Citeste şi


Contestaţie împotriva deciziei de recalculare a pensiei – aplicarea si interpretarea prevederilor Legii nr. 119/2010.


Prin acţiunea înregistrată sub nr. 5195/105/2010 la Tribunalul Prahova, contestatoarea Căţoi Eugenia a solicitat în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Prahova ca instanţa, prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 288751/18.08.2010, emisă de intimată, iar pe cale de consecinţă repunerea în situaţia anterioară, iar în subsidiar, anularea deciziei de recalculare a pensiei sus menţionate, în sensul stabilirii corecte a punctajului mediu anual şi a cuantumului pensiei funcţie de stagiul de cotizare şi de veniturile efectiv realizate şi obligarea pârâtei la plata acestuia de la momentul introducerii acţiunii.

Prin sentinta civila 1693/13.12.2010 a Tribunalului Prahova s-a respins contestaţia  formulată, ca neîntemeiată.

Pentru  a  pronunta  aceasta sentinta  tribunalul a avut in vedere disp. art 1 din Legea 119/2010, conform carora -pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti vor deveni pensii în înţelesul dispoziţiilor Legii 19/2000, recalcularea urmând a fi efectuată prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, cu utilizarea algoritmului de calcul prev. de  L. 19/2000 şi H.G. 737/2010.

Pensiile de serviciu au fost stabilite iniţial de către legiuitor pentru anumite categorii sociale, fiind compuse din două componente: pensia contributivă plătită din bugetul asigurărilor sociale (stabilită prin raportare la contribuţia efectivă plătită de salariat) şi pensia suplimentară ce se suportă din bugetul de stat, fără plata vreunei contribuţii.

Aşa fiind, acordarea pensiei suplimentare nu este un privilegiu, ci o măsură socială instituită de stat, ce poate fi eliminată pe cale normativă din raţiuni de ordin economico-financiare de la acel moment.

Astfel, potrivit acestei metodologii, potrivit Legii 19/2000, în procesul de recalculare a pensiei, fiecărei persoane i se determină şi i se atribuie un punctaj mediu anual, ce determină cuantumul pensiei în sistemul public de pensii, corespunzător stagiului efectiv de cotizare şi prin raportare cotizaţia efectiv achitată de asigurat, la determinarea acestui cuantum utilizându-se valoarea punctului de pensie valabil la data încheierii procesului verbal.

În conformitate cu disp. art 2 alin 3 din Legea nr 47/1992, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără însă a putea modifica prevederile supuse controlului constituţional.

În acest sens, s-a pronunţat decizia nr 871/2010 referitor la excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr 119/2010, statuând că prevederile acesteia sunt constituţionale, nefiind discriminatorii, ele aplicându-se tuturor pensiilor speciale şi totodată ca acest act normativ nu prevede discriminări şi diferenţieri procentuale pentru diferitele categorii de persoane cărora li se adresează.

Totodată, Curtea Constituţională prin decizia 873/2010 a apreciat, în argumentarea respingerii excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr 119/2010 că acordarea pensiei suplimentare nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, astfel cum este reglementat în art 42 alin 2 din Constituţie, arătând că în conceptul de drepturi câştigate, pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. De altfel, legea, sub acest aspect, nu retroactivează, întrucât urmăreşte o recalculare a drepturilor de pensii, avându-se ca unic principiu, cel al contributivităţii.

Nu se poate susţine că pensiile stabilite anterior nu ar intra sub imperiul acestei recalculări, întrucât ar fi în contradicţie cu principiul de bază statuat prin Legea 19/2000, cel al contributivităţii.

Pe de altă parte, aplicarea principiului drepturilor câştigate după intrarea în vigoare a noilor reglementări ar conduce la inechităţi vădite între categoriile de personal stabilite de lege şi pensionate anterior, respectiv ulterior intrării în vigoare a legii, creându-se în acest mod o veritabilă stare de discriminare.

Totodată, legea nr 119/2010 nu încalcă principiul retroactivităţii consacrat de art. 15 alin 2 din Constituţie (decizia 375/2005 a Curţii Constituţionale) întrucât nu se referă la o recalculare retroactiv, dispunând doar pentru viitor.

În acest sens, neacordarea pensiei suplimentare, raportat la resursele financiare aflate la dispoziţia statului în acest moment, nu poate fi considerată încălcarea prevederilor art 20 din Constituţie rap la art 1 din Protocolul 1 al CEDO.

În cauza Muller/Austria, CEDO a statuat că textul art 1 din Protocol 1 din CEDO nu poate fi interpretat în sensul că acea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum.

În consecinţă, atâta timp cât unicul criteriu prin care s-a stabilit pensia în sistemul public de asigurări sociale este cel al contributivităţii, principiu consacrat de legea nr 19/2000, nu se poate aprecia că există motive legale pentru a conduce la anularea deciziei contestate, aşa încât în temeiul disp. art. 155 şi urm. din legea nr. 19/2000 urmează a respinge contestaţia ca neîntemeiată.