Domeniu asociat:, omor calificat, inaplicare procedură recunoaştere vinovăţie, trei victime, violentă în familie, concurs de infracţiuni, recidiva la inculpat, liberat condiţionat cu rest rămas neexecutat de 137 zile, revocare liberere condiţionată, aplicare art.104 alin.2 c.p., admitere în parte pretenţii civile-daune morale, având în vedere victimele omorului calificat (fiu, nepot, soţie, mamă) cu obligarea inculpatului la tratament medical de specialitate până la însănătoşire, cu prelevarea de la condamnat a probelor biologice în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.
Prin s.p. nr.227/22.06.2015 dispusă de Tribunalul Constanţa în dosar nr.7428/118/2014 rămasă definitivă-nemodificată la data de 03.11.2015 prin respingerea apelului prin dec. pen. nr.996/P din 03.11.2015 a Curţii de Apel Constanţa.
s-a dispus:
„1. În baza art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.189 alin.1 lit.d şi f Cod penal, cu aplicarea art.199 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat (comis asupra victimelor: PG, MP şi MCM) condamnă pe inculpatul SȘA – fiul lui P şi I, născut la XXX în XXX, domiciliat în XXX, CNPXXX, cu antecedente penale, la
În baza art.67alin.1 şi alin.2 Cod penal, aplică inculpatului SȘA pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.
În baza art.67alin.1 şi alin.2 Cod penal, aplică inculpatului SȘA pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.
În baza art.65 alin.1 Cod penal interzice inculpatului SȘA exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, ca pedepse accesorii.
În baza art.65 alin.1 Cod penal interzice inculpatului SȘA exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, ca pedepse accesorii.
2. În baza art.233 alin.1 Cod penal-234 alin.1 lit.a Cod pena, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată condamnă pe inculpatul SȘA la pedeapsa de 10 ani închisoare.
În baza art.67 alin.1 şi alin.2 Cod penal, aplică inculpatului SȘA pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.
În baza art.65 alin.1 Cod penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, ca pedepse accesorii.
În baza art.39 alin.1, lit.a C.pen. contopeşte pedeapsa detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa de 10 ani închisoare şi va aplica inculpatului SȘA pedeapsa cea mai grea, cea a detenţiunii pe viaţă.
În baza art.104 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen. şi art.43 alin.1 C.pen. dispune revocarea liberării condiţionate (dispusă prin s.p. nr.1565/07.07.2014 a Judecătoriei Galaţi) cu privire la restul rămas neexecutat de 137 zile din sent. pen. nr.1415/29.12.2011 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin dec. pen. nr.36/23.03.2012 a Curţii de Apel Constanţa, pedeapsă modificată prin sent. pen. nr.416/13.02.2014 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin necontestare la data de 19.02.2014, astfel că pedeapsa detenţiunii pe viaţă o adaugă la restul rămas neexecutat de 137 zile şi va aplica în final inculpatului SȘA pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
În baza art.72 alin.1 Cod penal deduce din pedeapsa detenţiunii pe viaţă aplicată inculpatului SȘA perioada reţinerii (una zi 24.07.2014-25.07.2014) şi arestului preventiv, cu începere de la data de 24 iulie 2014 la zi.
În baza art.399 alin.1 Cod proc pen. rap.la art.362 alin.2 Cod proc.pen. menţine măsura arestării preventive faţă de inculpatul SȘA.
Respinge cererea de înlocuire arest preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau cu cea a controlului judiciar.
In baza art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea de la inculpatul SȘA, la eliberarea din penitenciar a probelor biologice in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.
Conform art.109 alin.3 Cod penal obligă inculpatul SȘA la tratament medical de specialitate până la însănătoşire, fiind necesară înlăturarea stării de pericol.
În baza art.397 alin.1 coroborat cu art.19 şi art.25 Cod proc.pen. rap.la art.1357, art.1381şi art.1391 alin.2 Cod civil:
Admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile MMG şi MȘ şi obligă pe inculpatul SȘA către partea civilă MMG la plata sumei de 250.000 euro în echivalent lei la data plăţii, cu titlu de daune morale reprezentând uciderea fiului său MCM şi la plata sumei de 200.000 euro în echivalent lei la data plăţii, cu titlu de daune morale reprezentând uciderea mamei sale MP şi obligă acelaşi inculpat către partea civilă MȘ la plata sumei de 80.000 euro în echivalent lei la data plăţii, cu titlu de daune morale reprezentând uciderea nepotului său MCM şi la plata sumei de 150.000 euro în echivalent lei la data plăţii, cu titlu de daune morale reprezentând uciderea soţiei sale MP.
Respinge restul daunelor morale.
Ia act că pentru victima PG nu s-au formulat pretenţii civile.
În baza art.275 alin.2 Cod proc. pen. obligă inculpatul SȘA la plata sumei de 2.400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.272 c.p.p. onorariu avocat oficiu (NE) în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa.
