3.- plângere contravenţională
SENTINŢA CIVILĂ NR.189
Şedinţa Publică din 04 februarie 2010
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr./198/2009, petenta D. R.D.P., cu sediul în , în contradictoriu cu INSPECTORATUL JUDEŢEAN DE POLIŢIE, cu sediul în ,a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. /08.07.2007, solicitând anularea procesului verbal .
În motivarea plângerii, petenta arată că în data de 08.07.2007 SPR a anunţat districtul S. despre producerea evenimentului rutier şi nu dispeceratul unităţii aşa cum era normal iar P.M., salariatul districtului S. a comunicat apoi dispeceratului, informarea făcându-se în jurul orei 9,00.
Arată petenta că, potrivit procedurilor, a fost informat şeful de secţie şi la faţa locului a fost trimis auto-Unimog VL.13.xxx cu nisip şi lamă în faţă, cu un muncitor, care împreună cu alte persoane aflate la faţa locului au eliberat un fir de circulaţie. La această acţiune a participat efectiv şi şeful de secţie M.E.
Precizează că îndepărtarea vehiculului răsturnat a fost făcută prin tragere cu un cablu de către auto Unimig condus de C.M.
Menţionează petenta că, după deblocarea unui fir de circulaţie auto Unimog a fost trimis în oraşul C. de unde a luat încă doi muncitori, care, împreună cu pompierii militari au deblocat şi cel de-al doilea sens de circulaţie , depozitând cheresteaua pe zona drumului naţional, urmând a fi încărcată într-un alt mijloc de transport.
Faţă de toate acestea, petenta consideră că nu se face vinovată de săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa şi solicită anularea procesului verbal.
Totodată arată petenta că procesul verbal încheiat în 8.07.2007 i-a fost comunicat la data de 27.09.2007.
De asemenea, precizează că , potrivit HG 1777/2004 pe DN7 în acea zi de duminică era restricţie de circulaţie pentru vehiculele de tipul celui implicat în evenimentul rutier şi intimata avea obligaţia de a-l opri şi dirija într-o parcare pe perioada restricţiei.
În dovedirea plângerii, petenta a depus copie foaie de parcurs, copii declaraţii, copii informări speciale, copie informare meteo rutieră, copie adresa nr.247/2004, copie HG 1777/2004,copie proces verbal, copie dovadă de comunicare.
Plângerea a fost iniţial înregistrată pe rolul Judecătoriei Rm.Vâlcea sub nr. /288/2007 iar prin sentinţa civilă nr. /28.03.2008 pronunţată de Judecătoria Rm.Vâlcea, s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii şi a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin sentinţa civilă nr. /21.01.2009 pronunţată de Judecătoria Brezoi a fost respinsă excepţia tardivităţii comunicării procesului verbal, invocată de petentă, a fost admisă plângerea şi s-a dispus anularea procesului verbal.
Împotriva sentinţei a declarat recurs intimata iar prin Decizia /28.05.2009 pronunţată de Tribunalul Vâlcea a fost admis recursul, s-a casat sentinţa şi a fost trimisă cauza spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii.
Instanţa din oficiu a dispus citarea martorilor C.M., Z.V. şi C.D.
Au fost audiaţi martorii C.M. şi Z. V. declaraţiile fiind ataşate la dosarul cauzei.
În ceea ce-l priveşte pe martorul C.D., acesta a fost citat cu mandat de aducere la mai multe termene de judecată şi din procesul verbal de îndeplinire a mandatului a rezultat că acesta este plecat la muncă în Belgia, astfel că instanţa a constatat imposibilitatea audierii acestuia.
Examinând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenţie nr. /08.07.2007 (f.20), SDN a fost sancţionată contravenţional cu amendă de 1950 lei, reţinându-se în sarcina acesteia faptul că „nu a intervenit pentru înlăturarea materialului lemnos împrăştiat pe partea carosabilă a DN7 la km 202+350m, în urma accidentului în care a fost implicat numitul C.D.I..A fost solicitat sprijinul SDN în repetate rânduri de către SPR. Traficul a fost blocat între orele 8,20-12,50”.
Procesul verbal conţine menţiunea datelor de identificare ale martorului C.D.I. şi menţiunea acestuia „recunosc faptul că cei de la drumuri nu au venit să înlăture cheresteaua de pe partea carosabilă pt. deblocarea traficului” şi a fost încheiat în lipsa petentei.
Petenta şi-a motivat plângerea în sensul că a acţionat cu un utilaj şi muncitori imediat ce au fost anunţaţi, iar la ora 10.05 au degajat un fir de circulaţie şi la ora 12,30 au deschis circulaţia pe ambele sensuri.
