sediul SC C SRL, aceasta ducand contractul nr., prin care SC C Wind SRL se obliga sa furnizeze si sa transporte piatra pentru SC C si completand, in prezenta lui L P C, facturile fiscale, fiecare cu valoarea de 16.000 lei.

In urma insistenţelor inculpatului, MR care nu emitea autorizaţia de mediu pana nu primea mita, SC C SRL a plătit cele doua facturi, in zilele de 30.04.2012 si respectiv 18.06.2012, in contul SC C Wind SRL. Autorizatia de mediu a fost emisa dupa plata primei sume, in ziua de 21.05.2012, desi decizia de emitere a autorizatiei de mediu fusese publicata inca din ziua de 19.01.2012 (deci imediat dupa semnarea „contractului” si emiterea „facturilor”) si putea fi contestata de catre cei interesati in termen de 30 zile. incupatul pur si simplu nu a emis insa autorizatia de mediu pana nu a primit efectiv jumatate din suma ceruta cu titlu de mită.

4)Activitatea infracţionala derulata in legatura cu emiterea actelor de reglementare solicitate de catre SC P SA Huşi:

Sc P SA a solicitat APM Vaslui, prin cererea in registrata la data de 12.09.2011, sub nr. 7430, emiterea autorizatiei de mediu pentru derularea urmatoarelor activitati :«producţia de profile obţinute la rece », «turnarea fontei », «turnarea oţelului », «turnarea metalelor neferoase uşoare », «turnarea altor metale neferoase », «fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice », «fabricarea produselor metalice obţinute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor», «tratarea şi acoperirea metalelor », «operaţiuni de mecanică generală », «fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii », «repararea articolelor fabricate din metal ». Era necesara parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului a acestor activitati, fapt pentru care a fost initiata o dezbatere publica cu privire la acest aspect, fiind stabilita drept data a dezbaterii ziua de 21.12.2011

Inculpatul MR a solicitat mita reprezentantilor Sc P SA, cerandu-le disimularea acesteia intr-o relatie comerciala aparent licita, aducandu-le la cunoştinţă faptul ca, in caz contrar, nu vor obţine autorizaţia de mediu necesara derularii activitatii.

Astfel a fost intocmit contractul cu nr. 01/16.01.2012, intre SC C Wind SRL si aceasta firma, contract care a fost semnat, din partea SC P SA Huşi, de catre directorul general al societatii, numitul V I, de catre directorul economic C C si de catre responsabilul de mediu B D. Obiectul contractului este „preluarea, transportul si valorificarea nisipului rezultat din activitatea de producţie, in cantitate de 2400 tone. Pretul pe care Sc P SA ar fi trebuit sa-l plateasca este de 215.000 lei fara TVA, percepandu-se un avans de 50% din aceasta suma – 107.500 lei fara TVA. A doua zi dupa incheierea contractului, in ziua de 17.01.2012 a fost platit avansul, in cuantum de 133.300 lei (107.500 lei plus TVA), iar in scurt timp, la data de 12.03.2012 a fost emisa autorizatia de mediu nr. 41.

SC C Wind SRL nu avea nici utilajele necesare transportului, nici angajaţi care sa poată realiza o astfel de operaţiune. Nu avea nici măcar autorizaţiile necesare pentru a efectua astfel de activitati de transport. In cauza, era vorba de transportul unor deseuri nepericuloase, activitate ce presupunea inclusiv obţinerea unei autorizatii de mediu, pe care, evident, desi era controlata absolut de insuşi directorul APM Vaslui, societatea comerciala nu o avea. Societatea nici macar nu avea in obiecul sau de activitate efectuarea unor astfel de transporturi (cod CAEN 3811 – colectarea deseurilor nepericuloase

Nu a fost prestata de către SC C Wind SRL nicio activitate ce face obiectul contractului. Din actele existente pana in acest moment la dosarul cauzei rezulta faptul ca acest contract, precum si factura de avans emisa in baza sa atesta operaţiuni comerciale fictive, fiind menite doar sa disimuleze adevărata provenienţa a sumei de 133.300 lei, creând aparenta unei operaţiuni comerciale licite si ascunzând mita plătita inculpatului MR pentru emiterea autorizatiei de mediu.

5)Activitatea infracţională comisă in legătura cu emiterea unor acte de reglementare in domeniul mediului pentru SC E R România SRL si SC S W SRL, carora le acorda consultanta SC Renovatio E SRL Bucureşti:

Martorul SAP isi desfasoara activitatea in calitate de manager de proiect in cadrul SC R E SRL Bucuresti, societate care acorda consultanta SC EDP R România SRL si SC SW SRL, dezvoltatori ai unor parcuri eoliene pe raza judetului Vaslui – in localitatile Vutcani, respectiv Albeşti. SC R Engineering SRL Bucuresti era astfel imputernicita, printre altele, sa obţina actele (avize, acorduri, autorizatii) necesare pentru derularea proiectelor, inclusiv pe cele din domeniul protectiei mediului. Autorizatia de mediu necesara functionarii parcului eolian de pe raza comunei Vutcani, dezvoltat de SC EDP Romania SRL, a fost emisa la data de 23.05.2012, sub nr. 78 (pe care inculpatul trebuia sa o semneze) insa nu a fost efectiv eliberata pana in momentul in care a fost remisa mita.

Astfel, pentru a emite actele de reglementare necesare dezvoltarii parcurilor eoliene, in ziua de 31.05.2012 inculpatul MR i-a solicitat martorului S A P sa vina in biroul sau, iar in acel loc i-a reproşat: „ domnule, dumneata cand aveai de gand sa ajungi la mine?” si că „au facut o investitie asa de mare, iar el nu primeşte nimic” .). Cu acea ocazie, i-a pretins lui S A P plata sumei de 12.000 euro, scriind pe un bileţel „12 turbine”, „12.000 Euro”, „1000 Euro/turbina”. Respectivul biletel a fost remis pentru o scurta perioada de timp lui S A P, in biroul inculpatului. Martorul S A P a fotografiat respectivul bilet, pentru a putea dovedi superiorilor sai din cadrul companiei faptul ca M R solicita mită si a se pune la adapost de orice eventuale suspiciuni ale acestora cu privire la destinatia banilor. Inculpatul, conform obisnuinţei sale, a adoptat o poziţie de forţă si, pentru a intari temerea insuflata reprezentantilor SC R Esi a se asigura ca acestia nu vor avea curajul de a denunţa faptele sale autoritatilor, l-a avertizat, de asemenea, pe S A P „sa nu incerce nimic, intrucat acum el (MR) este la putere”. Fotografia respectivului bilet a fost pusa la dispozitia organelor judiciare de catre martorul SAP, in format electronic (fisier intitulat ). Fotografia în sine nu constituie dovada scrierii biletului de către inculpat, existenţa biletului şi a conţinutului său fiind stabilită din coroborarea declaraţiilor martorilor SAP, CEG cu conţinutul convorbrilor telefonice. De altfel, şi în alte cazuri, după cum se va vedea, inculpatul MR a folosit tehnica scrierii pe hârtie a sumelor pretinse. Astfel, martorului N I-a scris pe spatele cărţii de vizită cifrele 500, a căreor semnificaţie a fost desluşită într-o convorbire telefonică ulterioară între cei doi, iar martorului M C , de asemenea, i-a înmânat un bilet cu menţinunile 1500˟2.

Convingandu-i astfel pe reprezentantii SC R E SRL Bucuresti ca altfel nu vor obtine niciodata actele de mediu necesare dezvoltarii proiectelor, inculpatul a primit de la acestia sumele de 30.000 lei si 4.000 Euro, in vara anului 2012, iar ulterior a mai pretins inca o suma de 8.000 euro, care sa fie remisa la terminarea lucrarilor la parcul din localitatea Albesti.

Astfel, in ziua de 07.06.2012, in parcarea hotelului Europa din Municipiul Vaslui, in interiorul autoturismului marca Kia Sportage, , inculpatul a primit de la S A P suma de 30.000 lei, iar in schimb i-a înmânat autorizaţia de mediu nr. 78/23.05.2012.

In ziua de 31.05.2012, S A P depusese la APM Vaslui si o notificare prin care aducea la cunoştinţa autoritatii de mediu faptul ca surveniseră nişte modificări in proiectul dezvoltat de SC S W SRL in comuna Albesti, proiect pentru care fusese emisa anterior decizia etapei de încadrare. Acea notificare nici macar nu a fost înregistrata la APM Vaslui pana in ziua de 07.06.2012 (ziua in care MR a primit de la SAP suma de 30.000 lei)

Ulterior, inculpatul a continuat sa exercite presiuni asupra martorului SAP, sunandu-l insistent si cerandu-i sa faca demersuri pentru ca factorii de decizie din cadrul firmei sa faca rost de bani si sa-i remita lui.

În ziua de 27.07.2012, in zona magazinului Silver Mall din Vaslui, in incinta aceluiaşi autoturism utilizat de inculpat, acesta a primit de la S A suma de 4.000 euro. În aceeasi zi, dupa remiterea banilor, cei doi la sediul APM Vaslui, unde inculpatul a eliberat decizia etapei de incadrare nr. 106. Aceasta era datata 09.07.2012, insa inculpatul MR trebuia sa o semneze inainte de a putea fi eliberata beneficiarului si nu facea acest lucru pana nu a primit suma solicitata.

Discutiile telefonice ce vor fi redate în partea destinată probelor releva fara putinta de tagada presiunile exercitate de inculpatul MR, asupra reprezentantilor SC R E SRL, in vederea remiterii unor sume cat mai mari de bani „mai suna”, „vezi daca mai merge ceva”, „mă, dar chiar nu se mai poate?”. Vazand ca mituitorii pur si simplu nu mai aveau bani, a acceptat sa elibereze actul de mediu numai in schimbul sumei respective, dar numai cu proimisiunea ca, in viitor, acestia „vor mai pune 8 dale” (8000 euro).

6) Activitatea infractionala comisa in legătura cu emiterea actelor de reglementare solicitate de reprezentanţii SC G E D SRL

SC G E D SRL dezvolta mai multe parcuri eoliene pe raza judeţului Vaslui, in localităţile Berezeni, Costeşti si Vutcani. Inculpatul Mitrea Remus a solicitat martorului M C, angajat al SC G E D SRL si reprezentant al acestei firme in relatia cu APM Vaslui, sub ameninţarea ca „va vedea autorizatia la paştele cailor”, plata cu titlu de mita a unei sume de bani, pentru a emite actele de reglementare necesare dezvoltării parcurilor, solicitând disimularea plaţii acestei sume prin intermediul unor contracte de consultanţă încheiate cu SC D Construct SRL, pe care el o controla in mod absolut.

Cu prilejul unei întâlniri, inculpatul i-a înmânat martorului MC , în biroul său, un bilet cu menţinunile 1500˟2, martorul înţelegând că este vorba despre suma pretinsă în euro pentru fiecare turbină.

