Plangere ordonanta procuror 23.12.2009
Inadmisibilitatea plângerii întemeiate pe dispoziţiile art. 278 indice 1 C.p.p. în cazul infracţiunilor care nu au vătămat petentul într-un drept sau interes legitim
Sentinţa penală nr. 1588/2009 a Judecătoriei Vaslui
Analizând rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale data de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui in dosarul nr. xxxx prin prisma dispoziţiilor art. 278 ind. 1 Cod procedura penală, a actelor premergătoare efectuate si a criticilor formulate, instanţa retine următoarele :
La data de xxxx, petentul S. C. a adresat Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi, o plângere penala formulata împotriva primarului comunei W, numitul M.V., a secretarului comunei, şi a referentului de cadastru.
S-a arătat in plângere ca in anul 2004, consilierul local X a adus la Primăria W cantitatea de 1000 kg grâu şi ca actualul primar ar trebui sa justifice ce s-a întâmplat cu ea.
In anul 2005 au fost recoltate 13 ha de cultura de floarea soarelui si 4 ha de porumb, iar recolta a fost dusa la locuinţa primarului care are presa de ulei, si nu la primărie.
Cu privire la aceasta fapta, petentul a indicat tarlalele cultivate cu floarea soarelui si porumb.
S-a mai reclamat ca in anul 2003, parohia Y a fost pusă in posesie pe parcela xx, tarlaua xx. În anul 2005, primarul a modificat aceasta schiţa împreuna cu referentul si a pus in posesie fără nici un act doveditor pe soţia primarului sau pe tatăl acesteia. În acest sens, petentul a indicat titlul de proprietate al parohiei Z nr. xxx cod xxx.
S-a mai arătat ca în anul 2005 acest teren a fost cultivat cu porumb si prăşit de beneficiarii Legii 416/2001 iar recolta a fost dusa acasă la primar.
În toamna anului 2006 primarul a profitat de legea privind sprijinul agricultorilor si a înregistrat-o pe soţia sa cu 4 ha de grâu (cele 4 situate pe vvvvv) care fuseseră deja însămânţate cu rapiţă şi înscrise pentru sprijin financiar pentru aceasta cultură.
Petentul a arătat ca persoanele care au titluri de proprietate înregistrate la primărie încă din 2003-2004, nu au fost puşi in posesie de primar. Acesta a pus insa in posesie persoane care nu aveau dreptul la teren (BB care a primit 1 ha de teren pentru ca a făcut campanie electorala primarului, fără a avea însă drepturi faţă de acel teren).
S-a susţinut ca şi secretarul şi rudele acestuia au obţinut teren în mod nejustificat şi pe baza «afacerilor» primarului şi ale referentului de cadastru.
Petentul a mai arătat ca primarul foloseşte în interes propriu utilajele primăriei (tractorul) si maşinile, si s-a solicitat verificarea referatelor de combustibil si a fiselor de parcurs in acest sens.
A sesizat petentul şi faptul ca drepturile salariale ale secretarului primăriei nu sunt calculate in mod corect, astfel încât se impun verificări.
In aceeaşi plângere petentul a sesizat si faptul ca referentul de la cadastru al Primăriei W a emis o serie de adrese ce nu corespund adevărului si care au fost transmise Tribunalului Vaslui si Judecătoriei Vaslui pentru a fi avute in vedere la soluţionarea unor litigii. In acest sens s-a exemplificat situaţia numitului HH din satul Stejari şi situaţia proprie (in acest caz indicând adresele nr. xxxx si nr. xxxxx).
Tot sub aspectul verificării unor înscrisuri, petentul s-a plâns şi de faptul ca o serie de schiţe cadastrale ale primăriei W au fost falsificate iar terenurile astfel dispărute sunt deţinute de primar (s-a exemplificat in acest sens situaţia suprafeţei de teren de 3,42 ha din punctul FF).
Sub aspectul modului defectuos în care s-au făcut reconstituirile dreptului de proprietate, petentul a exemplificat situaţia numiţilor ……..
Revenind la situaţia beneficiarilor Legii 461/2000, petentul a mai solicitat si verificarea modului in care este acordat ajutorul social către aceştia, întrucât sumele plătite sunt diferite.
Petentul a sesizat si faptul ca Primăria W nu a organizat licitaţii publice pentru atribuirea contractelor de execuţie de lucrări având ca obiect repararea şcolilor de pe raza comunei, iar cele care s-au făcut au fost organizate defectuos.
Petentul a sesizat si ca o parte din materialele de construcţii rezultate din demolarea C.A.P. – ului si a şcolii din Y au fost aduse la locuinţa primarului.
Cu privire la modul de cheltuire a banilor publici, petentul a solicitat organelor competente sa se verifice si cheltuielile efectuate de primar cu ieşirea pe posturile de televiziune.
Plângerea a fost semnată şi de …….
Această plângere a fost înaintata de Direcţia Naţionala Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui care, la rândul sau, a înaintat-o IPJ Vaslui la data de xxxx.