A precizat petenta că au acţionat cu un utilaj şi cu doi muncitori pentru îndepărtarea materialului lemnos de pe partea carosabilă, fiind ajutaţi şi de pompierii militari.Acelaşi utilaj a îndepărtat de pe partea carosabilă şi autocamionul răsturnat.
Totodată ,petenta a invocat nulitatea absolută a procesului verbal motivat de faptul că procesul verbal întocmit în 8.07.2007 i-a fost comunicat la data de 27.09.2007 cu nerespectarea termenului legal de o lună.
În dovedirea plângerii, petenta a depus la dosar mai multe înscrisuri.
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii.A arătat intimata că accidentul de circulaţie care a dus la blocarea drumului s-a produs la ora 8,30 iar deblocarea drumului s-a făcut în jurul orelor 13,00, fără a se ţine cont de traficul intens de pe DN 7.Susţine intimata că drumul a fost deblocat după mai mult de 6-7 ore.
Examinând procesul verbal de contravenţie, prin prisma motivelor de nulitate invocate, instanţa reţine că acestea sunt nefondate.
Astfel, instanţa constată că procesul verbal de contravenţie a fost încheiat la data de 8.07.2007 în lipsa petentei şi a fost comunicat acesteia la data de 27.09.2007 (f.21) cu depăşirea termenului legal de o lună, însă potrivit art.25 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor, termenul de o lună pentru comunicarea procesului verbal nu este prevăzut sub sancţiunea nulităţii procesului verbal.
Încălcarea acestui termen atrage, potrivit art. 14 din OG 2/2001 prescripţia executării sancţiunii contravenţionale, prescripţie ce poate fi invocată în cadrul procedurii de executare.
Dealtfel, aşa cum s-a stabilit în recurs în interesul legii de către instanţa supremă, numai încălcarea dispoziţiilor art. 17 din OG 2/2001 poate atrage nulitatea absolută a procesului verbal, în timp ce încălcarea celorlalte dispoziţii referitoare la întocmirea procesului verbal pot atrage doar nulitatea relativă a acestuia şi doar dacă se dovedeşte din partea petentei o vătămare.
În ceea ce priveşte temeinicia procesului verbal instanţa reţine următoarele:
Analizând procesul verbal prin prisma dispoziţiilor art.6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instanţa reţine că, deşi nepenală la nivelul legislaţiei interne,materia contravenţională este subsumată noţiunii de acuzaţie în materie penală în sens convenţional, aşa cum a arătat Curtea de la Strasbourg în mai multe decizii de speţă.
Având în vedere cele menţionate, se poate concluziona că prezenta cauză constituie o acuzaţie în materie penală în sensul art.6 din CEDO şi pe cale de consecinţă petentului trebuie să i se respecte toate drepturile garantate de acest articol, inclusiv să i se aplice prezumţia de nevinovăţie,întrucât paragraful 2 al articolului menţionat dispune că orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.
În acest sens, apreciază Curtea, prezumţia de nevinovăţie trebuie să opereze şi în materie contravenţională, atribuirea sarcinii probei celui ce contestă săvârşirea contravenţiei fiind o încălcare a acestei garanţii procesuale fundamentale.
Astfel, prevederile art. 34 al.1 din OG 2/2001, pot fi interpretate, prin raportare la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca derogând de la dispoziţiile dreptului comun care instituie obligativitatea probării pretenţiilor de către persoana care sesizează instanţa.
Chiar dacă petentul, teoretic, trebuie să răstoarne prezumţia de legalitate a procesului verbal, instanţa are obligaţia de a administra , din oficiu, toate probele necesare în vederea stabilirii unei stări de fapt cât mai corecte, în materie contravenţională operând principiul oficialităţii la fel ca în procedura penală, spre deosebire de procedura de drept comun.
Totuşi, în cazul anumitor contravenţii, sarcina probei aparţine agentului constatator, procesul verbal făcând dovada asupra stării de fapt numai când este însoţit de anumite dovezi de natură tehnică cu privire la săvârşirea contravenţiei, în lipsa acestora neputându-se dovedi săvârşirea contravenţiei.În practică s-a considerat că aceasta constituie o excepţie de la prezumţia forţei probante a procesului verbal.
În cauza de faţă intimata a depus în susţinerea procesului verbal declaraţiile lui C.D. I. şi P. D.(f.35,36).