Intrucat initial se obtinuse doar certificatul de urbanism aferent unui parc format din doua turbine (intitulat „Costeşti 1”), pentru care era necesara emiterea deciziei etapei de incadrare de catre APM Vaslui, s-a intocmit contractul fictiv din data de 29.07.2011, in valoare de 3000 Euro (fara TVA), fiind emise si facturile din datele de 5.08.2011 si 26.08.2011, in baza carora inculpatul MR a primit, in contul SC D Construct SRL suma de 15.783,1 lei. Sc D SRL nu avea nicio posibilitate de a acorda consultanţă, nici macar in domeniul protectiei mediului si nu a prestat nimanui astfel de servicii. Un model de memoriu de prezentare a proiectului i-a fost trimis pe un compact disc lui M C si acesta l-a completat cu datele de identificare ale proiectului si l-a depus la APM Vaslui.

In aceeaşi zi – 26.08.2011, martorul MC a primit decizia etapei de incadrare nr. 186/26.08.2011, pentru parcul eolian „Costeşti 1”

Ulterior, pentru emiterea deciziilor etapelor de incadrare aferente parcurilor eoliene Berezeni, Cotesti 2 si Costeşti 3, inculpatul MR a mai solicitat plata sumei de 20.000 euro plus TVA.

A fost incheiat un astfel de contract, in ziua de 15.02.2012, in valoare de 20.000 euro plus TVA. MR a solicitat plata in avans a sumei de 5406,42 lei (platita in numerar in baza a doua facturi, fiind emise doua chitanţe).

Ulterior, a fost „facturata” (in ziua de 19 aprilie 2012, zi in care martorul M C a ridicat deciziile etapelor de incadrare nr. 45,46 si 47, toate din 18.04.2011) si plătita, in ziua de 10.05.2012, suma de 103.140,97 lei, in contul SC D SRL, deschis la Banca Carpatica.

Pentru intocmirea documentatiilor necesare solicitarii emiterii deciziilor, martorul M C a completat memorii de prezentare, folosind modelul pus la dispozitie anterior.

7) Activitatea infractionala comisa in legatura cu actele de reglementare solicitate de catre SC MNGB SRL

Aceasta societate comerciala, administrata de catre martorul N G, a notficat APM Vaslui cu privire la intentia sa de a instala un numar de trei panouri publicitare pe raza Municipiului Barlad, institutia condusa de inculpatul MR fiind chemata astfel sa aprecieze daca se impunea acordarea unor avize de mediu, iar in caz contrar sa dispuna clasarea celor trei notificari (ceea ce s-a si intamplat).

Inculpatul MR i-a cerut martorului N G suma de 500 lei, pentru a emite cele trei clasari ale notificarii, scriind, olograf, pe verso-ul unei carti de vizita pe care N G i-o prezentase, suma 500, fara a mentiona moneda (lei, euro sau oricare alta), restituindu-i-o. Martorul a trebuit sa plece din biroul lui MR, primind un telefon important si pornind spre Municipiul Iasi la volanul autoturismului sau. Pe drum , oprind autoturismul in zona localitatii Solesti, a observat mentiunea scrisa de MR si l-a apelat telefonic pe acesta, intrebandu-l ce este cu acea suma, daca e vorba de 500 euro. MR i-a spus ca nu, iar ulterior, dupa ce N G i-a adus la cunostinta faptul ca valoarea intregii sale investitii era de 3.000 lei, a saczut cuantumul pretentiilor sale la suma de 200 lei (mergem cu 200), lucru acceptat expres de catre N G . Autorizaţiile au fost remise fărăa se face plata sumei pretinse.

Aceasta fapta releva faptul ca inculpatul MR nu lasa pe nimeni sa-i scape si nu elibera nici un act fara a solicita mita, cerand chiar si suma modica de 200 lei (care apare ca infima in raport cu sumele uriase cerute de la alte persoane) pentru a emite niste simple clasari ale notificarilor depuse de SC M NGB SRL Iasi, aratand astfel ca pretinderea mitei devenise un reflex condiţionat.

8) Activitatea infractionala legata de exploatarea de catre SC M SRL a unei cantitati de masa lemnoasa dintr-un parchet gestionat de Ocolul Silvic Ciobanuş, din cadrul Directiei Silvice Bacau

Inculpatul MR a demostrat, pe parcursul cercetarilor efectuate in cauza, ca nu doar ia mita, ci, atunci cand este nevoie, dă mita, pentru satisfacerea ilicita a propriilor interese.

Inca de la prima vizita efectuata la Ocolul Silvic Ciobanuş, inculpatul i-a remis contabilului sef al institutiei, inculpata M R, pentru a castiga bunavointa factorilor de decizie din cadrul Ocolului, care aveau atributii de serviciu legate de derularea contractului incheiat cu Sc M SRL (urmarirea legalitatii expoatarii, incasarea platilor prin file CEC, etc) un numar de cinci sticle de coniac Vasconi. „Cadoul” era astfel o chestiune fireasca, de la primul „contact” cu o institutie publica fiind necesara remiterea mitei.

Inculpata M R avea ca obligatie de serviciu urmarirea stricta a efectuarii la timp a platilor sumelor datorate de SC M SRL. Aceasta s-a înţeles cu inculpatul să-l avertizeze despre apropierea momentuluin în care cecul trebuia introdus la plată, convenind ca, în situaţia în care societatea controlată de inculpat nu ar fi avut disponibil, să întârzie introducerea la plată..

In ziua de 11 aprilie 2012, inculpata MR l-a contactat pe MR si i-a solicitat remiterea unei cantitati de coniac, din cel care fusese remis anterior, purtând discuţii despre termenul de încasare a unor instrumente de plata (file CEC) emise de către una din societăţile comerciale controlate de către făptuitor, cunoscând faptul ca pentru decontarea acestora încă nu exista disponibil bănesc in contul acestei societati, precum si pentru a-i furniza faptuitorului informaţii in legatura cu activitatea Ocolului Silvic, legate in special de evaluarea materialului lemnos gestionat de Ocol.

Ulterior, inculpata M R a primit de la MR un numar de 12 sticle de astfel de bauturi alcoolice, care i-au fost aduse la locuinta sa din localitatea Moinesti, jud. Bacau, de martorul PVA .

Potrivit cercetarilor efectuate în timpul urmăririi penale, valoarea unei astfel de sticle ar fi de 30 lei.

Ulterior, in acelasi scop ilicit, inculpata M R i-a solicitat lui MR remiterea sumei de 3750 lei, cu titlu de imprumut. Banii au fost primiti si apoi returnati, in contul bancar al inculpatului MR.

Pentru a reţine această situaţie de fapt, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 63 Cod procedură penală care stipulează că „probele nu au valoare prestabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în scopul aflării adevărului”.

Instanţa a coroborat procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate si inregistrate in cauza cu notele de constatare intocmite de comisarii Garzii Financiare si inscrisurile anexate, cu dosarele Agentiei pentru Protectia Mediului Vaslui, care privesc solicitarile, documentatiile si actele emise, in legatura cu persoanele in legatura cu care se retine comiterea infractiunilor ce fac obiectul cauzei, cu relatiile furnizate de unitatile bancare, care atesta viramentele bancare efectuate din conturile firmelor mituitorilor in cele ale societatilor comerciale controlate de inculpatul MR, cu relaţiile furnizate de ITM Vaslui, cu privire la angajaţii pe care i-au avut cele trei firme ale inculpatului, relatiile furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Vaslui, cu privire la istoricul societatilor comerciale controlate in fapt de catre inculpat, înscrisurile gasite cu ocazia perchezitiilor efectuate (agende, insemnari personale, acte contabile, etc.), înscrisuri furnizate de Ocolul Silvic Ciobanuş, precum şi cu declaraţiile martorilor :

Sustinerile martorilor din lucrări, in toate cazurile, au fost constante în cursul urmăririi penale şi în cursul judecăţii. Nici un martor, fie din lucrări, fie propus de inculpaţi, nu a tăgăduit conţinutul convorbirilor telefonice, iar acestea coroborate cu momentele in care au fost emise in cele din urma actele de mediu dovedesc comiterea infracţiunilor de către inculpatul MR şi inculpaţii societăţi comerciale.

Trebuie avut in vedere de la inceput faptul ca orice intarziere in obtinerea autorizatiilor, clasarilor, acordurilor si avizelor de mediu cauzau importante disfunctionalitati in activitatea societatilor comerciale invinuite, aşa cum au relevat martorii. Lipsa acestor acte ale APM Vaslui sau obţinerea lor cu întârziere împidica firmele să-şi desfăşoare activitatea, să obţină finanţări de la bănci. Nu exista niciun dubiu astfel cu privire la importanţa acestor acte de mediu pentru martorii ce au avut calitatea de mituitori învinuiţi, lipsa acestora fiind echivalenta cu paralizarea activităţii lor.

De asemenea, probele administrate releva faptul ca inculpatul MR a actionat cu intentia clara, bine determinata si adusa la cunostinta acestora de a nu elibera actele de mediu pana nu primea sumele cerute ca mita, impunand plata acestora ca pe o taxa obligatorie, a carei plata era imposibil de evitat, reprezentand o conditie necesara emiterii actelor. Faţă de situaţiile prezentate, se desprinde concluzia că dacă au fost respectate termenele de emitere a actelor de reglemnetare, aceasta s-a întâmplat numai pentru că cei interpelaţi au acţionat potrivit voinţei inculpatului MR, satisfăcându-i pretenţiile financiare.

Rezultă din declaraţiile martorilor T E, O D – angajaţi APM, precum şi din conţinutul proceselor verbale ale şedinţelor CAT, că inculpatul nu intervenea asupra angajaţilor spunându-le ce să facă sau să nu facă în dosarele repartizate.

Inculpatul opera singur, folosind intimidarea asupra reprezentanţilor firmelor şi întârzierile pe care le putea genera prin păstrarea actelor pe birou, amânarea momentului la care semana documentul ce reprezanta autorizaţia, precum şi a momentului înmânării acestuia, chiar dacă ea fusese aprobată mai demult.

Fictivitatea operaţiunilor economice sub care inculpatul disimula primirea mitei în unele cazuri rezuşltă din faptul că serviciile pe care societatea controlată de inculpat ar fi urmat să le presteze (de consultanţă, în genere) nu erau prestate, aşa cum rezultă dindeclaraţiile martorilor, şi nu se încheia niciun contract.

In ceea ce priveste SC O SRL si SC E SRL, inculpatul a precizat de la inceput : trebuie sa fie baieti valabili, altfel nu trec vama, iar apoi i-a adus la cunostinţă lui C L faptul ca trebuie sa remita suma de bani, autorizatia fiind emisă numai după ce s-au primit banii. In lipsa autorizatiei, SC O nu putea functiona.

In ceea ce priveste SC C, a cerut suma de 10.000 euro, reducandu-şi, in urma negocierilor, pretentiile, la suma de 7.000 euro. Desi decizia de emitere a autorizatiei de mediu era luata din luna ianuarie, existand un interval de 30 zile in care cei interesaţi puteau să o conteste, nu a emis autorizatia decat in luna mai, la scurt timp după ce a primit jumatate din suma pretinsă, efectuand apoi presiuni repetate (telefoane, deplasari la sediul firmei, cereri insistente) pentru a primi si restul sumei. In lipsa autorizatiei de mediu pentru statia de producere a mixturilor asfaltice, SC C nu putea functiona (nici macar nu se putea inscrie la licitatii).