În baza art.272 c.p.p. onorariu avocat oficiu (NE) în cuantum de 300 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Constanţa.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa nr.952/P/2014 din data de 17.10.2014, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr.7428/118/2014 din 17.10.2014 a fost trimis în judecată inculpatul SȘA, cercetat în stare de arest preventiv, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1 Cp. rap la art. 189 alin. 1 lit. d şi f Cp. cu aplic. art. 199 alin. 1 Cp. şi cu aplic. art. 41 alin. 1 Cp. şi tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin. 1 Cp. – 234 alin. 1 lit. a Cp. cu aplic. art.41 alin.1 Cp., ambele cu aplic. art. 38 alin.1 Cp., reţinându-se în esenţă că, în fapt inculpatul la data de 23.07.2014, în jurul orelor 13,00, în timp ce se afla la domiciliul său din XXX, i-a aplicat victimei PG, bunica sa în vârstă de 81 de ani, mai multe lovituri de cuţit în zona toraco-cardiacă, producându-i acesteia leziuni traumatice cu afectarea organelor interne vitale (cord) care au condus la decesul victimei. În aceeaşi împrejurare inculpatul SȘA i-a aplicat victimei MCM mai multe lovituri de cuţit în zona toraco-pericardo-cardiacă, producându-i acestuia leziuni traumatice cu afectarea organelor interne vitale (cord) care au condus la decesul acestuia. Tot, în aceeaşi împrejurare, inculpatul SȘA a agresat-o pe victima MP cu un corp tăietor – înţepător, posibil cuţit, cu un corp dur cu o suprafaţă mai mică de 4cmp, prin comprimare cu un corp alungit, dur-semidur, cu suprafaţă neregulată, producându-i multiple leziuni traumatice cranio-cerebrale, aceste leziuni având legătură de cauzalitate directă, necondiţionată cu decesul victimei. După uciderea victimelor, inculpatul a sustras o sumă de bani, precum şi autoturismul marca DACIA SUPERNOVA cu numărul de înmatriculare XXX cu care victimele MP şi MCM au venit la domiciliul celeilalte victime PG, plecând ulterior de la domiciliul său, situat în XXX.
Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procese verbale de cercetare la faţa locului însoţite de planşă fotografică; procese verbale de consemnare a concluziilor preliminare medico-legale; rapoarte medico-legale de necropsie; proces verbal de examinare fizică a inculpatului; raport de expertiză medico-legală psihiatrică; referat de evaluare; declaraţii părţi civile MMG, MȘ; declaraţii martori SI, NG, BLC, GSM; declaraţii suspect/inculpat.
Cauza a parcurs etapa camerei preliminare, conform dispoziţiilor art.342-348 c.p.p. ocazie cu care nu au fost contestate probele administrate în faza urmăririi penale şi nu s-a formulat nicio altă cerere, judecătorul de cameră preliminară, prin Încheierea nr.222/17.11.2014 a constatat legalitatea şi temeinicia sesizării instanţei prin rechizitoriu, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii cauzei de faţă.
Pe parcursul cercetării judecătoreşti inculpatului SȘA i-au fost aduse la cunoştinţă prevederile art.374 alin.4 cu referire la art.396 alin.10 cp.p.p (echivalentul dispoziţiilor art3201 C.pr.pen.din 1968), în sensul că are dreptul de a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul în care vs fi găsit vinovaţi, dacă recunoaşte în totalitate săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere. Inculpatul nu a contestat probele administrate în faza urmăririi penale.
Inculpatul SȘA în declaraţia dată pe parcursul judecăţii (f.41) nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în actul de sesizare, nu a dorit să dea declaraţie, a arătat că nu se face vinovat de comiterea infracţiunilor reţinute în acuzare, şi menţine declaraţiile anterioare, astfel că prezenta cauză s-a judecat conform procedurii obişnuite, cu audierea martorilor şi administrarea tuturor probelor necesare justei soluţionări a cauzei.
Tot în cadrul cercetării judecătoreşti s-a procedat la audierea martorilor din lucrări, numiţii NG (f.64), BLA (f.72), SI, mama inculpatului (f.73).
Cu privire la ultimul martor din lucrări GSM deşi s-au făcut verificări la evidenţa populaţiei, s-au emis mai multe mandate de aducere, inclusiv adresă la ANP, IGPR, a rezultat că acesta este plecat din ţară la muncă în Anglia şi nu s-a aflat o dată certă a întoarcerii în ţară spre a fi audiat, astfel că s-a constatat imposibilitatea audierii sale în cadrul cercetării judecătoreşti, urmând a fi avută în vedere declaraţia dată de acesta în faza urmăriri penale.
S-a întocmit referat de evaluare de Serviciu de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa a inculpatului SȘA(f.91-95) din care a rezultat că perspectivele de reintegrare socială a inculpatului sunt strict condiţionate de evitarea anturajului infracţional, de asigurarea unui control medical de specialitate, fiind cunoscute antecedentele sale medicale, acesta având nevoie să fie susţinut în mod concret de familia sa.
Din analiza fişelor cu antecedentele penale a inculpatului SȘA a rezultat că acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior la o pedeapsă cu executare, liberat condiţionat, cu un rest rămas neexecutat de 137 zile.
Inculpatul a solicitat, prin apărător efectuarea testului poligraf, cerere care a fost respinsă, având în vedere că testarea poligraf nu reprezintă un mijloc de probă, nefiind concludentă şi nici utilă în prezenţa tuturor probelor care au fost administrate în ambele faze procesuale, din coroborarea cărora rezultă fără dubiu vinovăţia inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunilor faţă de care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată. Simpla negare a acuzaţiilor de către inculpat, fără vreo probă în susţinerea negării faptelor nu reprezintă un aspect care să justifice testarea acestuia cu o metodă care comportă discuţii sub aspectul posibilităţii influenţării rezultatului de către persoana testată şi oricum nu este un mijloc de probă precizat de codul de procedură penală.
Părţile civile s-au constituit cu pretenţii încă din faza urmăririi penale, pretenţii civile pe care le-au reafirmat şi precizat la termenul de judecată din data de 17.12.2015 după cum urmează: MMG a precizat că înţelege a se formuleze pretenţii civile în cuantum de 500.000 de euro, reprezentând daune morale datorate pierderii copilului său MCM şi 200.000 de euro, reprezentând daune morale datorate pierderii mamei sale MP, partea civilă MȘ a precizat că înţelege a se formula pretenţii civile în cuantum de 500.000 de euro, reprezentând daune morale datorate pierderii nepotului său MCM şi 200.000 de euro, reprezentând daune morale datorate pierderii soţiei sale MP.
