Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I M, , pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, faptă prev. şi ped. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. c.
În fapt, s-a reţinut că, în noaptea de 18/19.07.2009, în locuinţa comună din municipiul Sibiu, fiind într-o stare avansată de ebrietate, inculpatul I M a avut o nouă altercaţie cu mama sa, pe parcursul căreia a ridicat-o şi a trântit-o, cu putere, pe duşumeaua camerei.
Contactul dintre corpul victimei, proiectat cu putere de inculpat, cu planul dur al duşumelei s-a soldat cu producerea unor leziuni traumatice grave, respectiv un politraumatism prin agresiune, cu TTC acut închis, traumatism toracic cu fractură arc costal V stâng, fractură de humerus stâng, fractură femur drept, multiple echimoze pe trunchi şi extremităţi, şi altele, în urma cărora, în dimineaţa de 19 Iulie 2009, victima a fost internată la Spitalul Clinic Judeţean În pofida faptului că starea sănătăţii victimei era deosebit de critică, în data de 20 Iulie 2009, în salonul în care era spitalizată, pe motiv că a refuzat să-i dea banii ceruţi, inculpatul şi-a agresat, din nou, mama, episod petrecut sub privirile celorlalte bolnave aflate în acel loc.
Cu toate că a beneficiat de îngrijiri medicale calificate, organismul victimei nu a reacţionat pozitiv iar în data de 03.08.2009, a decedat.
Autopsia efectuată decedatei a concluzionat că moartea ei a fost de natură violentă, în legătură cauzală a violenţelor exercitate de inculpat, fiind datorate decompensării afecţiunilor cronice preexistente ca urmare a unui politraumatism cu fractură humerală stângă şi fractură femurală dreaptă, leziuni produse la 19 Iulie 2009, prin lovire repetată cu corpuri dure şi cădere pe un plan dur.
În drept, s-a apreciat că, fapta inculpatului care, aflat într-o avansată stare de ebrietate, în noaptea de 18/19.07.2009, în apartamentul comun, a exercitat asupra mamei sale, în vârstă de 78 de ani, acte de violenţă, cauzându-i leziuni traumatice grave, în urma cărora aceasta a decedat la data de 03.08.2009, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, faptă prev. şi ped. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. c C.p.p.
În faza de urmărire penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: raport medico – legal, proces – verbal de audiere a părţii vătămate, transcrierea înregistrării declaraţiei părţii vătămate, raport de autopsie, declaraţiile martorilor MS, C L , G M , S S , S E , L M , facturi fiscale, proces – verbal de contravenţie şi declaraţia inculpatului.
În faza de judecată, instanţa a procedat la audierea inculpatului, a martorilor , a procedat la întocmirea unui referat presetenţial pentru inculpat şi la efectuarea unui nou raport de expertiză medico – legală a victimei I M.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, tribunalul a reţinut, în fapt, că inculpatul, împreună cu victima, locuiau şi se gospodăreau împreună. . Pe fondul consumului de alcool a inculpatului, între inculpat şi victimă s-au ivit neînţelegeri şi dispute, unele dintre acestea degenerând în acte de violenţă exercitate de inculpat asupra mamei sale. Pe fondul acestor neînţelegeri, victima obişnuia să se refugieze la domiciliul unei cunoştinţe sau vecini, în acest sens martora SS arătând că, în mai multe rânduri, victima a venit în apartamentul martorei spunând că a fost bătută de inculpat, martora auzind frecvent certuri din afara apartamentului părţilor si strigăte de ajutor ale victimei. De asemenea, martora C L, arată că victima venea aproape zilnic la domiciliul martorei spunând că este bătută de inculpat şi arătând martorei vânătăile de pe corp, iar cu ocazia ultimei internări a acesteia la spital, relatând martora faptul că a fost trântită de inculpat de pardoseala de gresie .
În acelaşi sens, martora G M arată că inculpatul era cel care o agresa fizic şi o ameninţa cu moartea pe victimă, împrejurări ce o determinau pe aceasta să se refugieze la domiciliul martorei, al vecinei L sau chiar în pivniţa blocului. De asemenea martora arată că victima, cu ocazia ultimei internări, i-a relatat faptul că a fost trântită de pământ de către inculpat, ocazie cu care i s-au fracturat oasele bazinului, piciorul şi mâna lovită anterior pe scări.
Martora L M, este cea la care victima se refugia de 2 – 3 ori pe săptămână, datorită agresiunilor fizice la care era supusă, iar cu ocazia ultimului incident, victima i-a relatat faptul că a fost bătută de inculpat, ridicată şi trântită de pământ, astfel încât i s-au fracturat oasele.
În acelaşi, sens, şi martora S E, vecina din apartamentul situat sub apartamentul părţilor, relatează faptul că a auzit în numeroase rânduri pe victimă strigând după ajutor, întrucât era bătută de inculpat .