In ceea ce priveşte SC G E D SRL, inculpatul a condiţionat emiterea deciziilor etapelor de incadrare pentru proiectele parcurilor eoliene, de remiterea mitei si disimularea provenienţei banilor prin incheierea “contractelor” cu SC D Construct SRL si emiterea facturilor pentru a fi facute platile. Expresia folosita a fost “daca nu vrei sa vezi autorizaţiile la paştele cailor” , aşa cum rezultă din conţinutul convorbirilor telefonice şi din declaraţia martorului M. Numai dupa plata unui avans si acceptarea facturilor finale a emis deciziile etapelor de incadrare.

In ceea ce priveşte SC W SRL, constrangerea exercitata de inculpatul MR s-a manifestat pe o perioada lunga de timp (aproximativ doi ani), foloasele cerute si primite fiind cele mai insemnate, in raport cu cele pretense si primite de la alti mituitori. Trebuie avut in vedere si faptul ca investitia gestionata de acestia era una de amploare (patru parcuri eoliene ce totalizau 120 corpuri generatoare)

Inculpatul i-a intimidat pur si simplu pe repezentanţii acestei societăţi, profitand de importanta deosebita pe care o avea pentru acestia derularea cu celeritate a procedurilor de avizare, prezentandu-se drept o persoana foarte influentă, la nivel local si nu numai, care ar fi putut sa le blocheze derularea celor patru proiecte, atat prin refuzul de a emite actele de mediu necesare, cat si prin pretinsa posibilitate de a interveni la alte autoritati care ar fi avut competenţa sa emita autorizatii necesare acestora. Din depoziţiile martorilor, corroborate cu conţinutul convorbirilor telefonice, rezultă că inculpatul MR a exercitat presiuni constante, atat telefonic, cat si direct, personal asupra acestora, amenintandu-i explicit cu refuzul emiterii actelor de mediu si aratandu-le ca nu au alta cale decat sa-i satisfaca toate cerinţele.

Martorul A a relatat că inculpatul avea o aură de invincibilitate şi că acesta dădea exemplul altor firme care nu ar fi răspuns pretenţiilor sale, spunând “i-am făcut să plângă”.

La fel, in ceea ce priveşte actele de mediu cerute de SAP, pentru SC S W SRL si SC EDP R SRL, inculpatul a utilizat metode de intimidare, etalandu-şi importanţa si “puterea” pe care o deţinea, convingandu-l pe acesta de faptul ca nu are nicio posibilitate de a evita plata mitei, care era o conditie obligatorie pentru emiterea actelor de mediu, a caror eliberare a amanat-o de fiecare data pana in momentul in care a primit mita solicitata. Reactiile invinuitului SAP, după intalnirile cu inculpatul, exprimate in cadrul unor convorbiri telefonice purtate cu AA, sunt extreme de importante si releva clar presiunea la care acesta a fost supus de catre directorul APM Vaslui.

Faptul că parte din martorii din lucrări au avut calitatea de învinuiţi, fiind cercetaţi pentru dare de mită şi dispunându-se faţă de aceştia scoaterea de sub urmărire penală, nu creează o incompatibiliatate între cele două calităţi şi nici nu afectează veridicitatea aspectelor relatate de aceştia .

În procesul penal, proba testimonială se administrează cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute în Codul de procedură penală şi în legi speciale. Potrivit art. 78 Cod procedură penală, martorul este persoana care are cunoştinţă despre vreo faptă sau despre vreo împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în procesul penal. Deci, orice persoană aflată în această situaţie, poate fi martor spre deosebire de celelalte calităţi în care persoanele pot figura în proces, dar care sunt condiţionate prin dispoziţii legale de îndeplinirea unor acte – pentru învinuit, începerea urmăririi penale, pentru inculpat – punerea în mişcare a acţiunii penale, ş.a.m.d. pentru partea vătămată, ş.a. (art. 23-24, art. 228-229 Cod procedură penală).

În acelaşi sens şi în jurisprudenţa C.E.D.O., s-a constatat că nu este interzisă audierea ca martor nici a unui complice căruia i s-a oferit şi imunitate de jurisdicţie în penal cu condiţia ca această circumstanţă să fie adusă la cunoştinţa apărării (cauza Barbera ş.a. contra Spaniei – hotărârea din 6 decembrie 1988). Astfel, împrejurarea că o persoană ar fi participat împreună cu alte persoane la comiterea faptei penale nu împiedică audierea sa ca martor într-un proces penal, dar evident că va fi avută în vedere la aprecierea afirmaţiilor făcute de acesta.

Or, martorii ce au fost învinuiţi au fost cercetaţi nu în calitate de coautori sau complici la infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului MR, ci de autori ai unei infracţiuni distincte, corelative ce-i drept, iar afirmaţiile acestora nu au umbră de neveridicitate, în contextul celorlalte probe administrate.

Cît priveşte legalitatea interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate în cauză, instanţa relevă următoarele:

Prin incheierea Tribunalului Vaslui din data de 10 aprilie 2012 s-a dispus autorizarea interceptării si înregistrării convorbirilor telefonice, a mesajelor scrise (SMS) si multimedia (MMS) efectuate de la/la posturile telefonice cu nr………….precum si a înregistrării audio si video a convorbirilor purtate in mediul ambiental frecventat de toate aceste persoane, toul pe o perioada de 30 zile, începând cu data de 11.04.2012, pana la data de 10.05.2012 inclusiv.

Prin incheierea din data de 09 mai 2012, Tribunalul Vaslui a dispus reînnoirea autorizatiilor emise anterior, pentru perioada 11.05.2012 – 09.06.2012 inclusiv.

Prin inchierea Tribunalului Vaslui din data de 06.06.2012 s-a dispus reînnoirea autorizatiilor anterioare cu privire la MR, TE si SN, pentru perioada 10.06.2012-09.07.2012 inclusiv, precum si autorizarea interceptarii şi înregistrarii convorbirilor telefonice, a mesajelor scrise (SMS) si multimedia (MMS) efectuate de la/la posturile telefonice cu numerele:………………

Prin incheierea Tribunalului Vaslui din data de 04 iulie 2012 s-a dispus autorizatiilor anterioare cu privire la MR, TE si SN, precum si a celor privindu-i pe…, pentru perioada 10.07.2012-08.08.2012.

Prin incheierea Tribunalului Vaslui din data de 06.08.2012 s-a dispus reînnoirea autorizatiilor emise anterior, in privinţa numiţilor ………….pentru perioada 09.08.2012-07.09.2012.

Prin incheierea Tribunalului Vaslui din data de 04.09.2012 s-a dispus reînnoirea autorizatiilor emise anterior, in privinţa numiţilor …………pentru perioada 08.09.2012-07.10.2012 inclusiv.

Intrucat din convorbirile interceptate si inregistrate reiesea iminenţa unei noi infractiuni – primirea de catre inculpat a unei sume de bani cu titlu de mita de la numitul SAP, prin ordonanţa procurorului din data de 26.07.2012. s-a dispus autorizarea provizorie a interceptării si înregistrării convorbirilor telefonice si a mesajelor sms, purtate de la/la numarul de telefon, aparţinând numitului SAP precum si a efectuarii de filmări audio si video in mediul ambiental frecventat de catre acesta, pe o perioada de 48 ore începând cu data de 26.07.2012, ora 17:30 si pana in ziua de 28.07.2012, ora 17:30 (la data de 27 iulie 2012, inculpatul a primit suma de 4.000 euro de la acesta, intalnirea dintre cei doi fiind inregistrata video).

Ulterior, prin incheierea Tribunalului Vaslui din data de 30 iulie 2012, s-a dispus confirmarea ordonanţei procurorului si autorizarea in continuare a activitatilor privindu-l pe SAP, pana in ziua de 26.08.2012 inclusiv, precum si interceptarea si inregistrarea comunicarilor efectuate de persoana identificata ulterior a fi AA, reprezentant al SC R E SRL Bucureşti , pentru perioada 30.07.2012-28.08.2012.

Avandu-se in vedere faptul ca din discuţiile interceptate si inregistrate a rezultat faptul ca MR urma sa mai primeasca inca „8 dale” (8.000 euro) de la SAP, fiind necesara investigarea separata a acestor fapte, s-a dispus disjungerea cauzei in privinţa acestora, fiind format dosarul nr. 78/P/2012, la data de 01.08.2012.

In ziua de 02.08.2012, urmare furnizarii unor informatii, intrucat au reiesit date noi cu privire la alte activitati infractionale, a fost intocmit un proces verbal, procedandu-se la investigarea acestor fapte, in dosarul nr. 78/P/2012.

Prin incheierea Tribunalului Vaslui din data de 06 august 2012 s-a dispus autorizarea interceptării si înregistrării convorbirilor telefonice, a mesajelor scrise (SMS) si multimedia (MMS) efectuate de la/la posturile telefonice cu nr…………..precum si a înregistrării audio si video a convorbirilor purtate in mediul ambiental frecventat de toate aceste persoane, totul pe o perioada de 30 zile, începând cu data de 06.08.2012, pana la data de 04.09.2012 inclusiv

Ulterior, autorizatiile au fost reinnoite, cu privire la toate aceste persoane, prin incheierea Tribunalului Vaslui din data de 04.09.2012, pentru perioada 05.09.2012-04.10.2012

Prin rezoluţia din data de 20 septembrie 2012 s-a dispus reunirea cauzelor nr. 30/P/2012 si 78/P/2012, cercetarile intrand intr-o noua faza sub numarul 30/P/2012.

Din succesiunea evenimentelor, a actelor dispuse în cauză, rezultă că atât disjungerea cât şi reunirea au fost justificate şi operate cu respectarea dispoziţiilor legale. Astfel, nu există nici un motiv pentru care ar putea fi considerate înregistrările obţinute ca nefiind legale, cu consecinţa înlăturării lor din materialul probator.

În drept, activitatea infractionala a inculpatului MR, astfel cum a fost descrisa punctual mai sus, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de:

1. Luare de mita, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. si spălare de bani, prev. de rap. la 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000. Infracţiunile au fost descrise la punctul 1 din considerente, iar infracţiunea «luare de mită » s-a realizat prin acţiunile de pretindere şi primire de bani, în timp ce infracţiunea «spălare de bani » s-a realizat prin disimularea adevăratei provenienţe a sumei de bani, prin factura emisă de SC M.

2.Luare de mita in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (sase acte materiale) si spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000. Infracţiunile au fost descrise la punctul 2 din considerente, iar infracţiunea «luare de mită » s-a realizat prin acţiunile de pretindere şi primire de bani, pretindere şi primire de folos necuvenit prin încheierea unui contract ce a şi fost executat, pretinderea de folos necuvenit prin încheierea unor contracte ce nu s-au mai executat, pretinderea şi primirea unui împrumut chiar dacă ulterior a fost restituit. Infracţiunea «spălare de bani » s-a realizat în acest prin disimularea adevăratei provenienţe a sumei de bani solicitate în vara anului 2012 (lit e) prin factura emisă de SC M.