Pentru victima PG nu s-au formulat pretenţii civile.
Nu s-au mai formulat alte cereri.
Examinând probele administrate pe parcursul urmăririi penale şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:
Astfel, la data de 23.07.2014, orele 18,00, organele de poliţie din cadrul IPJ Constanţa – Serviciul de Investigaţii Criminale, au fost îndrumate să se deplaseze în XXX, întrucât în interiorul locuinţei situată la adresa anterior menţionată se află cadavrele a trei persoane ce prezintă multiple leziuni de violenţă la nivelul capului şi toracelui.
Deplasându-se la adresa mai sus menţionată, lucrătorii de poliţie au constatat că cele sesizate se confirmă, identificându-se în interiorul locuinţei, într-o marchiză, cadavrele victimelor PG, CNP XXX, MP, CNP XXX şi MCM, CNP XXX.
Tot cu această ocazie, în marchiza în care au fost descoperite cadavrele, într-un hol care corespunde cu această marchiză (pe podele şi pereţi), precum şi pe diferite obiecte din celelalte încăperi, s-au identificat multiple pete, mânjituri şi stropi de culoare brun roşcat cu aspect de sânge coagulat.
În sufrageria locuinţei au fost observate urme vizibile de răvăşire, uşile şi sertarele mobilierului deschise şi multe obiecte aruncate pe podeaua camerei, iar pe două mese din marchiză şi bucătărie au fost găsite două portofele din piele neagră, golite de conţinut valoric, unul aparţinând victimei XXX, iar cel de-al doilea, fiind model de damă.
Aspectele fixate cu ocazia cercetării la faţa locului au fost descrise în detaliu în cuprinsul procesului verbal de cercetare la faţa locului din data de 24.07.2014.
Inculpatul SȘA, deşi domiciliază în XXX, nu a fost găsit la locuinţa sa în momentul sosirii organelor de poliţie la adresa anterior menţionată.
Ulterior, pe B-dul Aurel Vlaicu, în dreptul blocului PCI, sc.A, a fost descoperit abandonat şi avariat, autoturismul marca Dacia Super Nova, de culoare verde închis cu numărul de înmatriculare XXX, autoturism cu care victima MCM s-a deplasat în data de 23.07.2014 la adresa din XXX, însoţit de victima MP.
Cu ocazia cercetării locului faptei la autoturismul anterior menţionat, în interiorul său a fost identificat un sac menajer din material plastic, de culoare neagră în interiorul căruia se aflau mai multe articole de îmbrăcăminte, respectiv pantaloni scurţi tip short, tricou cu mânecă scurtă, bluză de trening, un pantalon de blugi, o pereche de şosete de culoare albă, lenjerie intimă bărbătească, precum şi un încărcător laptop marca Lenovo şi căşti audio marcă nedefinită.
Tot în interiorul autoturismului, între scaunele din faţă, a fost identificată o bancnotă de 50 de lei cu seria 053C1184857, aceasta prezentând pe una din feţe, urme biologice sub formă de stropi împroşcaţi, de mici dimensiuni, de culoare brun roşcat cu aspect de sânge, iar pe cealaltă faţă prezenta mai multe pete de substanţă biologică de culoare brun roşcat cu aspect de sânge, în care se puteau observa impresiuni digitale.
Fiind audiat în faza urmăririi penale, martorul BLA a declarat că din anul 2007, tatăl său are o relaţie de concubinaj cu numita SI, mama inculpatului SȘA.
A mai declarat martorul că la data de 23.07.2014, în jurul orelor 17,30, s-a deplasat împreună cu P, sora inculpatului, la locuinţa bunicii G, situată în XXX, şi amândoi au intrat în curte. În timp ce martorul închidea poarta de acces în curte, P a mers şi a bătut în geamul celei de-a doua uşi de acces în imobil, aflată mai în spatele casei, în partea stângă cum priveşti de la intrarea în curte.
La scurt timp, P 1-a chemat să vină repede întrucât pe geamul uşii se află o pată de sânge. BLA a mers la aceea uşă şi uitându-se în interior a observat două persoane căzute la pământ, în holul de trecere spre curtea din spate.
In acel moment martorul a încercat să deschidă uşa, însă nu a reuşit, motiv pentru care a căutat o altă cale de acces în locuinţă. A observat o fereastră larg deschisă în primul corp de casă aliat pe partea dreaptă a curţii din faţă, pe care a escaladat-o şi a pătruns în interior.
Martorul s-a deplasat ulterior în bucătăria imobilului, iar când a ajuns în holul asemănător unei marchize, a observat că de fapt, erau căzute acolo trei persoane, respectiv bunica G, care era căzută cu picioarele sub masa din hol şi capul îndreptat spre uşă, la o distanţă foarte mică de uşa de acces în hol, dinspre exteriorul imobilului. Lângă bunica G, se afla căzută o altă persoană de sex bărbătesc despre care martorul a crezut că este inculpatul SȘA, deoarece acesta purta o pereche de pantaloni tip şort de culoare verde sau galben-verzui, asemănători cu cei cumpăraţi de SI pentru fiul ei SȘA. Acesta era căzut pe partea dreaptă în poziţie ghemuită, cu capul orientat către zidul băii din imediata apropiere şi picioarele orientate tot către masa din hol.
A menţionat BLA faptul că lângă el, mai exact în spatele lui, în zona cervicală se afla un cuţit de bucătărie.
