Omisiunea pronuntării asupra stării de arest. Eroare materială. Consecinte.


Omisiunea pronuntării asupra stării de arest. Eroare materială. Consecinte.

Înlăturarea menţiunilor cuprinse în dispozitivul hotărârii cu privire la constatarea stării de arest a inculpatului nu poate face obiectul unei îndreptări de eroare materială în sensul art.195 Cod pr.penaIă, fiind o evidentă greşeală de judecată.

Secţia penală – decizia penală nr.548/29 iunie 2004

Prin sentinţa penală nr.523/16.10.2003 Judecătoriei Mediaş, au fost condamnaţi inculpaţii P.F., G.O., B.A., Z.M. şi Z.D. pentru săvârşirea infracţiunilor prev.şi ped.de art. 208,209 al.1 lit.a,g,i Cod penal, art.I92 al.2 Cod penal, art.201 Cod penal.

Inculpaţii au fost obligaţi să despăgubească părţile civile cu sumele reprezentând c/val bunurilor sustrase.

În considerentele hotărârii, prima instanţă a reţinut că inculpaţii au sustras împreună pe timp de noapte şi prin efracţie diverse bunuri din locuinţele şi curţile părţilor vatămate.

Împotriva hotărârii au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş şi inculpatul Z.D.,

Prin decizia penală nr.87/24.03.2004 pronunţată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr.3856/2003, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mediaş, desfiinţându-se hotărârea atacată sub aspectul încadrării juridic  şi a constatării incidenţei legii de graţiere cu privire la unele fapte.

Impotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, aducându-i critici printre altele şi sub aspectul aplicaţiunii art.I95 Cod pr.penaIă, instanţa suplinind o problemă de fond printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale.

Recursul este fondat.

Prin încheierea dată în Camera de Consiliu din 26.03.2004, Tribunalul

Sibiu a dispus în temeiul art.I95 Cod pr.penală îndreptarea erorii materiale cuprinse în dispozitivul deciziei penale nr.87/24.03.2904, în sensul înlăturării din conţinutul acestuia a dispoziţiilor referitoare la constatarea stării de arest a inculpatului Z.D.

S-a dispus de asemenea punerea de îndată în libertate a acestui inculpat, în .

conditiile în care nu era arestat în altă cauză.

Confom art.195 Cod pr.penală, erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuşi organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, care a  întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu.

Constituie erori materiale în sensul textului de lege sus arătat de exemplu, trecerea greşită a unui număr, a unei sume de bani, evidenţa erorii traducându-se, în lipsa oricărui dubiu, neimpunându-se reaprecierea, opera de deliberare sau exprimare a unei convingeri.

În speţa de faţă, în mod greşit instanţa de apel a apreciat că eroarea sa din deliberare privind starea de arest a unui inculpat poate fi suplinită prin adoptarea unei încheieri în sensul art.195 Cod pr.penaIă.

Greşeala instanţei de apel nu poate constitui o eroare materială ci una de continut şi care atrage în condiţiile refonnulării deciziei pe calea procedurală prev.de art.195 Cod pr.penaIă, nulitatea absolută a hotărârii.

Recursul a fost admis, iar decizia atacată cu consecinta trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe de apel, Tribunalul Sibiu.