3. Luare de mita, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. si spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000. Infracţiunile au fost descrise la punctul 3 din considerente, iar infracţiunea «luare de mită » s-a realizat prin acţiunile de pretindere şi primire de bani, în timp ce infracţiunea «spălare de bani » s-a realizat prin disimularea adevăratei provenienţe a sumei de bani, prin facturile emise de SC C

4. Luare de mita, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. si spălare de bani prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000. Infracţiunile au fost descrise la punctul 4 din considerente, iar infracţiunea «luare de mită » s-a realizat prin acţiunile de pretindere şi primire de bani, în timp ce infracţiunea «spălare de bani » s-a realizat prin disimularea adevăratei provenienţe a sumei de bani, prin factura emisă de SC C

5. Luare de mita in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. , cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (doua acte materiale). Infracţiunea a fost descrisă la punctul 5 din considerente şi s-a realizat prin acţiunile repetate de pretindere şi primire de bani.

6. Luare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen., cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (doua acte materiale) si spălare de bani, in forma continuata, prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen. (doua acte materiale). Infracţiunile au fost descrise la punctul 6 din considerente, iar infracţiunea «luare de mită » s-a realizat prin acţiunile repetate de pretindere şi primire de bani, în timp ce infracţiunea «spălare de bani » s-a realizat prin disimularea adevăratei provenienţe a sumei de bani, prin facturile emise de SC D

7. Luare de mita, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. Infracţiunea a fost descrisă la punctul 7 din considerente şi s-a realizat prin acţiunea de pretindere de bani.

8. Dare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la la art. 255 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 al.2 Cpen. (trei acte materiale). Infracţiunea a fost descrisă la punctul 8 din considerente şi s-a realizat prin acţiunile de oferire de alte foloase (sticle de coniac) şi de bani cu titlul de împrumut.

Activitatea infractionala a invinuitei M R, care, in calitate de contabil sef al Ocolului Silvic Ciobanus din cadrul Directiei Silvice Bacau, pentru a sprijini interesele SC MSRL, controlata in exclusivitate de MR, si a-si incalca astfel atributiile de servicu privind urmarirea si incasarea la timp a sumelor de bani pe care societatea trebuia sa le plateasca, prin emiterea unor file CEC, in baza unui contract de exploatare a materialului lemnos, amanand astfel incasarea instrumentelor de plata, pentru care stia ca nu exista disponibilul banesc necesar precum si pentru a-i furniza inculpatului MR informatii pe care le obtinea in virtutea atributiilor sale de servicu, cu privire la evaluarea materalului lemnos, a primit, in baza unei rezolutii infractionale unice , prealabile, un numar de cinci sticle de coniac Vasconi, in luna ianuarie 2012, un numar de 15 sticle de acelasi coniac, in luna aprilie 2012, in valoare totala de 510 lei , precum si suma de 3750 lei, cu titlu de imprumut, de la inculpatul MR, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de de luare de mita, in forma continuata, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1 C.pen, cu aplicarea art. 41 al.2 C.pen.

intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de complicitate la luare de mită, prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la 254 al.1,2, C.pen. (două infractiuni,) si ale infractiunilor de spălare de bani, prev. de art. 23 al.1 lit.b) din Legea 656/2002, rap.la art. 17 lit.e) si la art. 18 al.2 din Legea 78/2000 (doua infractiuni), toate cu aplicarea art. 33 lit.a)

Activitatea infractionala a SC M SRL, constand in aceea ca, aflata sub controlul decizional si patrimonial absolut al inculpatului MR, prin intermediul acestuia, in interesul societatii si al inculpatului, a remis invinuitei Maxim Rodica, contabil sef al Ocolului Silvic Ciobanus din cadrul Directiei Silvice Bacau, pentru ca aceasta sa sprijine interesele SC M SRL si sa-si incalce astfel atributiile de servicu privind urmarirea si incasarea la timp a sumelor de bani pe care societatea trebuia sa le plateasca, prin emiterea unor file CEC, in baza unui contract de exploatare a materialului lemnos, amanand astfel incasarea instrumentelor de plata, pentru care stia ca nu exista disponibilul banesc necesar precum si pentru a-i furniza inculpatului MR informatii pe care le obtinea in virtutea atributiilor sale de servicu, cu privire la evaluarea materalului lemnos, un numar de cinci sticle de coniac Vasconi, in luna ianuarie 2012, un numar de 15 sticle de acelasi coniac, in luna aprilie 2012, in valoare totala de 510 lei , precum si suma de 3750 lei, cu titlu de imprumut, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de dare de mita, in forma continuată, prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la la art. 255 al.1 C.pen., cu aplicarea art. 41 al.2 Cpen.

Activitatea infractionala a SC C W SRL, constand in aceea ca, aflata sub controlul decizional si patrimonial absolut al inculpatului MR, prin intermediul acestuia, in interesul societatii si al inculpatului, l-a ajutat pe acesta

Cu privire la unele aspecte legate strict de interpretarea si aplicabilitatea in speţă a unor norme de drept penal substanţial ce vizează şi cererile de schimbare a încadrării juridice, instanţa face următioarele precizări :

Astfel, în prezenta speţă, se pune problema corectei incadrari juridice a faptelor inculpatului costand in pretinderea, pentru a efectua acte privitoare la atributiile sale de serviciu (emiterea actelor de reglementare, pe care trebuia sa le semneze), a incheierii unor contracte comerciale, de catre companiile ce solicitau emiterea actelor de mediu, cu una din firmele controlate in mod absolut de catre inculpat, urmate de executarea efectiva a acestor contracte – prestarea efectiva a serviciilor si plata sumelor de bani ce reprezentau, potrivit contractului, pretul acestor prestatii.

Obiectul infractiunii de luare de mita, potrivit textului de incriminare, interpretat in mod corect in literatura de specialitate si in practica judiciara, poate sa constea in bani, bunuri sau alte foloase (patrimoniale ori nepatrimoniale). Expresia „alte foloase”, inserata fara alte distinctii, precizari ori limitari de legiuitor in textul de incriminare, inglobeaza orice fel de avantaj, de natura patrimoniala ori nepatrimoniala, pe care subiectul activ al infractiunii de luare de mita il pretinde, primeste, accepta ori nu il respinge atunci cand îi este oferit.

In sfera acestei notiuni sunt incluse, fara indoială, relatiile comerciale prin care o firma controlata de catre functionar tinde sa obtina un profit (scop care este de esenţa oricarei relatii comerciale).

Sfera de cuprindere a foloaselor pe care subiectul activ al infractiunii urmareste sa-l dobandeasca este una foarte larga, modalitatile de concretizare a acestora, ca obiect al mitei fiind foarte variata, in functie de situatiile specifice, nevoile functionarului si resorturile psihologice ale acestuia, de modul in care acesta intelege sa-si foloseasca functia pentru a dobandi anumite avantaje care nu i s-ar cuveni.

Chiar in situatia in care inculpatul MR ar fi pretins derularea relatiilor comerciale la un pret „corect”, acest aspect nu ar fi avut vreo relevanţă in privinţa existentei infractiunii de luare de mita, atat timp cat folosul este necuvenit – nedatorat in mod legal. Astfel, orice act juridic, de natura civila ori comerciala, generator de raporturi juridice are la baza dorinţa satisfacerii unei nevoi, indiferent de natura acesteia. Actul juridic incheiat reprezinta tocmai convergenţa si materializarea, concretizarea, vointelor partilor, fiecare fiind interesata sa dobandeasca contraprestatia celeilalte parti. Pentru existenţa infractiunii de luare de mită, in cazul in care folosul pentru dobandirea caruia subiectul activ isi foloseste atributiile de serviciu consta in incheierea unui contract comercial, relevant este nu pretul ridicat sau redus al prestatiei ce face obiectul actului (conventia fiind validă, din punct de vedere al dreptului civil ori comercial, atat timp cat pretul nu este derizoriu, vadit disporoportionat fata de valoarea bunului), ci actul juridic in sine, care constituie o modalitate de satisfacere a unei nevoi, a unui interes, pentru realizarea caruia functionarul foloseste atributiile sale de serviciu, oferindu-i mituitorului, de exemplu, in schimbul sumei de bani, atat prestatia prevazuta in contract, cat si indeplinirea, neindeplinirea ori intarzierea indeplinirii unui act privind atributiile sale de serviciu ori efectuarea unui act contrar acestora. Astfel, motivul determinant al tranzactiei comerciale este astfel nu performanta economica a firmei functionarului corupt (capacitatea materiala si umana de a realiza lucrari ori de a presta alte servicii, seriozitatea, renumele firmei in domeniul respectiv, sau orice alte elemente ce pot convinge un agent economic sa deruleze o afacere cu un alt agent economic), ci actul de serviciu pe care acesta este competent sa il efectueze.

Astfel, incheierea unui act juridic cu titlu oneros, chiar daca actul este marcat de o echivalenţă valorica a prestatiilor partilor, genereaza un folos pentru fiecare dintre acestea, o realizare a dorintei, vointei, nevoii, interesului de a obtine ceva. Aunci cand functionarul conditioneaza efecuarea actului de serviciu de derularea acelei relatii comerciale (care ii aduce lui insusi un folos material), sunt realizate elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita.

Astfel, satisfacerea unei nevoi prin dobandirea unui bun pe care o persoana il doreste reprezinta, fara indoiala, un folos pentru aceasta. Prin folosirea functiei sale, functionarul nu trebuie sa urmareasca neaparat obtinerea cu titlu gratuit a unui bun, ci poate urmari doar sa gaseasca persoana care sa fie dispusa sa incheie acel act, pe care o determina sa-l incheie tocmai prin atributiile sale de serviciu. Nu este astfel de neglijat faptul ca nu intotdeauna este usor sa se gaseasca un partener de afaceri pentru a obtine profit, o persoana ale carei interese sa coincida cu cele ale functionarului si sa conduca la incheierea tranzactiei dorite de acesta.

Incheierea si executarea acestor contracte aduce, fara indoială, pentru agentul economic respectiv, un beneficiu, un folos, iar acesta are caracter patrimonial. Avand in vedere faptul ca cele trei societati comerciale apartineau, in mod concret, excluisv inculpatului, acesta fiind unicul factor de decizie cu privire la activitatea si patrimoniul acestora si unicul beneficiar al activitatii lor, orice relatie comerciala a firmelor ii aducea, in mod automat un beneficiu. Mai exact, orice incasare a unei sume de bani in contul uneia dintre cele trei firme insemna de fapt o intrare a acelei sume in sfera stăpânirii sale, primirea de catre acesta a acelei sume. Insasi scopul existentei unei societati comerciale este reprezentat de derularea unor relatii comerciale, subsumate scopului obtinerii unui profit (mai mult sau mai putin semnificativ), iar atingerea acestui scop se realizeaza, in mod licit, prin performanta economică reala, intr-o economie de piaţă liberă si nu prin vanzarea atribuţiilor de serviciu.