Cea de-a treia persoană, respectiv o persoană de sex femeiesc pe care martorul nu a recunoscut-o, identificată ulterior ca fiind victima MP, era căzută pe spate, mai spre mijlocul holului cu picioarele îndreptate spre uşa de acces din hol, dinspre exteriorul imobilului din curtea principală. In acel moment şi-a dat seama că cele trei persoane sunt decedate, datorită faptului că atât la locul unde erau căzute, cât şi în locurile din imediata apropiere se afla foarte mult sânge.
A observat BLA, totodată, că şi pe corpul persoanelor anterior menţionate era foarte mult sânge.
Ulterior, martorul s-a întors la locul prin care a pătruns în interiorul locuinţei şi a escaladat fereastra spre exterior, după care i-a cerut telefonul P pentru a apela SNUAU 112.
Referitor la inculpatul SȘA, BLA a declarat că îl cunoaşte ca pe o persoană violentă, având conflicte cu mama sa datorită faptului că acesta îi cerea mamei sale diverse sume de bani şi nu dorea să-şi găsească un loc de muncă pentru a-şi câştiga existenţa.
A mai precizat martorul că are cunoştinţă despre faptul că numita SI i-a cumpărat acestuia un şort de culoare verde cu dungă albă subţire pe partea laterală pe exterior ale fiecărui picior, şort identificat pe parcursul cercetării la faţa locului la imobilul din XXX, acesta purtând mai multe pete de culoare brun roşcat cu aspect de sânge.
Aspectele relatate de martorul BLA cu privire la şortul de culoare verde şi identificat cu ocazia cercetării locului faptei au fost confirmate şi de declaraţiile martorei SI, mama inculpatului SȘA, cu ocazia audierii sale.
Aceleaşi aspecte de fapt le-a precizat martorul BLA şi în declaraţia dată în cadrul cercetării judecătoreşti(f.72), după ce a menţinut integral declaraţia dată în cursul urmăririi penale. A precizat suplimentar, în referire la persoana inculpatului că îl cunoaşte ca fiind mai impulsiv, avea discuţii cu mama lui în legătură cu etnobotanicele, cu şcoala şi cu ce vrea el să facă în continuare în viaţă.
Cu ocazia audierii sale, în faza urmăririi penale, martora NG a declarat că la data de 23.07.20014, in jurul orelor 14,10, a plecat de la locuinţa sa situată în XXX, cu intenţia de a se deplasa la magazinul Bila, aflat în apropiere.
In momentul în care a ieşit din scara blocului, a observat că pe stradă se deplasa cu o viteză foarte mare un autoturism marca „DACIA Nova”, de culoare verde închis, al cărei număr de înmatriculare nu 1-a reţinut.
Iniţial martora a crezut că maşina anterior menţionată este furată, având în vedere viteza foarte mare cu care se deplasa. Cu această ocazie a observat că în interiorul autoturismului se afla o singură persoană de sex bărbătesc, care se afla pe locul conducătorului auto, această având vârsta de aproximativ 20 de ani.
A mai observat martora că această persoană era îmbrăcată cu un articol de vestimentaţie de culoare închisă, negru sau bleumarin, însă nu a putut preciza alte detalii, cu privire la fizionomia acesteia, având în vedere împrejurările în care a văzut autoturismul.
Ulterior NG şi-a continuat deplasarea către magazinul Billa, iar în jurul orelor 21, 00, a observat acelaşi autoturism marca „DACIA Nova”, de culoare verde închis, avariat în partea laterală dreaptă.
Martora a menţionat că nu poate recunoaşte persoana care ocupa locul conducătorului auto al autoturismului marca „DACIA Nova”, datorită repeziciunii desfăşurării evenimentelor.
A precizat NG faptul că deplasarea autoturismului în momentul în care 1-a văzut era haotică, fără a se menţine direcţia de deplasare.
Martora a aflat ulterior de la persoane necunoscute de pe stradă, care discutau între ele că s-a comis o triplă crimă şi că autorul este mort. In acel moment s-a gândit că autorul crimelor ar putea fi persoana care condusese anterior autoturismul marca „DACIA Nova”.
Şi cu ocazia audierii în cadrul cercetării judecătoreşti, martora NG (f.64) a menţinut declaraţia dată la urmărire penală, astfel a reiterat toată situaţia de fapt aşa cum a fost expusă, arătând, după ce i s-au prezentat fotografiile din dosarul de urmărire penală, că maşina pe care o văzuse de culoare verde:„e maşina ce am văzut-o în acea zi, condusă de acea persoană”.
Martorul GSM(care nu a mai putut fi audiat la judecată, deoarece nu a putut fi găsit şi adus, fiind plecat îi Anglia) a declarat la urmărire penală că la data de 23.07.2014, în jurul orelor 14,00- 1500, în timp ce se afla în XXX unde domiciliază, a observat cum din microbuzul care venea din XXX a coborât inculpatul SȘA, pe care îl cunoaşte de când martorul era deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, inculpatul fiind şi el deţinut în acelaşi penitenciar.
A mai declarat martorul că în cursul zilei de 23.07.2014 s-a plimbat cu inculpatul pe la diverse baruri din corn. Cumpăna, deplasându-se ulterior la locuinţa sa din Constanţa unde inculpatul a şi dormit.
Cu privire la sumele de bani cheltuite de inculpat, GSM a declarat că acesta avea asupra sa suma de 300 lei, sumă provenită din amanetarea unui laptop, potrivit spuselor inculpatului SȘA.
