Cazuri în care se poate face recurs
Motivarea solutiei contrazice dispozitivul.
– art.385 ind.9, art.385 ind.9 pct.9 Cod procedura penala.
Conform art.385 ind.9 pct.9 Cod procedura penala se poate formula recurs atunci când hotarârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiaza solutia ori motivarea solutiei contrazice dispozitivul hotarârii sau acesta nu se întelege.
În speta, prima instanta face vorbire în considerente de faptul ca se adauga un spor de 4 ani închisoare, pentru ca în dispozitiv, dupa ce contopeste toate pedepsele si se stabileste pedeapsa rezultanta, se aplica sporul de 3 ani închisoare, în loc de 4 ani închisoare.
(CAB Sectia I-a Penala ,decizia penala nr.1220/26.08.2009)
Prin sentinta penala nr.347/23.07.2009, pronuntata de Tribunalul Giurgiu – Sectia Penala s-a admis cererea formulata de petentul condamnat M. V., s-a constatat ca faptele savârsite de petent la datele de 21.10.1998 si 11.03.1999 sunt concurente si s-au repus în individualitatea lor pedepsele cumulate în pedeapsa rezultanta de 18 ani închisoare, aplicata prin sentinta penala nr.70/27.04.1999, pronuntata de Tribunalul Teleorman – Sectia Penala, ramasa definitiva prin decizia penala nr.1335/29.03.2009 a Curtii Supreme de Justitie, astfel:
– pedeapsa de 14 ani închisoare pentru infractiunea de viol, prevazuta de art. 197 alin. 1 si 3 Cod penal.
– pedeapsa de 12 ani închisoare pentru infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 Cod penal.
– pedeapsa de 12 ani închisoare pentru infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 Cod penal.
– pedeapsa de 10 ani închisoare pentru infractiunea de perversiuni sexuale prevazuta de art. 201 rap. la art.200 alin. 2 si 3 Cod penal.
-sporul de 4 ani închisoare
În baza art.36 alin. 2 Cod penal raportat la art.34 lit. b Cod penal, art.33 lit. a Cod penal a fost contopita pedeapsa de 16 ani închisoare, aplicata acestuia pentru infractiunea de omor calificat, prevazuta de art. 174, 175 lit. i Cod penal prin sentinta penala nr. 12 din 18 ianuarie 2000 a Tribunalului Teleorman, Sectia Penala, definitiva prin decizia penala nr.373 din 26.01.2001 a Curtii Supreme de Justitie, sectia penala, cu pedeapsa de 14 ani închisoare aplicata pentru infractiunea de viol, prevazuta de art. 197 alin. 1 si 3 Cod penal, cu pedeapsa de 12 ani închisoare aplicata pentru infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 Cod penal, cu pedeapsa de 12 ani închisoare aplicata pentru infractiunea de lipsire de libertate în mod ilegal prevazuta de art. 189 alin. 1 si 2 Cod penal si cu pedeapsa de 10 ani închisoare aplicata pentru infractiunea de perversiuni sexuale prevazuta de art. 201 rap. la art.200 alin. 2 si 3 Cod penal, urmând sa execute pedeapsa cea mai grea, de 16 ani închisoare, sporita cu 3 ani închisoare si cu 2 ani închisoare.
În total inculpatul executa pedeapsa de 21 de ani închisoare, în regim de detentie.
În baza art.36 alin.1 si art.35 alin.3 din Cod penal petentul condamnat executa si pedeapsa complimentara a interzicerii drepturilor prevazute la art.64 lit. a si b Cod penal pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.
Condamnatul executa pedeapsa rezultanta de 21 ani închisoare, si pedeapsa complimentara a interzicerii drepturilor prevazute la art.64 lit. a si b Cod penal pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis condamnatului drepturile prev. de art. 64 Cod penal, pe durata executarii pedepsei principale, ca pedeapsa accesorie.
În baza art.36 alin.3 Cod penal a fost dedusa din pedeapsa rezultanta perioada arestarii preventive si perioada executata de la 22 octombrie 1998 la 9 decembrie 1998 si de la 12 martie 1999 la zi.
Au fost anulate mandatele de executare a pedepsei închisorii nr. 88/1999 din 17.04.2000 pentru pedeapsa de 18 ani închisoare emis de Tribunalul Teleorman si nr. 19/2000 din 19 februarie 2001 emis de Tribunalul Teleorman pentru pedeapsa de 16 ani închisoare si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii potrivit prezentei.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca faptele savârsite de petent la datele de 21.10.1998 si 22.03.1999 sunt concurente.