In cauza nu a existat o simpla activitate de intermediere a efectuarii unor operatiuni comerciale, ci o activitate de traficare a actelor de serviciu in schimbul acestor contracte, de emitere a actelor de reglementare in schimbul acordarii de contracte – in cazul SC W, obţinute prin constrangere

Obiectul infractiunii de luare de mita, in astfel de situaţii, este constituit de intreaga suma de bani obţinuta de functionar, suma de bani de a carei primire acesta condiţioneaza actul privitor la atriuţiile sale de servciu si nu de eventualul proft obţinut.

Incriminat prin dispoziţiile Legii nr. 278/2006, conflictul de interese constă, potrivit art. 253 ind 1 alin. 1 din Codul penal, în „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”. Faţă de conţinutul infracţiunii „conflict de interese” şi amplele observaţii anterioare cu privire la infracţiunea „luare de mită”, se constată că în nici un caz nu poate fi primită cererea inculpatului MR de schimbare a încadrării juridice în sensul reţinerii infracţiunii „conflict de interese” în loc de „luare de mită”.

În privinţa atribuţiunilor de serviciu încãlcate prin sãvârşirea infracţiunii, în norma de incriminare din cuprinsul art. 253ind 1 C. pen. sunt fãcute referiri concrete cu privire la acestea: îndeplineşte un act ori participã la luarea unei decizii, spre deosebire, de pildã, de infracþiunea de luare de mitã (art. 254 C. pen.), unde referirea la atribuţiunile de serviciu nesocotite de cãtre fãptuitor este mai cuprinzătoare (în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri)

Din conţinutul art. 253 ind 1 C. pen. reiese faptul că existenţa infracţiunii este condiţionată de întrunirea mai multor cerinţe esenţiale, şi anume:

– Funcţionarul public să fi comis acţiunea incriminată în exerciţiul atribuţiunilor de serviciu

– Prin fapta comisă să se realizeze, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă sau un afin până la gradul II inclusiv, ori pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. Această condiţie este îndeplinită atunci când folosul se realizează în mod direct (spre exemplu, făcând parte din comisia de examinare, îşi evaluează propriul frate pentru angajarea ca funcţionar public în unitatea unde lucrează), ori indirect (spre exemplu, încheie un contract avantajos cu o societate comercială, persoană juridică,

al cărei patron este soţia funcţionarului public, în acest caz avantajul realizându-se în mod direct în patrimoniul persoanei juridice, iar indirect în cel al rudei apropiate)

În cazul în care folosul material se realizează în patrimoniul funcţionarului public, al soţului, părinţilor sau copiilor acestuia ori fraţilor sau surorilor, precum şi al afinilor ori al unui coleg de serviciu, condiţia este, de asemenea, îndeplinită şi fapta poate constitui infracţiunea de conflict de interese.

Or, deciziile de emitere a actelor de mediu la luarea cărora a participat inculpatul nu asigurau nici direct , nici indirect folos societăţilor pe care le controla, ci aveau ca efect desfăşurarea în condiţii de legalitate a activităţii societăţiilor solicitante, folosul reprezentând preţul cerut de inculpat pentru obţinerea actelor necesare era pretins de inculpat pentru a lua acele decizii .

Cu privire la infractiunea de spalare a banilor, aceasta are caracter subsecvent, ilegalitatea ei derivand din savarsirea infractiunii principale, care are calitatea de situatie premisa pentru cea de a doua. Ca urmare, pentru existenta infractiunii subsecvente trebuie probata infractiunea principala, al carei subiect activ detine, direct sau indirect, dar illicit, un profit ce trebuie “spalat”. Aceasta nu se opune insa concluziei ca subiectul activ al celor doua infractiuni nu ar putea fi unul si acelasi. daca infractiunea din care au rezultat sumele/bunurile, in cazul de fata – luarea de mita – presupune actele specifice savarsirii sale – primirea, pretinderea, acceptarea, nerespingerea unor promisiuni privind foloase injuste – spalarea banilor inseamna, intre altele, ascunderea ori disimularea adevaratei naturi a provenientei, situarii, dispozitiei, circulatiei, proprietatii, drepturilor asupra respectivelor foloase.

Cu privire la cererea formulată de inculpatul MR de reţinere a unei infracţiuni unice în locul concursului de infracţiuni, instanţa se raliază opiniei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a hotărât că, în situaţia în care inculpatul a luat o hotărâre generică de a comite în viitor mai multe infracţiuni de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, ori de câte ori i se va ivi ocazia, fără a avea reprezentarea în mod concret a acestor fapte, nu suntem în prezenţa elementului subiectiv, unificator al acţiunilor care prezintă conţinutul infracţiunii prevăzute în art. 25 din Legea nr. 365/2002, cerinţă esenţială pentru a fi incidente dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. referitoare la infracţiunea continuată, ci suntem în prezenţa unui concurs de infracţiuni.. (Decizia nr. 850 din 21 martie 2012 pronunţată în recurs de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect infracţiunea de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice)

Şi în cazul de faţă se constată că inculpatul a luat hotărârea generică de a solicita mită de câte ori i se va ivi ocazia, dar fără a avea reprezentarea în mod concret a acestor fapte, adaptându-şi acţiunile ce realizează conţintul constitutiv al infracţiunii “luare de mită” la situaţiile ivite.

In ceea ce priveşte raspunderea penala a persoanelor juridice, SC C W SRL Vaslui, si SC M SRL Vaslui, sunt, de asemenea, necesare cateva precizari:

Potrivit dispoziţiilor art. 191 “Persoanele juridice, cu excepţia statului, a autorităţilor publice şi a instituţiilor publice care desfăşoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, răspund penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice, dacă fapta a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de legea penală”.

In mod evident, se pune problema daca eroarea de fapt constand in necunoasterea aspectului conditionarii emiterii actelor de mediu de incheierea contractelor si deci al provenientei banilor, in care s-au aflat administratorii de drept ai firmelor le profita sau nu si acestora. Din ce motiv, daca acestia au fost in eroare si faptele lor nu constituie infractiuni, aceasta eroare nu ar caracteriza si pozitia subiectiva a persoanelor juridice, inlaturand si vinovatia acestora ?

Consideram ca găsirea unui răspuns corect logico-juridic la această problemă trebuie sa pornească de la însăşi natura răspunderii penale a persoanei juridice, cu luarea in considerare a particularităţilor specifice prezentei speţe. Daca am considera ca aceasta este in totalitate o răspundere „pentru fapta altuia”, ar trebui sa admitem ca persoana juridică nu poate avea o voinţă proprie, ci doar răspunde penal, in baza unei ficţiuni juridice, in mod implicit si nediferenţiat, pentru faptele persoanelor fizice care acţionează in numele, in interesul ori in realizarea obiectului lor de activitate

Răspunderea penala a persoanei juridice, in dreptul romanesc, este reglementata insa ca o răspundere (deşi indirecta) pentru fapta proprie a persoanei juridice. Astfel, pe langă activitatea obiectivă si subiectivă a persoanei fizice, este necesară dovedirea întrunirea, in strânsă legătura, dar totusi distinctă, a elementelor constitutive ale infracţiunii, obiective si subiective, in activitatea persoanei juridice. Răspunderea penala a persoanei juridice nu se confundă astfel cu cea a persoanei fizice, ci este doar angajata, atrasă de aceasta din urmă, urmand a se aprecia in concret in ce masura si pentru ce fapte raspunde si persoana juridica.

Astfel, este necesara, pentru atragerea acestei răspunderi, îndeplinirea unei serii de condiţii, legate de raporturile concrete dintre persoana juridica si cea fizică.

Revenind la problema de mai sus, trebuie sa se stabileasca cine anume, dintre adminstratorul statutar si cel de fapt, atrage raspunderea persoanei juridice.

Astfel cum s-a arătat mai sus, inculpatul MR era unica persoana care decidea, in mod absolut, cu privire la desfasurarea activitatii acestor societati comerciale, martorii fiind simpli executanţi ai ordinelor acestora. Singurul care identifica “clientii” acestora si discuta “relatiile comerciale” era inculpatul, insa actele (contracte, facturi) erau semnate de acestia tocmai pentru a ascunde implicarea sa. Intreg patrimoniul societatilro comerciale, toate sumele de bani incasate, intreaga activitate ii apartineau in fapt acestuia, iar intreg ansamblul probelor administrate in cauza dovedeste fara putinta de tagada acest lucru. Nici administratorii statutari, nici ceilalti asociati (sotia inculpatului, de exemplu) nu aveau nicio legatura cu contractele incheiate, inculpatul fiind cel care racola clientii, dintre agentii economici care cereau eliberarea unor acte de mediu de la APM Vaslui. Pana si infiintarea firmelor a fost decisa de catre inculpat, acestea fiind create special pentru a disimula plata mitei. Niciuna dintre societati nu a functionat vreodata altfel decat sub autoritatea exclusiva a inculpatului, fapt dovedit de toate relatiile comerciale derulate de acestea (a se vedea rulajul sumelor de bani in conturile bancare ale acestora)

In aceste conditii, intreaga activitate obiectiva si subiectiva a persoanelor juridice este cea determinata, impusa, trasata, dirijata de vointa lui MR. Raporturile reale din cadrul firmelor , intre MR si PVA si MCC erau de subordonare absoluta, persoanele juridice fiind administrate, conduse in totalitate de catre inculpat.

Raspunderea lor penala este atrasa astfel de faptele comise in realizarea obiectului lor de activitate si in interesul lor de catre cel care le-a infiintat si era, in mod real, unicul lor administrator si reprezentant – MR. Interpunerea celor doi martori, doar din punct de vedere scriptic, a fost menita doar sa ascunda incompatibilitatea inculpatului de a derula asa-numitele afaceri cu persoane pe care le controla din punctul de vedere al respectarii legislatiei privind protectia mediului si de a masca plata mitei prin conturile unor firme cu care, aparent, scriptic, inculpatul nu avea nicio legatura, ingreunand astfel descoperirea activitatii infractionale.

In ceea ce priveşte cererea inculpatei MR de a se reţine infracţiunea primire de foloase necuvenite şi nu pe cea de luare de mită, instanţa urmează, de asemena să o respingă, întrucât ceea ce deosebeşte infracţiunea de luare de mită (art. 254 Cod penal) săvârşită prin primirea unor sume de bani sau a altor foloase necuvenite de primirea de foloase necuvenite (art. 256 Cod penal), este, între altele, momentul când făptuitorul primeşte banii ori foloasele ce nu i se cuvin; în cazul luării de mită, primirea acestora are loc anterior îndeplinirii, neîndeplinirii ori întârzierii îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, pe când, in cazul al doilea primirea se realizează după ce făptuitorul a îndeplinit un act de serviciu pe care, în virtutea funcţiei sale era obligat să-l îndeplinească.

