Norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreţinere în virtutea dispoziţiilor art. 409 lit. a cod pr. civ., fiind inclusă în categoria de salarii şi alte venituri periodice realizate din muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreţinere a debitorului obligaţiei de întreţinere.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova, reclamantul D.M. a chemat în judecată pârâta I.A.C., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună reducerea pensiei de întreţinere la care a fost obligat reclamantul în favoarea minorului D.A.M.
Prin sentinţa civilă nr. 11373/06.07.2009, pronunţată de Judecătoria Craiova a fost respinsă cererea reclamantului ca neîntemeiată.
Împotriva sentinţei civile a declarat recurs reclamantul D.M., criticând-o sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei.
Prin decizia civilă nr. 180/23.10.2009 a Tribunalului Dolj-Secţia pentru Minori şi Familie, s-a admis recursul, s-a modificat în totalitate sentinţa atacată, în sensul că, pe fond, s-a admis cererea reclamantului şi s-a redus pensia de întreţinere, stabilită în sarcina reclamantului prin s.c. nr. 19559/10.12.2008 a Judecătoriei Craiova, pentru minorul D.A.M., de la 695 lei lunar la 657 lei lunar, începând cu data de 03.06.2009 şi până la intervenirea unei cauze legale de modificare sau încetare a obligaţiei.
În considerentele acestei decizii, s-au arătat următoarele:
Aşa cum reiese din adeverinţa depusă la dosarul de fond la fila 17, pe perioada decembrie 2008-mai 2009, reclamantul a realizat următoarele venituri: 11.600 lei salariu net, 1.206 lei primă de vacanţă, 1.206 lei premiu anual, 4.182 lei normă de hrană şi 3.600 lei compensaţie chirie.
Prima de vacanţă şi premiul anual nu pot fi avute în vedere la stabilirea pensiei de întreţinere întrucât nu sunt venituri permanente, ci acestea se acordă doar o dată pe an, având deci caracter ocazional.
De asemenea, nu poate fi avută în vedere nici compensaţia pentru chirie, deoarece aceasta nu este un venit, ci reprezintă restituirea unor sume de bani pe care angajatul le suportă anticipat pentru plata chiriei atunci când acesta nu are locuinţă proprietate personală sau locuinţă de serviciu în localitatea unde-şi desfăşoară activitatea.
Cu privire la norma de hrană, se constată următoarele:
Este adevărat că, la calcularea cuantumului întreţinerii nu se iau în considerare decât veniturile obişnuite, nu şi cele întâmplătoare (ore suplimentare, indemnizaţii de transfer, de deplasare, de concediere, prime de vacanţă, premii anuale), sume ce nu au caracter permanent, însă sumele reprezentând contravaloare normă de hrană incluse în venitul net realizat de recurent nu au acest caracter.
Astfel, sumele reprezentând contravaloare normă de hrană se acordă militarilor angajaţi şi salariaţilor civili, cadre militare, pe timp de pace, atunci când nu beneficiază de alimente, având deci caracter permanent, iar nu întâmplător.
Mai mult, chiar dacă reprezintă echivalentul hranei ce nu se acordă în natură militarilor angajaţi, nu există motive pentru a nu fi considerate şi aceste sume ca având caracter stabil, în condiţiile în care oricărui debitor al obligaţiei de întreţinere, ce nu face parte din categoria persoanelor la care se referă OG nr. 26/1994, i se stabileşte cuantumul pensiei de întreţinere la care este obligat în raport de toate veniturile cu caracter permanent, inclusiv sumele pe care le alocă alimentelor.
Părintele-debitor al obligaţiei de întreţinere, beneficiază în virtutea dispoziţiilor Legii 384/2006 şi OG 26/1994 de valoarea financiară a normei de hrană – ca un supliment necesar asigurării unui anumit număr de calorii pentru ofiţerul activ, adică pentru menţinerea sănătăţii sale la standardul cerut pentru desfăşurarea activităţilor specifice.
Instituindu-se posibilitatea urmăririi pentru obligaţii de întreţinere în art. 409 cod pr. civ. a ajutoarelor pentru refacerea sau întărirea sănătăţii, rezultă că acestea pot fi luate în calcul la determinarea mijloacelor debitorului ca bază matematică pentru stabilirea pensiei de întreţinere.
Astfel, norma de hrană intră în calcul la stabilirea pensiei de întreţinere în virtutea dispoziţiilor art. 409 lit. a cod pr. civ., fiind inclusă în categoria de salarii şi alte venituri periodice realizate din muncă, destinate asigurării mijloacelor de întreţinere a debitorului obligaţiei de întreţinere.
Prin urmare, cumulând salariul net de 11.600 lei cu valoarea normei de hrană (4.182 lei), rezultă venituri pe întreaga perioadă de 15.782 lei, adică un venit mediu lunar de 2.630 lei (15.782 lei : 6 luni=2.630 lei/lună).
Raportând acest venit mediu lunar de 2.630 lei la dispoziţiile art. 94 c. fam., în care se arată că pensia se calculează până la 1/4 din venituri când există un singur copil, se constată că reclamantul datorează pensie de până la 657 lei.
Acest cuantum este mai redus decât cel stabilit prin sentinţa civilă nr. 19559/10.12.2008 a Judecătoriei Craiova (695 lei) şi, astfel, se constată că în mod greşit prima instanţă a respins cererea reclamantului privind reducerea pensiei.
Astfel fiind, constatând că recursul reclamantului este întemeiat, instanţa, în baza art. 312 C.p.civ., l-a admis, a modificat în totalitate sentinţa atacată, în sensul că, pe fond, a admis cererea reclamantului şi a redus pensia de întreţinere, stabilită în sarcina reclamantului pentru minor.
2