Referitor la depistarea inculpatului SȘA în apropierea locuinţei sale, martorul a relatat că vărul său, numitul, GC a venit la locuinţa sa în dimineaţa zilei de 24.07.2014, în jurul orelor 06, 00, acesta arătându-i ulterior o fotografie pe laptop, reprezentându-1 pe inculpatul SȘA.
In această împrejurare, GSM a aflat că SȘA este urmărit general, anunţând organele de poliţie.
Fiind întrebat despre bunurile aduse de inculpatul SȘA la locuinţa sa, martorul GSM a predat organelor judiciare două chei auto, unite între ele cu un inel metalic la care se afla ataşat un breloc tip telecomandă de culoare maro, acestea potrivindu-se atât la portierele, cât şi la contactul de pornire ale autoturismului marca Dacia Super Nova, de culoare verde închis cu nr. de înmatriculare XXX, autoturism cu care victima MCM s-a deplasat în data de 23.07.2014 la adresa din XXX, însoţit de victima MP-aspect probator care dovedeşte fuga inculpatului de la locul crimei cu maşina cu care venise verişorul său în vizită în acea zi la locuinţa bunicii.
Fiind audiat în faza urmăririi penale, în esenţă, inculpatul SȘA a declarat că în dimineaţa zilei de 23.07.2014 se afla la domiciliul său situat în XXX, iar la un moment dat, la bunica sa, victima PG, au venit în vizită victimele MP şi MCM.
A mai declarat inculpatul că ulterior, a plecat în comuna Cumpăna şi nu cunoaşte ce s-a întâmplat în interiorul locuinţei bunicii sale.
Susţinerile inculpatului SȘA se impune a fi înlăturate ca nesincere fiind contrazise de toate celelalte probe administrate în cauză în ambele fazte procesuale, aşa cum s-a explicat pe larg anterior.
În dovedirea vinovăţiei inculpatului este de remarcat că acesta se plasează la locul săvârşirii infracţiunilor la momentul în care toate victimele se aflau la imobilul situat în XXX.
De asemenea, potrivit declaraţiei inculpatului-dată în faza urmăririi penale, acesta a deţinut un laptop marca Lenovo, al cărui încărcător a fost descoperit de organele de urmărire penală cu ocazia cercetării la faţa locului efectuată la autoturismul marca Dacia Super Nova, de culoare verde închis cu nr. de înmatriculare XXX.
În aceeaşi ordine de idei, perechea de chei auto predată de martorul GSM se potriveşte atât la portierele autoturismului anterior menţionat, cât şi la contactul acestuia.
De asemenea, şortul de culoare verde identificat de organele de poliţiei cu ocazia cercetării locului faptei a fost recunoscut de mama acestuia, martora SI, ca aparţinând inculpatului STA.
Tot potrivit martorei SI, cercelul din metal galben găsit asupra inculpatului SȘA, a aparţinut mamei sale, victima PG.
Tot în dovedirea vinovăţiei inculpatului ca autor al celor două infracţiuni sunt şi urmele de încălţăminte ridicate cu ocazia cercetării locului faptei, care prezintă aceleaşi caracteristici prezentate de desenul talpei ca şi încălţămintea purtată de inculpat cu ocazia depistării sale.
Astfel, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.119565 din data de 24.07.2014 întocmit de IPJ Constanţa Serviciul Criminalistic, urma papilară prezentată în foto nr. 2, creată prin stratificare cu substanţă de culoare brun-roşcat, pe mânerul ridicat de la fereastra marcată cu plăcuţa nr. 22 din holul locuinţei cu ocazia investigării tehnico-ştiinţiflee a locului faptei efectuată la data de 23/24.07.2014 în cauza privind omorul săvârşit la data de 23.07.2014 în imobilul situat în XXX, a fost creată de degetul mic de la mâna stângă a numitului SȘA, CNP XXX.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/6826/2014 emis de Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti, inculpatul SȘA a fost diagnosticat cu XXX, acesta păstrând capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale.
Potrivit aceluiaşi raport de expertiză medico-legală psihiatrică menţionat anterior, inculpatul SȘA a avut discernământul păstrat în raport cu infracţiunile pentru care se efectuează urmărirea penală în prezenta cauză, recomandându-se de către comisia de primă expertiză medico-legală psihiatrică luarea fată de inculpat a măsurii de siguranţă prev. de art.109 Cp.
Conform raportului medico-legal de necropsie nr.3324/454/A3/2014 din data de 07.08.2014, emis de SML Constanţa, moartea victimei PG a fost violentă, ea datorându-se insuficienţei cardio-respiratorii acute prin hemopericard şi hemotorax stâng, urmare a unei plăgi tăiate-înţepate penetrante toracic stânga cu interesare cardio-aortică.
Leziunile traumatice constate la autopsie s-au putut produce cu puţin timp anterior decesului prin:1.lovire cu un coip tăietor-înţepător cu o singură muchie tăioasă, lăţimea maximă 3 cm. (progresivă de la vârf spre mâner), lungimea cea. 20 cm.2.lovire şi zgâriere cu corpuri dure şi lovire de corpuri dure/plan dur.
Leziunile toraco-cardio-aortice au legătură directă, necondiţionată cu decesul victimei.
Plaga transfixiantă de la nivelul antebraţului stâng are caracterul unei leziuni de autoapărare. In momentul aplicării/recepţionării loviturilor, autorul şi victima se puteau afla faţă în faţă.
Pentru plaga transfixiantă de la nivelul antebraţului stâng, direcţia de lovire a putu fi de sus în jos, dinainte-înapoi şi uşor de la stânga la dreapta, victima având antebraţul ridicat, cu faţa anterioară spre corp.
Pentru plaga înjunghiată toracică, direcţia de lovire a putut fi dinainte-înapoi, de sus în jos şi uşor de la dreapta spre stânga.