De asemenea, fapta constituie luare de mită dacă banii sau foloasele se primesc după îndeplinirea actului, dar pe baza unei înţelegeri prealabile. În cuprinsul convorbirii telefonice purtate între cei doi inculpaţi în data de 11.04.2012, precum şi din succesiunea momentelro oferirii „darurilor” rezultă că aceştia au stabilit cum să se procedeze în situaţia în care inculpatul nu ar fi avut disponibil în cont, astfel remiterea sticlelor, împrumutul acordat, reprezintă folosul obţinut de inculpată pentru ceea ce urma să realizeze, adică să-şi îndeplinească necorespunnzător îndatoririle de serviciu.

Cu privire la faptele descrise la punctul 8 din rechizitoriu privind pe inculpaţii SE, Sc T, M R , SC M şi SC C, instanţa reţine următoarele :

In prezentarea situaţiei de fapt, în actul de sesizare s-a reţinut că între SE, asociat si administrator al S.C’T “S.R.L. din oraşul Murgeni, jud. Vaslui – firmă specializată în domeniul construcţiilor de drumuri – şi MItrea Remus, director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (A.P.M.) Vaslui s-ar fi creat o “strânsă relaţie infracţională, cu durată în timp..”, fiind astfel indicată perioada aprilie – septembrie 2012.

In exercitarea atribuţiilor de serviciu, s-a reţinut că MR a eliberat rapid actele de reglementare solicitate de SE (autorizaţii de mediu necesare funcţionării S.C.”T”S.R.L., a furnizat “informaţii şi consultanţă cu privire la probleme legate de respectarea legislaţiei de mediu de către S.C. T S.R.L. ” precum şi “consiliere şi ajutor în vederea evitării plăţii unor sume de bani către Ministerul Mediului — Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (A.N.P.M.)” şi totodată, a furnizat “informaţii cu privire la controlul efectuat, la un punct de lucru al S.C T S.R.L. de către comisarii Gărzii de Mediu “.

In contraprestaţia acestor servicii, se reţine în actul de sesizare, că SE a…subcontractat lucrări de construcţii în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri europene, deşi acest lucru era strict (cu desăvârşire) interzis cu S. C. “C W”S.R.L. şi S.C. “M”S.R.L. “…controlate în mod exclusiv de M R”.

Probele administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti atestă că fapta de corupţie, aşa cum a fost prezentată în rechizitoriu, nu poate fi imputată inculpaţilor, întrucât din conţinutul constitutiv al infracţiunii de “dare de mită”, sub aspectul laturii subiective lipseşte, în cazul de faţă, scopul special care ar fi calificat intenţia inculpatului S E de mituire a inculpatului MR – director executiv al A.P.M.

Astfel, inculpatul SE ar fi trebuit să acţioneze cu conştiinţă, în scopul de a-l determina pe inculpatul MR ca, în schimbul folosului necuvenit, să-l favorizeze în emiterea actelor de reglementare care ar fi intrat în atribuţiile sale de serviciu.

Or nu se reţine în rechizitoriu, nu rezultă din convorbirile telefonice şi celelalte probe administrate în cauză că SC T ar fi avut pe rol o solicitare de emitere a actelor de reglementare, sau că urma să facă o astfel de solicitare, iar aceasta ar fi fost rapid şi favorabil soluţionată..

Martorul FV, audiat în cursul cercetării judecătoreşti, administrator al SC. “D P”S.R.L. din Focşani a relatat că încă din luna octombrie 2010, S.C “T”S.R.L. Vaslui a încheiat cu cu firma sa, acreditată în domeniul protecţiei mediului, un număr de patru tipuri de contracte de consultanţă permanentă şi că dintre serviciile prestate făceau parte inclusiv întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii actelor de reglementare, acorduri şi autorizaţii de mediu, precum şi achiziţionarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (GES).

Martorul a precizat că întreaga documentaţie pentru S.C.”T”S.R.L. era întocmită şi depusă la A.P.M. Vaslui de către un reprezentant al S.C “D P” SR.L. care, de regulă urmărea inclusiv ridicarea avizelor şi autorizaţiilor, iar în aceste condiţii S.C “T”S.R.L. nu mai avea nici o obligaţie în domeniul obţinerii avizelor de mediu. La A.P.M. Vaslui colabora doar cu serviciile specializate – pe inculpatul MR nu l-a întâlnit niciodată – iar în cadrul S.C.”T”S.R.L. coopera cu martorul M V (directorul economic) pe linie tehnică şi managerială. Firma în cauză nu a fost niciodată favorizată de A.P.M. Vaslui în obţinerea autorizaţiilor solicitate ci dimpotrivă, au existat situaţii când a fost depăşit termenul legal de aplicare a procedurilor în acest sens.

A relatat martorul că, la sfârţitul lunii aprilie 2012, S.C. “D” a achiziţionat în numele şi pentru S.C. “T “S.R.L. mai multe certificate de emisii de gaze cu efect de seră (GES) pe care le-a predat la Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră. Nu putea fi evitată în nici un mod achiziţionarea certificatelor GES iar APM Vaslui nu avea competenţă în efectuarea oricăror operaţiuni cu astfel de certificate.

Martora MDS – consilier la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice din Bucureşti a explicat t în instanţă că certificatele verzi – emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.D.E.) pentru cei care utilizează resurse de energie regenerabile (energia verde) -sunt total diferite de certificatele de emisii de gaze cu efect de seră care sunt achiziţionate în funcţie de gradul de poluare al fiecărui agent economic. Dacă o astfel de persoană juridică nu a cumpărat de pe piaţă, într-un anumit termen, certificatele de emisii de gaze cu efect de seră (GES), atunci va plăti o amendă la Administraţia Fondului de Mediu (A.F.M.) care este un organism de specialitate, cu personalitate juridică, al administraţie publice centrale.

Martora a precizat că “dacă o societate ar fi plătit această amendă, situaţia nu ar mai putea fi schimbată prin intervenţia cuiva din minister’, întrucât operaţiunile cu astfel de certificate (GES) sunt înregistrate şi urmărite de Registrul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră ce reprezintă o bază de date electronică, standardizată şi securizată administrată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

Toate aceste aspecte au întărit susţinerile constante ale inculpaţilor, inclusiv prin declaraţia mandatarului S.C”T”S.R.L. din 08.05.2013, MV care a învederat instanţei că firma în cauză are încheiate contracte de consultanţă şi obţinere a autorizaţiilor de mediu cu S.C. “D P”S.R.L. din Focşani – persoană juridică abilitată, printre altele, să achiziţioneze certificate (GES) – astfel că A.N.P.M. nu a impus niciodată să se plătească vreo sumă de bani pe motiv că funcţionarea staţiei de betoane (sau asfalt) din comuna Banca, punctul Sălcioara, jud. Vaslui depăşea anumite limite de poluare.

Următoarele înscrisuri depuse de inculpaţi, întăresc afirmaţiile martorilor şi ale inculpaţilor:

Contractul de consultanţă în domeniul protecţiei mediului încheiat între S.C. “D P”S.R.L. administrată de martorul FV şi S.C.T”S.R.L administrata de inculpatul SE, din care rezultă că în perioada aprilie -septembrie 2012 (reţinută în rechizitoriu ca fiind cea în care s-ar fi derulat activitatea infracţională), inculpaţii erau reprezentaţi în relaţia cu autoritatea competentă de mediu (în speţă A.P.M. Vaslui) pe tot parcursul derulării procedurii legale de autorizare a tuturor activităţilor şi a elaborării documentaţiilor necesare emiterii actelor de reglementare şi contractul pentru vânzarea-cumpărarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, ordinul de tranzacţionare şi factura fiscală nr.3268 emisă la 30.04.2012 (data la care ar fi fost interceptate două dintre convorbirile telefonice reţinute in dialog în cuprinsul actului de sesizare, interpretate de procuror pe situaţia de fapt; filele 35-40 rechizitoriu) – care atestă că S.C.”T.R.L. a achiziţionat la sfârşitul lunii aprilie 2013 de la S.C. “D’S.R.L. un număr de 1.200 de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (aferente anului 2011), pe care le-a predat la Registrul Naţional, preîntâmpinând astfel o eventuală aplicare a penalităţilor la Fondul de Mediu de 100 euro/certificatul nepredat, potrivit HG 780/2006.

Convorbirile telefonice depuse la dosar cu privire la fapta de la punctul 8 din rechizitoriu, nesprijinite de alte probe, rămân fără substanţă, fără relevanţă, iar deducţiile privitoare la existenţa infracţiunii capătă caracter forţat.

Cât priveşte elementul material al infracţiunii „dare de mită” instanţa reţine că acesta s-ar fi putut realiza prin încheierea unnor contracte executate efectiv, aşa cum s-a întâmplat în cadrul lucrărilor de reabilitare a străzilor din Vaslui şi pe sectorul rebricea de pe şoseaua Vaslui Iaşi, conform explicaţiilor prezentate în consideraţiile asupra infracţiunii corelative „luare de mită” vizând SC W şi D.

Lipsind însă, scopul special urmărit de făptuitor, lipseşte şi caracterul ilicit al acţiunilor acetuia. Oferirea – ca şi modalitate de săvârşire a elementului material al laturii obiective a infracţiunii de “dare de mita” – constă în acţiunea mituitorului de a propune funcţionarului să-i dea bani ori alte foloase care nu i se cuvin; or din probele testimoniale şi înscrisurile administrate în prezenta cauză rezultă că sumele de bani plătite în baza unor contracte de prestări servicii, unei firme “controlate” de inculpatul MR, care a prestat efectiv lucrări de manoperă în beneficiul S.C. “T”S.R.L. nu au fost necuvenite – adică nu au avut un ,,caracter de retribuţie”, constituind astfel o eventuală plată în vederea efectuării de către funcţionarul din cadrul A.P.M. a unui act determinat în favoarea firmei în cauză.

S.C. “T”S.R.L. nu a subcontractat niciodată lucrările finanţate din fondurile europene ci a încheit cu diverse firme (inclusiv cu Penitenciarul Vaslui) contracte de prestări servicii — manopera – în sensul folosirii, exclusiv a forţei de muncă, în executarea unor lucrări cu personal necalificat (săpat şanţuri pentru fundaţii, montat borduri şi pavele pe trotuare), aşa cum rezultă din contractele depuse de inculpatul S E.

Din declaraţiile inculpaţilor precum şi ale martorilor I C şi P A – şefii punctelor de lucru care au fost direct angrenaţi în punerea în executare şi recepţia de către beneficiar a lucrărilor de manoperă – care se coroborează cu înscrisurile înaintate la dosarul cauzei (cu trimitere la contractele de prestări servicii şi documentele contabile încheiate) rezultă că sumele de bani transferate prin virament bancar în contul S.C W”S.R.F, al cărei administrator este martorul din lucrări M C C, pentru executarea unor lucrări de manoperă cu muncitori necalificaţi, au fost plătite în mod legal de S.C.”T”S.R.L, în baza facturilor emise şi cuprinse în contabilitate (însoţite de situaţii de lucrări şi procese-verbale de recepţie) – între cele două firme existând o relaţie strict contractuală, în coordonatele oricărei activităţi prestate de orice altă societate comercială, fiind reţinută inclusiv garanţia de bună execuţie în cuantum, de 10% din valoarea fiecărei plăţi efectuate, până la finalizarea integrală a lucrării.

