Reprezentarea părţilor în judecată. Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de chemare în judecată.
Codul de procedură civilă: art.67, art.161
Părţile pot să exercite personal sau prin mandatar dreptul procedural privind chemarea în judecată, inclusiv în ceea ce priveşte declararea căilor de atac. Procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată.
Când instanţa constată lipsa capacităţii de exerciţiu a dreptului de chemare în judecată sau când reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale se poate da un termen pentru îndeplinirea acestor lipsuri, iar dacă lipsurile nu se împlinesc instanţa va anula cererea.
(Decizia comercială nr.273R din 22.02.2007 – Secţia a VI-a Comercială a Curţii de Apel Bucureşti)
Prin cererea formulată la data de 21.03.2006 în cauza constituind obiectul dosarului nr.13/3/2002 (număr vechi 64/2002) privind procedura falimentului derulată împotriva debitoarei S.C. “O” S.R.L. aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a VII-a Comercială, numitul C. I., asociatul unic al debitoarei, prin împuternicit O. E. a solicitat schimbarea lichidatorului judiciar S.C. “S” S.R.L. desemnat în cauză.
Prin încheierea pronunţată la 23.05.2006 în dosarul menţionat, Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Comercială prin judecătorul sindic a respins ca nefondată cererea.
Pentru a pronunţa această încheiere tribunalul a reţinut că lichidatorul judiciar şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.64/1995. Nu se poate reţine că nu ar fi verificat creanţele din moment ce prin sentinţa comercială nr.230/08.02.2005 s-a respins contestaţia debitoarei referitoare la creanţele din tabelul preliminar, recursul fiind, de asemenea, respins. În ceea ce priveşte vânzarea imobilului debitoarei lichidatorul a respectat dispoziţiile art.114 din legea menţionată.
Împotriva acestei încheieri C. I., asociat unic al S.C. “O” S.R.L., prin împuternicit O. E., a declarat recurs, timbrat şi în termen legal, solicitând casarea hotărârii atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare sau, în subsidiar, modificarea hotărârii în sensul admiterii cererii de înlocuire a lichidatorului judiciar.
În motivarea recursului s-a arătat că lichidatorul nu a fost în posesia evidenţelor contabile ale debitoarei, deci nu era în măsură să verifice creanţele în cauză şi, de altfel, nu s-a achitat de nici una dintre obligaţiile prevăzute de art. 24 sau 29 din Legea nr.64/1995. În plus, a dezinformat şi a prezentat date false în rapoartele de activitate, a vândut un imobil al debitoarei încălcând prevederile Legii nr.7/2004 şi împotriva lui recurentul a formulat plângere penală.
Intimatul SPFPL Sector 6 şi lichidatorul în cauză au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat, iar recurentul a solicitat suspendarea judecăţii cauzei în temeiul art.244 pct.2 Cod procedură civilă până la soluţionarea plângerii penale menţionate.
La termenul de la 22.02.2007 Curtea a invocat din oficiu excepţia lipsei dovezii calităţii semnatarului cererii de recurs – domnul O. E., de reprezentant al recurentului C. I. – asociatul unic al societăţii debitoare, excepţie cu privire la care, analizând actele şi lucrările dosarului cauzei a reţinut următoarele:
Potrivit art.67 şi 68 Cod procedură civilă părţile pot să exercite dreptul de chemare în judecată personal sau prin mandatar sau să se prezinte în judecată personal sau prin reprezentant.
Cererea de recurs formulată în cauză a fost semnată de O. E. în calitate de reprezentant al asociatului unic al S.C. “O” S.R.L., C. I., dar la dosar nu a fost depusă şi dovada calităţii de reprezentant.
Potrivit art.161 Cod procedură civilă dacă reprezentantul părţii nu face dovada calităţii sale se poate da un termen pentru îndeplinirea acestei lipse, iar dacă aceasta nu se acoperă instanţa va anula cererea.
În acest sens Curtea a acordat un termen, astfel cum rezultă din încheierea de la 30.11.2006, dar, deşi semnatarul cererii de recurs a fost citat cu menţiunea de a-şi proba calitatea de reprezentant, sub sancţiunea anulării recursului, acesta nu a înţeles să se conformeze.
În consecinţă, deoarece pentru cererea de recurs nu s-a făcut dovada de reprezentare, Curtea va admite excepţia lipsei dovezii calităţii domnului O. E. de reprezentant al recurentului C. I., considerând că este întemeiată şi, în consecinţă, a anulat recursul formulat în cauză.