Moartea poate data din 23.07.2014.
Moartea poate data din 23.07.2014.
Moartea poate data din 23.07.2014.
Referitor la decesul victimei MP, potrivit raportului medico-legal de necropsie nr.3327/454/A3/2014 din data de 08.09.2014, emis de SML Constanţa, moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se hemoragiei meningo-cerebrale, consecutivă unui traumatism cranio-cerebral, cu fracturi de boltă craniană, în condiţiile unui politraumatism prin agresiune.
Leziunile traumatice constatate la cadavru au putut fi produse cu puţin timp anterior decesului, astfel:
-plăgile înţepat-tăiate şi tăiate – prin lovire cu corp înţepător-tăietor cu o singură muchie tăioasă (posibil cuţit);
-plăgile contuze din vértex – prin lovire cu un corp dur cu suprafaţă sub 4 cm (posibil ciocan);
-echimozele şi plaga contuză nazală – prin lovire cu şi de corpuri dure;
-echimozele cu suprafaţa excoriată latero-cervicale – prin comprimare cu un corp alungit, dur/semidur cu suprafaţa neregulată (posibil lănţişor);
-plăgile de la nivelul lobilor auriculari – prin mecanism de tracţionare.
Plăgile tăiate de la nivelul antebraţului şi mâinii drepte au caracter de autoapărare.
Leziunile traumatice cranio-cerebrale au legătură directă, necondiţionată cu cauzele morţii.
Poziţia ipotetică autor-victimă, iniţial ambele faţă în faţă în ortostatism, ulterior, pentru leziunile tanatogeneratoare cranio-cerebrale, posibil, victima căzută la sol, în decubit.
În ceea ce priveşte decesul victimei MCM, potrivit raportului medico-legal de necropsie nr.3328/454/A3/2014 din data de 11.09.2014, emis de SML Constanţa, moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se anemiei acute grave, consecutivă hemoragiei masive, internă şi externă, urmare a plăgilor înţepat-tăiate toraco-pericardo-cardiace.
Leziunile traumatice constatate la cadavru au putu fi produse astfel:
-plaga contuză sprâncenară stânga, echimoza palpebrală superioară stânga şi excoriaţiile – prin lovire cu şi de corpuri dure şi pot data cu foarte puţin timp înainte de deces şi nu au legătură cu cauza morţii;
-plăgile înţepat-tăiate – prin lovire cu corp înţepător-tăietor (posibil cuţit cu lăţimea maximă de 3 cm şi lungimea de cea. 20 cm.); cele toraco-pericardo-cardiace au legătură directă, necondiţionată cu cauzele morţii şi pot data cu foarte puţin timp înainte de deces.
Poziţia ipotetică autor – victimă pentru leziunile tanatogeneratoare: faţă în faţă, lovitura fiind aplicată de la dreapta la stânga.
În referire la declaraţiile inculpatului SȘA dată în faza urmăririi penale, menţinută în instanţă, când nu a dorit să mai dea o altă declaraţie, se constată că acestea nu corespund adevărului fiind contrazise de toate celelalte probe administrate în cauză în ambele faze procesuale, urmând a fi înlăturate ca nesincere.
Astfel, deşi nu există date în referire la vreun martor ocular care să fi asistat la agresiune, sau vreun martor care să fi auzit eventualele strigăte ale victimelor, fiecare probă şi ansamblul probelor administrate în cauză, aşa cum au fost pe larg expuse şi analizate anterior, prezenţa inculpatului la domiciliul bunicii sale la momentul uciderii celor trei victime(chiar inculpatul declarând la urmărire penală că a fost în acea zi la bunica sa, dar că a plecat în comuna Cumpăna fără a dovedi apărarea sa), aceste probe bine focalizate şi concludente aşa cum au fost expuse, ca şi probele concrete(materiale) legate de îmbrăcămintea inculpatului, de urma papilară a acestuia la locuinţa bunicii, de urmele de sânge, de autoturismul pe care inculpatul l-a sustras pentru a fugi de la locul faptei şi l-a avariat, de logica evenimentelor şi lanţul cauzal care le explică, la care se adaugă afecţiunile inculpatului, consumul de etnobotanice, conflictul nestăvilit cu familia sa, antecedentele violente în comportamentul acestuia(ca aspecte de risc circumstanţiale) – toate cumulate converg spre dovedirea vinovăţiei inculpatului sub aspectul comiterii infracţiunilor faţă de care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată.
Nu se poate dispune achitarea inculpatului, în temeiul art.16, lit.c C.p.p. şi nici în baza vreunui alt temei, deoarece nu există, aşa cum a solicitat nefondat apărarea, deoarece textul invocat are în vedere că nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea, aspect contrazis de toate probele administrate în cauză, care duc, fără dubiu, la dovada vinovăţiei inculpatului, fiind obligatorie aplicarea pedepselor.
Situaţia de fapt expusă şi reţinută este dovedită prin toate mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, respectiv: procese verbale de cercetare la faţa locului însoţite de planşă fotografică; procese verbale de consemnare a concluziilor preliminare medico-legale; rapoarte medico-legale de necropsie; proces verbal de examinare fizică a inculpatului; raport de expertiză medico-legală psihiatrică; referat de evaluare; declaraţii părţi civile MMG, MȘ; declaraţii martori SI, NG, BLC, GSM; declaraţii suspect/inculpat, cât şi cea din probele administrate în cadrul cercetării judecătoreşti, respectiv: reaudierea martorilor din lucrări, numiţii NG (f.64), BLA (f.72), SI, mama inculpatului (f.73) şi referatul de evaluare de Serviciu de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa a inculpatului (f.91-95), din coroborarea cărora s-a dovedit fără dubiu vinovăţia inculpatului SȘA sub aspectul săvârşirii celor două infracţiunii faţă de care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată.