În consecinţă, în temeiul dis part. 11 pct 2 lit. a rap la art 10 lit. d Cod Procedură Penală , urmează a se dispune achitarea inculpaţilor S E şi Sc T pentru infracţiunea de „dare de mită, în formă continuată” .

Pe aceleaşi considerente şi temeiuri, corelativ, se va dispune achitarea inculpaţilor MR, SC M SRL şi SC C W SRL pentru infracţiunile în care au fost încadrate faptele de la punctul 8 din rechizitoriu (luare de mită, respectiv complicitate la luare de mită).

Reţinând vinovăţia inculpaţilor MR, Sc C, Sc M, M R pentru faptele descrise, instanţa urmează a dispune condamnarea acestora.

La individualizarea fiecărei sancţiuni, instanţa se va raporta la dispoziţiile art.72 alin.1 şi art.52 Cod penal, precum şi la circumstanţele personale privitoare la persoana şi conduita fiecărui inculpat.

În conformitate cu prevederile art.72 Cod penal, instanţa va avea în vedere gradul de pericol social concret al fiecărei fapte săvârşite, persoana fiecărui inculpat, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală şi limitele de pedeapsă stabilite de lege. Gradul de pericol social al fiecărei fapte comise va fi apreciat în baza art.18¹ alin.2 Cod penal, urmând să se aibă în vedere modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, scopul urmărit, împrejurările concrete în care s-a comis fapta, urmarea produsă, precum şi persoana şi conduita fiecărui inculpat.

Inculpatul MR este in varsta de 40 ani, casatorit si are un copil care încă nu a împlinit un an. Pe parcursul cercetarilor a dat declaraţii sumare, incercand, potrivit posibilitatilor sale, sa evite aflarea adevarului si tragerea sa la raspundere penala.

Activitatea sa infractionala denota tenacitate infractională, abilitate si indrăzneala infractionala ce i-au permis pur si simplu sa ceara mita fara sa il intereseze altceva decat propria imbogăţire ilicită, ultilizand de multe ori metode brutale de constrangere morala a mituitorilor.

Inculpatul a transformat functia sa publica intr-o sursa constanta de venituri ilicite, Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui devenind practic un « birou vamal » prin care nimeni nu putea trece fara a plati « taxa datorata » acestuia.

Imaginea acestei institutii, care ar fi trebuit sa fie garantul respectarii legislatiei din domeniul protectiei mediului, a fost transformata intr-o simpla unealta in mana inculpatului, destinata imbogatirii ilicite. Metodele utilizate de catre inculpat denota o versatilitate infractionala si o disponibilitate a acestuia de a se adapta fiecarei situatii, de la pretinderea sumei 200 lei cu titlu de mita pentru clasarea unor notificari privind amplasarea unor simple panouri publicitare si ajungand pana la constrangerea, prin intimidare, tracasare, presiuni psihice, apelari telefonice mai mult decat insistente, prin amenintarea cu refuzul emiterii actelor de mediu si blocarea proiectelor, a persoanelor care gestionau investititii de sute de milioane de euro si aveau nevoie de obtinerea actelor de reglementare de la APM Vaslui, acte pe care le elibera numai in schimbul unor sume foarte mari de bani. De asemenea, inculpatul a aratat ca este capabil sa recurga la metode de intimidare inclusiv prin afirmarea explicita a unor presupuse relatii cu persoane (pe care el le considera) sus-puse, incercand sa para « atotputernic » pe raza judetului Valsui, prin pretinsa influenta pe care ar fi avut-o asupra unor factori de decizie din diverse institutii locale, numai pentru a le crea unora dintre mituitori convingerea ca are posibilitatea sa le distruga proiectele.

Inculpatul MR incercat sa demonstreze faptul ca nimeni nu putea sa-i scape, aducand la cunostinta unora dintre mituitori ca toti cei care solicita eliberarea unor acte de reglementare de la APM Valsui ii platesc mita, prezentandu-le chiar si contracte incheiate de alti mitiutori cu firmele pe care le controla.

Inculpatul a incercat sa ascunda conduita sa infractionala, utilizand pentru comiterea faptelor trei societati comerciale cu privire la a caror activitate si la al caror patrimoniu era singurul care decidea in mod absolut, discretionar, fara vreo interferenta a altei persoane, folosind insa ca paravan fie persoane foarte tinere care ii executau ordinele fara ezitare, fie persoane in varsta, precum numita P J, care a fost trecuta ca asociat si administrator al SC D Construct SRL, fara insa a avea vreo legatura cu activitatea societatii.

Inculpatul a incercat, in numeroase cazuri, sa ascunda provenienta sumelor de bani pe care le incasa, disimuland primirea mitei in relatii comerciale aparent licite, prin intocmirea unor inscrisuri comerciale si fiscale care atestau operatiuni care in realitate nu existau.

Ecoul activitatii sale infractionale a depăşit graniţele ţării, lezand grav imaginea si interesele României , precum si increderea investitorilor straini importanti in functionarea institutiilor statului si in mediul de afaceri, acreditand si intarind ideea ca acesta este singurul mod in care se pot derula astfel de investitii in Romania (este deosebit de elocventa in acest sens situatia in care a impus, pentru a elibera acte de mediu, ca firma sa din satul Bursuci, comuna Epureni, judetul Vaslui sa formeze o asociere cu concernul austriac Strabag GMBH si sa execute impreuna lucrari pentru compania germana Prowind GMBH, fiind apoi depusa chiar si o oferta comerciala in acest sens investitorului german).

Inculpata MR este in varsta de 49 ani, casatorita. A incercat sa nege comiterea faptei si sa induca in eroare organul de urmarire penala, fiind influentata in acest sens de inculpatul MR, având o conduită oscilantă pe parcursul procesului.

Faţă de cele reţinute, în considerarea pericolului concret ridicat al faptelor de corupţie şi a finalităţii preventive a sancţiunii penale stabilite prin art. 52 C. pen., instanţa apreciază că nu se impune reţinerea circumstanţelor atenuante în situaţia niciunui inculpat..

Cu privire la inculpatul MR, instanţa apreciază că aplicarea a câte unei pedepse cu închisoarea proporţională cu amploarea acţiunilor inculpatului şi cu sumele solicitate cu titlul de mită sau disimulate, pentru fiecare infracţiune, precum şi interzicerea drepturilor prev. de art 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal pe o perioadă corespunzătoare, în situaţiile în care aplicarea acestei pedepse este obligatorie, va fi de natură să asigure realizarea scopurilor prevăzute de art.52 Cod penal, fiind deopotrivă un mijloc de constrângere, dar şi un mijloc de reeducare şi de prevenţie generală şi specială eficient.

Se va dispune contopirea pedepselor aplicate pentru infracţiuniloe concurente, aplicându-se şi un spor de un an, în considerarea numărului infracţiunilor în concurs şi a raportului de gravitate dintre diversele infracţiuni componente ale pluralităţii.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa va avea în vedere considerentele menţionate anterior, astfel că raportat la natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei, persoana inculpatului, apreciază că acesta este nedemn în exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a şi lit.b) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acestuia de la activităţi ce presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii.

În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală se va menţine starea de arest preventiv a inculpatului MR şi în baza art. 88 alin. 1 Cod penal se va deduce din pedeapsa stabilită durata reţinerii şi arestării preventive de la 10.10.2012 la zi.

Cu privire la inculpata MR, instanţa preciază că aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special şi cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, asigură o justă individualizare, în considerarea împrejurărilor că inculpata nu a mai fost condamnată până in prezent, ca a avut o conduita pozitiva in societate si deci prezinta posibilitati insemnate de integrare in societate si un risc infractional pentru viitor scazut.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, raportat la natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei, persoana inculpatei, instanţa apreciază că aceasta este nedemnă în exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a şi lit.b) Cod penal, fiind justificată îndepărtarea acesteia de la activităţi ce presupun încrederea publică ori exerciţiul autorităţii.

Conform art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării executarii pedepsei sub supraveghere se va suspenda si executarea pedepselor accesorii .

Pe durata termenului de încercare, inculpata trebuie sa se supună următoarelor masuri de supraveghere:

-sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Vaslui, desemnat organ de supraveghere;

-sa anunţe in prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţa sau locuinţa si orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum si întoarcerea;

-sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

-sa comunice informaţiile de natura a-i putea fi controlate mijloacele de existenta.

Se va atrage atenţia inculpatei asupra disp. art. 86 ind. 4 Cod penal privind revocarea măsurii in cazul săvârşirii unei noi infracţiuni in cursul termenului de încercare.

Pedepsele ce vor fi aplicate societăţilor comerciale SC M şi SC C vor fi , de asemenea, proporţionale cu amploarea acţiunilor ilicite şi cu sumele solicitate cu titlul de mită sau disimulate, pentru fiecare infracţiune, aplicându-se şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev de art 71 ² Cod penal, în situaţiile în care aplicarea pedepsei complementare este obligatorie. Instanţa a optat pentru pedepasa complementară a dizolvării având în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor reţinute de instanţă că au fost săvârşite.

În consecinţă, va fi condamnată inculpata SC M SRL Vaslui, la următoarele pedepse :

30 000 lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii „ complicitate la luare de mită” prev de art. 26 Cod penal rap la art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal, cu aplic art. 71 ¹ alin. 1 şi 3 Cod Penal şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev de art 71 ² Cod penal (punctul 1 din rechizitoriu)

30 000 lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii „spălare de bani” prev de art. 23 alin. 1 lit. b din legea 656/2002 rap la art. 17 lit e şi la art. 18 alin. 2 din Legea 78/2000 , 71 ¹ alin. 1 şi 3 Cod Penal (punctul 1 din rechizitoriu)

100 000 lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii „ complicitate la luare de mită” prev de art. 26 Cod penal rap la art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal, cu aplic art. 71 ¹ alin. 1 şi 3 Cod Penal şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev de art 71 ² Cod penal (punctul 2 din rechizitoriu)

100 000 lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii „spălare de bani” prev de art. 23 alin. 1 lit. b din legea 656/2002 rap la art. 17 lit e şi la art. 18 alin. 2 din Legea 78/2000 , 71 ¹ alin. 1 şi 3 Cod Penal (punctul 2 din rechizitoriu).

În temeiul disp. art. 40 ¹ Cod Penal se vor contopi pedepsele aplicate inculpatei SC M SRL în pedeapsa cea mai mare de 100 000 lei amendă şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev de art 71 ² Cod penal

Copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare, la rămânerea definitivă, se va comunica Tribunalului Vaslui şi ORC Vaslui.

