Efectele depasirii limitelor mandatului special în cazul încheierii de catre mandatar de acte juridice.
Cu exceptia conditiei încheierii în forma autentica, în cazul promisiunii bilaterale de vânzare-cumparare materializata într-un contract de vânzare-cumparare trebuie avute în vedere si celelalte conditii necesare validarii vânzarii cumpararii unui bun indiviz.
Prin actiunea civila înregistrata pe rolul judecatoriei Tg-Jiu sub nr. 4255/318/2008 reclamantul F.L. a chemat-o în judecata pe pârâta N.M. solicitând instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate ca în data de 20.09.2004 pârâta i-a vândut imobilele – casa si teren situate pe raza comunei Godinesti, judetul Gorj, si sa se pronunte o hotarâre care sa tina loc de act autentic de vânzare cumparare.
În motivarea actiunii reclamantul a aratat ca prin actul sub semnatura privata intitulat „chitanta” încheiat in data de 20.09.2004 pârâta i-a vândut o casa de locuit compusa din 6 camere , doua beciuri, construita din caramida acoperita cu tigla, împreuna cu o pivnita din lemn acoperita cu placi de azbociment si un sopru acoperit cu tigla, imobile situate pe un teren în suprafata de 2650 mp situat în vatra satului Godinesti, judetul Gorj.
A mai aratat reclamantul ca pentru aceste bunuri a platit suma de 16.000 lei si, desi s-a înteles cu aceasta sa se prezinte la notariat pentru încheierea actului pârâta nu s-a conformat.
În dovedirea actiunii a depus la dosar chitanta din 20.09.2004.
În drept actiunea a fost întemeiata pe disp.art.111 C.P.civ.
Prin sentinta civila nr. 6399/18.09.2008 , pronuntata de Judecatoria TG-Jiu în dosar nr. 4255/318/2008, a fost respinsa actiunea civila în constare formulata de reclamantul F.L., împotriva pârâtelor N.M, si C.D.
Pentru a hotarî astfel s-a retinut ca la data de 20.09.2004 pârâta N.M. a vândut reclamantului F.L. o casa de locuit compusa din 6 camere, 2 beciuri, împreuna cu o pivnita acoperita cu placi de azbociment si un sopru din lemn acoperit cu tabla, constructii situate pe un teren în suprafata de 2650 mp în vatra satului Godinesti, comuna Godinesti, judetul Gorj.
Pentru bunurile înstrainate reclamantul a platit suma de 16.000 lei .În înscrisul respectiv s-a specificat si faptul ca terenul de 2650 mp este situat într-o zona necooperativizata, el fiind dobândit de vânzatoare, în speta de pârâta, în baza contractului de donatie din 27.06.2003 de la C.M. si C.M.G, a actului de donatie nr. 1736/15.09.2004 de la C.D. dar si în baza calitatii de mostenitoare legala a tatalui sau C.D.
Din certificatul de mostenitor nr.1023/1991 s-a retinut ca la decesul autorului C.D. au ramas ca imobile un teren în suprafata de 1250 mp, situat în vatra satului Godinesti, comuna Godimesti, din care 650 mp construibil si 650 mp arabil.
Pe acest teren se gaseste o casa cu 6 camere de locuit, 2 beciuri construite din caramida acoperite cu tabla, o pivnita din lemn acoperita cu placi din azbociment si un sopru din lemn acoperit cu tabla. Constructiile au fost facute de autor înainte de casatorie pe un teren mostenit de la tatal sau C.N.
Tot în certificatul de mostenitor sunt cuprinse mai multe suprafete de teren majoritatea fânete, ramase de la autor. Ca mostenitori legali a fost mentionati pârâta, numita C.D. si C.V. toti în calitate de descendenti de gradul I cu o cota de 1/3 fiecare.
De mentionat ca partile au ramas în indiviziune , insa la decesul fratelui C.V. în 2002 , sotia supravietuitoare si fiica acestuia au donat cota indiviza de 1/3 din bunurile descrise în certificatul de mostenitor nr. 1023/1991 numitei N.M. conform contractului de donatie autentificat sub nr. 643/27.06.2003.