În drept, având în vedere situaţia de fapt şi probele care au dovedit-o, instanţa reţine că faptele inculpatului SȘA care, la data de 23.07.2014, în jurul orelor 13, 00, în timp ce se afla la domiciliul său din XXX, i-a aplicat victimei PG, bunica sa în vârstă de 81 de ani, mai multe lovituri de cuţit în zona toraco-cardiacă, producându-i acesteia leziuni traumatice cu afectarea organelor interne vitale (cord) care au condus la decesul victimei şi în aceeaşi împrejurare inculpatul SȘA i-a aplicat victimei MCM mai multe lovituri de cuţit în zona toraco-pericardo-cardiacă, producându-i acestuia leziuni traumatice cu afectarea organelor interne vitale (cord) care au condus la decesul acestuia, ca şi că în aceeaşi împrejurare, inculpatul SȘA a agresat-o pe victima MP cu un corp tăietor – înţepător, posibil cuţit, cu un corp dur cu o suprafaţă mai mică de 4cmp, prin comprimare cu un corp alungit, dur-semidur, cu suprafaţă neregulată, producându-i multiple leziuni traumatice cranio-cerebrale, aceste leziuni având legătură de cauzalitate directă, necondiţionată cu decesul victimei. După uciderea victimelor, inculpatul a sustras o sumă de bani, precum şi autoturismul marca DACIA SUPERNOVA cu numărul de înmatriculare XXX cu care victimele MP şi MCM au venit la domiciliul celeilalte victime PG, plecând ulterior de la domiciliul său, situat în XXX, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de omor calificat prevăzută de art. 188 alin. 1 Cp. rap la art. 189 alin. 1 lit. d şi f Cp. cu aplic. art. 199 alin. 1 Cp. şi cu aplic. art. 41 alin. 1 Cp., tâlhărie calificată prev. de art. 233 alin. 1 Cp. – 234 alin. 1 lit. a Cp. cu aplic. art. 41 alin. 1 Cp., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 Cp. referitor la concursul de infracţiuni.
La stabilirea şi individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului SȘA, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de artr.74 C.pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de partea specială, gradul pericol social foarte mare care rezultă din modalitatea concretă de comitere a faptei de către inculpat – aşa cum a fost descrisă pe larg anterior– faptul că acesta a comis o infracţiune cu un grad foarte ridicat de pericol social-omor calificat, care a avut ca urmare curmarea a trei vieţi, pe a bunicii , pe a mătuşii şi pe a verişorului inculpatului, de aspectul că inculpatul nu a recunoscut învinuirea ce i s-a adus, nu ş-a asumat gravitatea faptelor sale, are antecedente penale, fiind anterior condamnat pentru o infracţiune de tâlhărie, liberat condiţionat înainte de termen, cu un rest rămas neexecutat de 137 zile şi la doar 9 zile a comis triplul asasinat chiar asupra rudelor sale, instanţa constată necesară aplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă.
În aplicarea pedepsi detenţiunii pe viaţă instanţa are în vedere şi următoarele considerente:
În caracterizarea persoanei şi personalităţii inculpatului, ceea ce este foarte grav, reprezintă aspectul că acesta nu şi-a asumat faptele comise, a continuat să le nege, fapte de o gravitate extrem de mare, şi-a ucis bunica, mătuşa şi verişorul, chiar rudele sale, iar atitudinea de negare, de neasumare a faptelor, la care se adaugă aspectul că acesta a mai fost anterior condamnat şi liberat condiţionat extrem de recent, cu doar 9 zile înainte să comită triplu asasinat, duc la concluzia unui pericol social extrem de mare al acestuia, care deşi are afecţiuni psihice, a avut discernământul păstrat în raport cu faptele pe care le-a comis, dar în mod repetat nu şi-a urmat tratamentul, deşi chiar mama acestuia a declarat că insista şi încerca să îl controleze să urmeze medicaţia prescrisă, a fost de mai multe ori internat la psihiatrie, dar acesta era refractar la tratament, iar, aşa cum declară chiar mama sa:”a fost internat la Palazu Mare de mai multe ori, iar când anunţam poliţia şi salvarea, inculpatul le spunea că eu sunt nebună şi să mă ducă pe mine la spital…deşi am vorbit cu fiul meu să-şi ia tratamentul, dar mi-a spus că sunt nebună. Instanţa să hotărască, vinovatul să plătească”, aspecte faţă de care instanţa constată şi îndărătnicia inculpatului, lipsa dorinţei de a-şi urma tratamentul, aspecte ce i se pot imputa acestuia.
Aşa cum arată şi actele medicale, inculpatul are afecţiuni psihice, dar un eventual tratament constant şi bine administrat ar fi avut puterea să evite provocarea unui astfel de deznodământ tragic, soldat cu pierderea a trei vieţi omeneşti. Dincolo de orice dubiu, deşi inculpatul se face vinovat de crima comisă soldată cu pierderea a trei vieţi, au existat mai mulţi factori atât legaţi de sănătate, cât şi de aspecte sociale şi de familie care au dus, regretabil la un astfel de rezultat.
Având în vedere curajul, iuţeala, forţa cu care inculpatul a curmat viaţa a trei persoane, între care a bunicii sale de 81 de ani, care l-a şi crescut, fapte comise chiar la locuinţa bunicii, unde fusese primit să locuiască chiar de familia sa, imediat după liberarea condiţionată foarte recentă din penitenciar, instanţa constată că se impune aplicarea pedepsei cu detenţiunea pe viaţă faţă de acesta, ca şi obligarea acestuia la tratament medical de specialitate până la însănătoşire, fiind necesară înlăturarea unei stări de pericol.