Împotriva sentintei au declarat recurs Parchetul de pe lânga Tribunalul Giurgiu si condamnatul Moise Victor.
Parchetul a criticat sentinte pentru nelegalitate, sustinând ca instanta de fond a procedat în mod gresit atunci când a aplicat un spor de 3 ani si nu unul de 4 ani asa cum s-a dispus prin sentinta penala nr.70/27.04.1999, ajungându-se astfel, gresit, la o pedeapsa de 21 ani în loc de 22 ani, asa cu, era corect.
Recurentul Moise Victor a criticat sentinta pentru nelegalitate, sustinând ca prima instanta a aplicat o pedeapsa într-un cuantum sporit, precum si faptul ca sporul de pedeapsa aplicat este disproportionat de mare.
Examinându-se cauza, prin prisma motivelor invocate, precum si din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 3856 alin. 3 Cod procedura penala s-a constatat ca ambele recursuri sunt fondate.
Rezulta din actele dosarului ca prin sentinta penala nr. 70/27.04.1999 pronuntata de Tribunalul Giurgiu – Sectia Penala a fost condamnat inculpatul M. V. la 14 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 197 alin. 1 si 3 Cod penal, la 12 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 189 alin. 1 si 2 Cod penal, la 12 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 189 alin. 1 si 2 Cod penal la 10 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 201 rap. la art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal (parte vatamata fiind Iris Violeta) si la 10 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 201 rap. la art. 200 alin. 2 si 3 Cod penal
În baza art. 33, 34 Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate si s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 14 ani închisoare, la care s-a adaugat un spor de 4 ani închisoare, în total 18 ani închisoare.
Sentinta este ramasa definitiva prin decizia penala nr.1335/29.03.2000, pronuntata de Curtea Suprema de Justitie.
Prin sentinta penala nr.12/18.01.2000, pronuntata de Tribunalul Teleorman – Sectia Penala, acelasi inculpat a fost condamnat la 20 de ani închisoare pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 174 – 175 lit. i Cod penal si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal.
Prin decizia penala nr.373/26.01.2001, pronuntata de Curtea Suprema de Justitie, pedeapsa s-a redus la 16 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a si b Cod penal.
Când a procedat la contopirea pedepselor la care a fost condamnat petentul M. V. prin sentintele penale sus mentionate, prima instanta a aplicat în mod gresit sporul de 3 ani închisoare, în loc de cel de 4 ani închisoare, aplicat prin sentinta penala nr.70/27.04.1999 a Tribunalului Teleorman, sentinta intrata în puterea lucrului judecat.
Nu se poate retine ca s-a trecut din eroare sporul de 3 ani închisoare în loc de 4 ani închisoare, din moment ce minuta sentintei penale nr. 347/23.07.2009, pronuntata de Tribunalul Giurgiu face vorbire de sporul de 3 ani închisoare adaugat pedepsei celei mai grele de 16 ani închisoare, rezultând în final 21 ani de închisoare. Deci, retinerea sporului de 3 ani închisoare se reflecta în însasi pedeapsa rezultanta si nu poate fi considerata o eroare materiala.
Greseala instantei de fond însa, nu se poate îndrepta în calea de atac a recursului, ci se impunea casarea cauzei si trimiterea la instanta de fond spre rejudecare.
În cauza este incident cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 9 Cod procedura penala, motivarea solutiei contrazice dispozitivul.
Prima instanta face vorbire în considerente de faptul ca se adauga un spor de 4 ani închisoare, pentru ca în dispozitiv, dupa ce contopeste toate pedepsele si se stabileste pedeapsa rezultanta sa se aplica sporul de 3 ani închisoare, în loc de 4 ani închisoare.
De asemenea, nu se întelege ce a avut în vedere instanta de fond când a facut aplicarea si a unui spor de 2 ani închisoare alaturi de cel de 3 ani închisoare.
În consecinta, urmeaza ca instanta fondului sa faca aplicarea corecta a dispozitiilor art. 36 alin. 2 Cod procedura penala astfel încât recursurile au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Giurgiu si de petentul condamnat M. V. si s-a casat în integralitate sentinta penala nr. 347/23.07.2009, pronuntata de Tribunalul Giurgiu , cauza fiind trimisa spre rejudecare la aceeasi instanta.