În ceea ce priveste cealalta cota de 1/3 a numitei C.D.,sora pârâtei, instanta a retinut ca în anul 2004 aceasta i-a dat pârâtei o procura generala autentificata sub nr.1736 în care s-a prevazut si vânzarea cotei de 1/3 din bunurile dobândite prin mostenire de pe urma autorului C.D.
Cu toate acestea în momentul în care încheie actul sub semnatura privata intitulat „chitanta”, din data de20.09.2004, pârâta N.M. nu vinde atât în numele sau cât si în numele surorii sale C.D. , ci vinde în nume propriu o parte din bunurile din certificatul de mostenitor mentionând în cuprinsul actului sub semnatura privata un teren cu o suprafata mai mare decât cea ramasa la decesul autorului, respectiv 2650 mp în loc de 1250 mp.
Intr-o atare situatie, instanta a retinut ca, si în cazul unei promisiuni bilaterale de vânzare cumparare care de fapt este un antecontract trebuie îndeplinite conditiile de la vânzare cumparare ,respectiv bunul sa fie în circuitul civil ; sa existe în momentul încheierii contractului sau sa poata exista în viitor; sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil; sa fie proprietatea vânzatorului, aceasta din urma conditie nefiind îndeplinita.
Împotriva sentintei a declarat recurs recurentul reclamant F.L. , sustinând ca în mod gresit s-a respins actiunea , întrucât se afla în curs de solutionare partajul pârâtelor si astfel ca nu mai este nici un impediment în pronuntarea unei sentinte care sa tina loc de act de vânzare cumparare.
Reanalizând actele si lucrarile dosarului , se constata de catre tribunal ca criticile sunt nefondate , întrucât nici la instanta de fond si nici în recurs nu s-a facut dovada ca pârâta N.M. este proprietara exclusiva a bunurilor în litigiu , ce au fost indicate în chitanta aflata la fila 5 în dosarul instantei de fond.
Se retine de catre tribunal ca pârâtele N.M. si C.D. se aflau în indiviziune asupra bunurilor ramase la decesul autorului C.D. si pârâta N.M. nu putea înstraina decât cota sa ideala de drept si nu un bun în materialitatea lui (respectiv casa si teren) întrucât aceasta nu avea un drept de proprietate exclusiva asupra bunului vândut . Mai mult chiar procura data de sora ei , care de altfel nu este un contract de donatie cum s-a specificat în antecontract, prevede înstrainarea cotei pe care o detine din bunurile dobândite prin mostenire, fiind o procura speciala necesara pentru a putea fi înstrainate imobilele în numele paratei C.D.
Pârâta N.M. nu putea înstraina decât cota parte ideala ce i se cuvenea si cea de care a beneficiat ca urmare a donatiilor privind pe C.M. si C.M.G. , nu si cota cuvenita pârâtei C.D. , întrucât actul autentificat sub numarul 1736/15.09.2004 aflat la fila 19 în dosarul instantei de fond ,invocat drept donatie e doar o procura speciala prin care pârâta N.M. este împuternicita de pârâta C.D. sa vânda si în numele ei si deci nu în nume propriu, cum s-a mentionat în chitanta încheiata cu recurentul reclamant.
Promisiunea de vânzare-cumparare putea fi validata în vânzare-cumparare doar daca promitentul vânzator devenea unic proprietar al bunului sau toti coproprietarii consimteau la înstrainarea bunului ceea ce nu a fost cazul în speta, nefiind dovedita calitatea pârâtei de unic proprietar devreme ce nu s-au depus acte doveditoare în acest sens iar mandatul special încheiat de sora pârâtei acesteia prevedea expres ca o împuterniceste pe mandatara sa vânda în numele mandantului si nu în nume proprieu.
Ca atare, potrivit art. 1537 Cod civil, mandatarul nu poate face nimic afara de limitele mandatului sau.
Fata de aceste considerente , sentinta fiind legala , în temeiul art. 312 c.pr.civ., tribunalul prin decizia nr. 3403 din 05.12.2008 a respins ca nefondat recursul.