Pentru toate aceste motive, va aplica inculpatului SȘA următoarele pedepse:
1. În baza art.188 alin.1 Cod penal rap. la art.189 alin.1 lit.d şi f Cod penal, cu aplicarea art.199 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat (comis asupra victimelor: PG, MP şi MCM) va condamna pe inculpatul SȘA, cu
În baza art.67alin.1 şi alin.2 Cod penal, va aplica inculpatului SȘA pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.
În baza art.65 alin.1 Cod penal va interzice inculpatului SȘA exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, ca pedepse accesorii.
În baza art.65 alin.1 Cod penal va interzice inculpatului SȘA exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, ca pedepse accesorii.
2. În baza art.233 alin.1 Cod penal-234 alin.1 lit.a Cod pena, cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie calificată va condamna pe inculpatul SȘA la pedeapsa de 10 ani închisoare.
În baza art.67 alin.1 şi alin.2 Cod penal, va aplica inculpatului SȘA pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.
În baza art.65 alin.1 Cod penal va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, ca pedepse accesorii.
În baza art.39 alin.1, lit.a C.pen. va contopi pedeapsa detenţiunii pe viaţă cu pedeapsa de 10 ani închisoare şi va aplica inculpatului SȘA pedeapsa cea mai grea, cea a detenţiunii pe viaţă.
Asupra situaţiei juridice a inculpatului:
În baza art.104 alin.2 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 C.pen. şi art.43 alin.1 C.pen. va dispune revocarea liberării condiţionate (dispusă prin s.p. nr.1565/07.07.2014 a Judecătoriei Galaţi) cu privire la restul rămas neexecutat de 137 zile din sent. pen. nr.1415/29.12.2011 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin dec. pen. nr.36/23.03.2012 a Curţii de Apel Constanţa, pedeapsă modificată prin sent. pen. nr.416/13.02.2014 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin necontestare la data de 19.02.2014, astfel că pedeapsa detenţiunii pe viaţă o va adauga la restul rămas neexecutat de 137 zile şi va aplica în final inculpatului SȘA pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
În baza art.67alin.1 şi alin.2 Cod penal va aplica inculpatului SȘA pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, lit.b, e, f şi lit.h Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.
În baza art.72 alin.1 Cod penal va deduce din pedeapsa detenţiunii pe viaţă aplicată inculpatului SȘA perioada reţinerii (una zi 24.07.2014-25.07.2014) şi arestului preventiv, cu începere de la data de 24 iulie 2014 la zi.
În baza art.399 alin.1 Cod proc pen. rap.la art.362 alin.2 Cod proc.pen. va menţine măsura arestării preventive faţă de inculpatul SȘA, având în vedere aplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă, ca şi toate considerentele expuse anterior.
Va respinge cererea de înlocuire arest preventiv cu măsura arestului la domiciliu sau cu cea a controlului judiciar, deoarece aceste măsuri nu sunt justificate, în raport de pedeapsa aplicată, ca şi de necesitatea izolării inculpatului de societate şi plasării acestuia sub un tratament medical strict până la însănătoşire.
In baza art.7 din Legea nr.76/2008 va dispune prelevarea de la inculpatul SȘA, la eliberarea din penitenciar a probelor biologice in vederea introducerii profilului genetic in S.N.D.G.J.
Conform art.109 alin.3 Cod penal va obliga pe inculpatul SȘA la tratament medical de specialitate până la însănătoşire, fiind necesară înlăturarea stării de pericol, stare de pereicol actual, care doar ce s-a materializat în uciderea a trei persoane, chiar rude cu inculpatul.
Asupra acţiunii civile:
În baza art.397 alin.1 coroborat cu art.19 şi art.25 Cod proc.pen. rap.la art.1357, art.1381şi art.1391 alin.2 Cod civil:
Va admite în parte acţiunea civilă formulată de părţile civile MMG şi MȘ şi obligă pe inculpatul SȘA către partea civilă MMG la plata sumei de 250.000 euro în echivalent lei la data plăţii, cu titlu de daune morale reprezentând uciderea fiului său MCM şi la plata sumei de 200.000 euro în echivalent lei la data plăţii, cu titlu de daune morale reprezentând uciderea mamei sale MP şi obligă acelaşi inculpat către partea civilă MȘ la plata sumei de 80.000 euro în echivalent lei la data plăţii, cu titlu de daune morale reprezentând uciderea nepotului său MCM şi la plata sumei de 150.000 euro în echivalent lei la data plăţii, cu titlu de daune morale reprezentând uciderea soţiei sale MP.
Diferenţierea sumelor acordate este necesară, având în vedere nu doar sumele diferite pe care au înţeles chiar părţile civile să le solicite, dar şi aspectul că din punct de vedere al suferinţei sufleteşti nu se poate pune semn de egalitate între pierderea unui fiu, unui nepot, a unei soţii sau a unei mame, aspecte faţă de care pierderea unui copil de nici 20 de ani aduce o suferinţă maximă, apreciată chiar astfel de partea civilă MMG.
Va respinge restul daunelor morale, deoarece se constată că reparaţia financiară acordată, în cuantumul expus, apare suficientă şi reprezintă un just echilibru pentru pierderea sufletească cauzată.
Va lua act că pentru victima PG (bunica inculpatului) nu s-au formulat pretenţii civile.
În baza art.275 alin.2 Cod proc. pen. va obliga inculpatul SȘA la plata sumei de 2.400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