In cauza a fost audiat petentul, s-au ataşat adrese emise de Primăria Pungeşti către Cabinetul Av. ….., titluri de proprietate, fise de registru agricol, raport de expertiza tehnica judiciara.
Au fost audiaţi şi numiţii ……….
La dosar s-au ataşat raportul de inspecţie întocmit de inspectorii din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Vaslui la data de xxxx, contracte de arenda, hotărâri ale Consiliului local W, documente de participare la licitaţii publice organizate de Primăria Pungeşti, procese-verbale de licitaţie, schiţe cadastrale, state de plata.
In urma actelor premergătoare efectuate, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui a dispus neînceperea urmăririi penale fata de primar, secretar, referent şi contabil.
S-a reţinut ca petentul a formulat plângeri penale împotriva acestor persoane sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei şi că din actele premergătoare efectuate în cauză reiese că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
Potrivit art. 221 Cod procedura penala, organul de urmărire penala este sesizat prin plângere, denunţ sau se sesizează din oficiu.
Art. 278 ind. 1 Cod procedura penală reglementează plângerile făcute in fata instanţei împotriva ordonanţelor si rezoluţiilor procurorului de netrimitere in judecată.
Plângerea penală este încunoştinţarea făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracţiune.
Art. 223 al. 1 Cod de procedură penală reglementează denunţul ca fiind încunoştinţarea făcută de către o persoană fizică sau de către o persoană juridică despre săvârşirea unei infracţiuni.
Analizând petiţia înaintată de numitul SP către Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi, instanţa constată că acesta a reclamat săvârşirea a 16 infracţiuni de către numiţii primar, secretar şi referent.
Dintre cele 16 infracţiuni reclamate de numitul SP, doar una aduce atingere drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia, respectiv fapta de la pagina 12 pct. 2 din plângere constând în aceea că titlul de proprietate emis în favoarea numiţilor A este nelegal şi că s-au emis către instanţele de judecată 2 adrese al căror conţinut, în opinia petentului, nu corespunde – xxxxxxxxx.
În raport de dispoziţiile art. 221 şi 223 Cod procedură penală, instanţa apreciază că petiţia formulată de către SP are natura juridică a unei plângeri doar în ceea ce priveşte această faptă, în raport de celelalte 15 fapte petiţia având caracterul unui denunţ.
Analizând dispoziţiile art. 278 ind. 1 Cod procedură penală, instanţa reţine că titularii dreptului de a sesiza instanţa prin plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată sunt persoana vătămată prin fapta în raport de care s-a dispus soluţia de netrimitere în judecată, orice alte persoane ale căror interese sunt vătămate prin ordonanţa sau rezoluţia procurorului şi persoana faţă de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale.
Faţă de considerentele expuse anterior şi dispoziţiile art. 278 ind. 1 Cod procedură penală, instanţa apreciază că plângerea formulată de petent este admisibilă doar în raport de fapta descrisă la pagina 12 pct. 2 din plângere.
Sub aspectul celorlalte fapte antamate de petent prin plângerea sa, instanţa apreciază că plângerea nu este admisibilă întrucât infracţiunile reclamate nu sunt de natură a vătăma petentul în vreun drept sau interes legitim.
Analizând rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui dată la 25.06.2009 în dosarul nr. xxxxxx, instanţa constată că soluţia de neîncepere a urmăririi penale nu a vizat şi fapta constând în falsificarea adreselor xxxxxxx.
Procedând în acest mod, organul de cercetare penală a lipsit plângerea de eficienţă juridică dată acestui act de către legiuitor, aducând totodată atingere dreptului petentului de a formula plângere cu privire la faptele care i-au adus o vătămare.
Deşi procurorul s-a pronunţat şi faţă de referent, considerentele rezoluţiei nu fac nici o referire la vreo faptă săvârşită de acesta.
Pentru aceste motive, instanţa va admite în parte plângerea petentului, va desfiinţa în parte rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui din xxxx confirmată prin rezoluţia prim – procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Vaslui nr. xxxxxx, respectiv cu privire la numiţii primar şi referent, va dispune restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, efectuarea de acte premergătoare cu privire la săvârşirea infracţiunii de fals intelectual (art. 289 Cod penal) în raport de numiţii primar şi referent şi eventual începerea urmăririi penale faţă de aceştia.
Sub aspectul actelor premergătoare ce urmează a fi efectuate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, instanţa enumără cu titlu exemplificativ, audierea numiţilor primar şi referent cu privire la această faptă, ataşarea la dosar şi verificarea documentelor care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. xxxxx a cărui legalitate a fost contestată în cadrul dosarului nr. xxxxxx a Curţii de Apel Iaşi, ataşarea şi verificarea schiţelor topometrice şi a celorlalte înscrisuri avute în vedere la emiterea acestui titlu, precum şi a documentelor avute în vedere la emiterea titlului de proprietate în favoarea numiţilor A.