Va fi condamantă inculpata SC C W SRL Vaslui, la următoarele pedepse :

40 000 lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii „ complicitate la luare de mită” prev de art. 26 Cod penal rap la art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal, 71 ¹ alin. 1 şi 3 Cod Penal şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prv de art 71 ² Cod penal (punctul 3 din rechizitoriu)

40 000 lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii „spălare de bani” prev de art. 23 alin. 1 lit. b din legea 656/2002 rap la art. 17 lit e şi la art. 18 alin. 2 din Legea 78/2000 , 71 ¹ alin. 1 şi 3 Cod Penal (punctul 3 din rechizitoriu)

60 000 lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii „ complicitate la luare de mită” prev de art. 26 Cod penal rap la art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal, 71 ¹ alin. 1 şi 3 Cod Penal şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prv de art 71 ² Cod penal (punctul 4 din rechizitoriu)

60 000 lei amendă pentru săvârşirea infracţiunii „spălare de bani” prev de art. 23 alin. 1 lit. b din legea 656/2002 rap la art. 17 lit e şi la art. 18 alin. 2 din Legea 78/2000 , 71 ¹ alin. 1 şi 3 Cod Penal (punctul 4 din rechizitoriu)

În temeiul disp. 40 ¹ Cod Penal se vor contopi pedepsele aplicate inculpatei SC C W SRL în pedeapsa cea mai mare de 60 000 lei amendă şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev de art 71 ² Cod penal

În temeiul art. 254 alin. (3) C. pen. va fi obligat inculpatul MR la plata catre stat a sumei de 1 358 779,29 lei şi 12 000 Euro, reprezentând bani ori alte foloase ce au facut obiectul luarii de mita. Pentru sumele stabilite în valuta confiscarea se va realiza prin echivalentul în lei, la cursul zilei, la data încasării.

În temeiul art. 254 alin. (3) C. pen. va fi obligată inculpata M R

la plata catre stata sumei de 510 lei reprezentând bani ori alte foloase ce au facut obiectul luarii de mita.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) Cod Procedură Penală se va mentine masura sechestrului asigurator luata asupra unor bunuri ale inculpatului M R prin ordonanţele din 15.10 2012 şi 29.10.2012, bunuri identificate conform procesului-verbal nr 30/P/2012 din 26.10.2012 aflat la fila 145 , vol III , până la concurenţa sumelor de 1 358 779,29 lei şi 12 000 Euro,

Consecinţă a achitării inculpaţilor S E şi SC T SRL, se va dispune ridicarea sechestrului asigurator înfiinţat prin procesul verbal 30/P/2012 din 30 .10.2012 , constând în indisponibilizarea sumei din conturile deschise la UNICREDIT ŢIRIAC BANK ale celor doi inculpaţi.

Se va dispune conservarea suportului optic DVD cu seria DVD 39 D. 30/P/2012.

Faţă ed motivele invocate de martorul C C, pe care instanţa le găseşte întemeiate, se va admite cererea formulată de acesta pentru scutirea sa de la plata amenzii judiciare de 500 lei aplicată prin încheierea din 21 iunie 2013.

În temeiul disp. art. 191 Cod Procedură Penală inculpaţii condamnaţi vor suporta cheltuielile judiciare, în timp ce cheltuielile generate de cercetarea inculpaţilor care, în final, au fost achitaţi, vor fi lăsate în sarcina statului .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge cererile de schimbare a încadrării juridice.

Condamnă pe inculpatul M R, fiul, necunoscut cu antecedente penale, la următoarele pedepse :

4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal şi o pedeapsă complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal (punctul 1 din rechizitoriu)

4(patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „spălare de bani” prev de art. 23 alin. 1 lit. b din legea 656/2002 rap la art. 17 lit e şi la art. 18 alin. 2 din Legea 78/2000 (punctul 1 din rechizitoriu)

9 (nouă) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod Penal şi o pedeapsă complementară de 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal (punctul 2 din rechizitoriu)

9 (nouă) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „spălare de bani” prev de art. 23 alin. 1 lit. b din legea 656/2002 rap la art. 17 lit e şi la art. 18 alin. 2 din Legea 78/2000 (punctul 2 din rechizitoriu)

5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal şi o pedeapsă complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal (punctul 3 din rechizitoriu)

5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „spălare de bani” prev de art. 23 alin. 1 lit. b din legea 656/2002 rap la art. 17 lit e şi la art. 18 alin. 2 din Legea 78/2000 (punctul 3 din rechizitoriu)

6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal şi o pedeapsă complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal (punctul 4 din rechizitoriu)

6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „spălare de bani” prev de art. 23 alin. 1 lit. b din legea 656/2002 rap la art. 17 lit e şi la art. 18 alin. 2 din Legea 78/2000 (punctul 4 din rechizitoriu)

5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod penal şi o pedeapsă complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal (punctul 5 din rechizitoriu)

6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod Penal şi o pedeapsă complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal (punctul 6 din rechizitoriu)

6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „spălare de bani” prev de art. 23 alin. 1 lit. b din legea 656/2002 rap la art. 17 lit e şi la art. 18 alin. 2 din Legea 78/2000 cu aplic art. 41 alin. 2 Cod Penal (punctul 6 din rechizitoriu)

3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal şi o pedeapsă complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal (punctul 7 din rechizitoriu)

2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „dare de mită” prev de art. 6 din 78/2000 rap la art. 255 alin. 1 Cod Penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod Penal (punctul 9 din rechizitoriu)

În temeiul disp. art. 33 litera a şi 34 lit. b , 35 Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatului MR în pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani închisoare şi o pedeapsă complementară de 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal pe care o sporeşte cu 1 an închisoare.

Total pedeapsă de executat pentru inculpatul MR: 10 (zece) ani închisoare o pedeapsă complementară de 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal

Pe durata executării pedepsei interzice inculpatului M R exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, în condiţiile art. 71 Cod penal.

În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală menţine starea de arest preventiv a inculpatului M R şi în baza art. 88 alin. 1 Cod penal deduce din pedeapsa stabilită durata reţinerii şi arestării preventive de la 10.10.2012 la zi.

În temeiul disp. art. 11 pct 2 lit. a) rap la art. 10 lit. d) Cod Procedură penală achită pe inculpatul M R pentru infracţiunea „luare de mită” prev de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod Penal (punctul 8 din rechizitoriu)

Condamnă pe inculpata M R, fiica lui, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii „luare de mită” prev de art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod Penal şi o pedeapsă complementară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b şi c Cod penal (punctul 9 din rechizitoriu)

Pe durata executării pedepsei interzice inculpatei M R exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a şi lit. b) Cod penal, în condiţiile art. 71 Cod penal.

In baza art. 86 ind. 1 alin. 2 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere si stabileşte un termen de încercare de 5 ani.

Atrage atenţia inculpatei asupra disp. art. 86 ind. 4 Cod penal privind revocarea măsurii in cazul săvârşirii unei noi infracţiuni in cursul termenului de încercare.

Condamnă pe inculpata SC M SRL Vaslui, la următoarele pedepse :

În temeiul disp. art. 40 ¹ Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatei SC M SRL în pedeapsa cea mai mare de 100 000 lei amendă şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev de art 71 ² Cod penal

În temeiul disp. art. 11 pct 2 lit. b rap la art. 10 lit. d Cod Procedură penală achită pe inculpata pentru infracţiunea „ complicitate la luare de mită” prev de art. 26 Cod penal rap la art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod Penal (punctul 8 din rechizitoriu)

Condamnă pe inculpata SC C W SRL Vaslui, la următoarele pedepse :

În temeiul disp. 40 ¹ Cod Penal contopeşte pedepsele aplicate inculpatei SC C W SRL în pedeapsa cea mai mare de 60 000 lei amendă şi pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice prev de art 71 ² Cod penal

În temeiul disp. art. 11 pct 2 lit. a) rap la art. 10 lit. d) Cod Procedură penală achită pe inculpata SC C W SRL pentru infracţiunea „ complicitate la luare de mită” prev de art. 26 Cod penal rap la art. 6 din Legea 78/2000 rap la art. 254 alin. 1 şi 2 Cod Penal (punctul 8 din rechizitoriu)

În temeiul disp. art. 11 pct 2 lit. a) rap la art. 10 lit. d) Cod Procedură penală achită pe inculpaţii S E, fiul lui, şi SC TRANSMIR SRL, pentru infracţiunea „dare de mită” prev de art. 6 din 78/2000 rap la art. 7 alin. 2 din 78/2000 şi la art. 255 alin. 1 Cod Penal cu aplic art. 41 alin. 2 Cod Penal (punctul 8 din rechizitoriu)

În temeiul art. 254 alin. (3) C. pen. obligă pe inculpatul M R la plata catre stat a sumei de 1 358 779,29 lei şi 12 000 Euro, reprezentând bani ori alte foloase ce au facut obiectul luarii de mita. Pentru sumele stabilite în valuta confiscarea se va realiza prin echivalentul în lei, la cursul zilei, la data încasării.

În temeiul art. 254 alin. (3) C. pen. obligă pe inculpatul M R

La plata catre stata sumei de 510 lei reprezentând bani ori alte foloase ce au facut obiectul luarii de mita.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) Cod Procedură Penală mentine masura sechestrului asigurator luata asupra unor bunuri ale inculpatului M R prin ordonanţele din 15.10 2012 şi 29.10.2012, bunuri identificate conform procesului-verbal nr 30/P/2012 din 26.10.2012 aflat la, vol III , până la concurenţa sumelor de 1 358 779,29 lei şi 12 000 Euro,

Dispune ridicarea sechestrului asigurator înfiinţat prin procesul verbal 30/P/2012 din 30 .10.2012 , constând în indisponibilizarea sumei din conturile deschise la UNICREDIT ŢIRIAC BANK ale inculpaţilor S E şi SC T SRL

Dispune conservarea suportului optic DVD cu seria DVD 39 D. 30/P/2012.

Admite cererea formulată de martorul C C pentru scutirea sa de la plata amenzii judiciare de 500 lei aplicată prin încheierea din 21 iunie 2013.

În temeiul disp. art. 191 Cod Procedură Penală obligă la plata cheltuielilor judiciare către stat după cum urmează :

14.000 lei în sarcina inculpatului M R

Câte 3 200 lei în sarcina inculpatelor SC C W SRL şi SC M SRL

400 lei în sarcina inculpatei M R

Cheltuielile judiciare privind pe inculpaţii S E şi SC T SRL rămân în sarcina Statului.

Cu drept de apel în 10 zile de la pronunţare pentru inculpatul S E şi de la comunicare pentru inculpatul arestat şi ceilalţi inculpaţi.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 iulie 2013.

Preşedinte,

pt. Grefier,

Luni - Sambata: 7:00 - 17:00

[email protected]

Str. Plugarilor 5, București

074 322 6016

Luare de mită

What we do and what can you expect from us

Monitorizează persoane

Află informaţii suplimentare despre orice dosar GRATIS!

Baroul București

Jooble

Jobsora

Caută orice Dosar în timp real în toate instanţele din România.

Categories

Etichete

Media - Trafic de droguri