De asemenea, martorul P G arată că a văzut-o lovită într-o împrejurare pe victimă, aceasta spunând că a fost lovită de inculpat, a auzit gălăgie în apartamentul părţilor, dar arată că şi victima obişnuia să-l jignească pe inculpat, încercând să atragă atenţia asupra sa victimizându-se
Toate aceste aspecte sunt confirmate şi de actele medico – legale – raportul medico – legal – care constată existenţa a numeroase echimoze la nivelul braţelor, fracturi de col, de arc costal stâng, subcapitală dreaptă cu deplasare, aceste leziuni traumatice putând fi produse prin lovire cu corpuri dure şi cădere secundară p un plan dur.
În faza de judecată, instanţa a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză medico – legală care a concluzionat în sensul că fondul patologic pe care îl prezenta victima a favorizat producerea leziunilor şi, evoluţia spre deces, dar nu constituie cauza decesului. Acesta s-a datorat leziunilor traumatice suferite la data de 19.07.2009 ( fractură de humerus stâng şi fractură de femur drept).
Pe de altă parte, tribunalul a apreciat ca fiind relevante şi concluziile referatului de evaluare efectuat inculpatului, potrivit căruia, perioada relativ lungă de timp, în care victima a fost supusă agresiunilor este urmarea unui mod de gândire impulsiv al inculpatului, acesta manifestând rezistenţă scăzută la frustrare şi agresivitate, carenţe de autocontrol mult diminuate în urma consumului de alcool. Pe de altă parte, s-a constatat că inculpatul nu se consideră vinovat de fapta pentru care este cercetat şi, nu dispune de capacitatea de a identifica soluţii dezirabile la situaţii problematice existenţiale, existând riscul ca acest comportament adoptat să degenereze pe viitor
De altfel, inculpatul, în declaraţia dată nu recunoaşte săvârşirea faptei evidenţiind aspectele pozitive din relaţia cu mama sa, negând faptul că ar fi trântit-o pe victimă de podea, arătând că victima s-a dezechilibrat şi a căzut în şezut
În schimb, procesul – verbal de consemnare a declaraţiei părţii vătămate din 20.09.2009 luată la spital confirmă faptul că victima a fost agresată în numeroase rânduri de către inculpat,iar, în seara incidentului, victima a fost prinsă de umeri, apoi ridicată şi trântită jos.
Fapta inculpatului care, în noaptea de 18/19.07.2009 a exercitat acte de violenţă asupra victimei, ridicând-o şi apoi trântind-o pe duşumeaua camerei, producându-i acesteia mai multe fracturi care au dus la decesul victimei, în dimineaţa zile de 19.07.2009, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat, faptă prev. de art. 174 alin. 1 Cod penal, 175 alin. 1 lit. c C.p. deoarece fapta a fost săvârşită asupra unei rude apropiate.
Pentru această faptă tribunalul, a aplicat inculpatului o pedeapsă de 17 ani închisoare, la individualizarea pedepsei fiind avute în vedere criteriile prev. de art- 72 Cod penal, gradul de pericol ridicat al faptei săvârşite ( omor asupra unei rude apropiate – mama sa), împrejurările în care a fost comisă fapta ( pe fondul consumului repetat de alcool, al neînţelegerilor cu victima, asupra unei persoane în vârstă şi bolnave), dar şi circumstanţele personale al inculpatului ( care nu are antecedente penale, dar care a minimalizat contribuţia sa la comiterea faptei) instanţa, aplicând o pedeapsă orientată spre minimul special ( de 15 ani închisoare).
În baza art. 65 alin. 2 Cod penal instanţa a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a şi b, pe o durată de 5 ani, apreciind că, faţă de natura faptei săvârşite ( de omor), de persoana inculpatului, acesta nu prezintă garanţii morale suficiente pentru a-şi exprima părerea faţă de modul de guvernare a ţării şi nu este demn a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 71 Cod penal s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile, prev. de art. 64 lit. a şi b Cod penal.
Prin încheierea penală nr. 45/07.08.2009 a Tribunalului Sibiu s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, faţă de dispoziţiile art. 143, 148 lit. f C.p.p., reţinând ca temeiuri ale arestării preventive, gravitatea faptei, urmarea gravă produsă, sentimentul de insecuritate generat în rândul societăţii.
Aceste temeiuri ale arestului preventiv s-au menţinut în continuare, ele subzistând şi în prezent, astfel că, în baza art. 350 C.p.p. s-a menţinut starea de arest a inculpatului, măsură luată prin încheierea penală nr. 45/07.08.2009 a Tribunalului Sibiu.
În baza art. 88 alin. 1 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestului preventiv, începând cu data de 06.08.2009 până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe..
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 inculpatul a fost obligat ca, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare să se supună prelevării probelor biologice.