Petenta, în dovedirea plângerii, a depus la dosar foile de parcurs pentru cele două utilaje,declaraţiile celor trei muncitori participanţi, informările către dispecerat şi ISU şi dovezile de transmitere.
Instanţa din oficiu a dispus audierea martorilor C. M., Z.V. şi C. D..
Din întreg probatoriul administrat instanţa reţine următoarele:
Prin procesul verbal de contravenţie încheiat la ora 13.00 s-a reţinut că SDN nu a intervenit pentru înlăturarea materialului lemnos de pe partea carosabilă, pe DN 7 la km 202+350m în urma accidentului în care a fost implicat C. D.I.,deşi a fost solicitat sprijinul SDN în repetate rânduri, traficul fiind blocat între orele 8,20-12,50.
În procesul verbal nu se precizează ora la care s-a produs evenimentul rutier, iar petenta a fost sancţionată în temeiul art. 5 al.2 din regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 cu 1950 lei amendă.
Potrivit art.5 al.2 din regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 „în cazul producerii unor evenimente rutiere, administratorul drumului public este obligat să îl cureţe, să înlăture obstacolele aflate pe partea carosabilă şi să readucă drumul la starea iniţială”
Ulterior, prin întâmpinare, intimata arată că evenimentul rutier s-a produs la ora 8,30, astfel că traficul nu putea fi blocat de la ora 8,20 cum s-a menţionat în procesul verbal.
De asemenea, prin întâmpinare, intimata recunoaşte că petenta a deblocat drumul în jurul orelor 13,00 însă susţine că circulaţia a fost blocată timp de 6-7 ore.
Pe de altă parte, intimata nu face nici o dovadă cu privire la momentul la care a adus la cunoştinţa petentei producerea evenimentului, respectiv ora la care a anunţat districtul S. sau dispeceratul.
Din declaraţia conducătorului auto C.D.I. (f.35) rezultă că neadaptând viteza la condiţiile de drum, într-o curbă periculoasă la dreapta camionul pe care-l conducea, ce era încărcat cu cherestea, s-a răsturnat pe partea carosabilă, împrăştiind şi cheresteaua, blocând astfel ambele sensuri de circulaţie, eveniment ce s-a produs în jurul orei 8,20.
Tot din declaraţia acestuia rezultă că ulterior a sosit la faţa locului un echipaj de poliţie, iar drumul a fost deblocat la în jurul orei 12,50, deoarece autotractorul său, semiremorca şi cheresteaua au trebuit să fie înlăturate de pe partea carosabilă.
Din Foia de parcurs a auto cu nr. VL.13.xxx aparţinând petentei (f.4) rezultă că acesta s-a prezentat la faţa locului la ora 9,00, unde a împrăştiat 4 tone de nisip antiderapant şi a tractat camionul în afara părţii carosabile.
Din Informarea specială de la ora 9,25 transmisă de SDN (f.9) rezultă că la acea oră auto Unimog VL.13.xxx se afla la locul accidentului, fiind condus de C.M., iar spre locul accidentului s-a deplasat şi şeful de secţie M.E., fiind trimisă şi o auto macara cu nr.VL.57.zzz.
La ora 10,05, se transmite o nouă informare din care rezultă că s-a deblocat un sens de circulaţie şi se lucrează în continuare.
La ora 12,35 se transmite o nouă informare(f.15) din care rezultă că la ora 12,30 au fost deblocate ambele sensuri de circulaţie, la degajare participând auto Unimog VL.13.xxx şi muncitori de la districtul S., precum şi pompieri militari.Aceeaşi situaţie rezultă şi din informarea meteo rutieră (f.17).
Din declaraţiile celor doi martori audiaţi în instanţă, C.M. şi Z. V. (f.13-14) rezultă că utilajul petentei, Unimog, s-a deplasat la faţa locului la orele 9,00, iar la ora 10,00 s-a deschis un sens de circulaţie.
A precizat martorul că au îndepărtat cheresteaua de pe carosabil manual şi cu ajutorul utilajului au tractat autocamionul, la faţa locului fiind şi şeful de secţie M.E..Precizează că în jurul orei 12,00 a fost deblocat în totalitate drumul.
Faţă de acest probatoriu şi având în vedere că art.5 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 prevede doar obligaţia de a înlătura obstacolele de pe partea carosabilă, fără a se folosi sintagma „imediat” sau „de urgenţă” şi fără a se prevedea vreo limită de timp, instanţa constată că petenta a făcut dovada în cauză că şi-a îndeplinit obligaţiile legale şi nu se face vinovată de săvârşirea contravenţiei reţinute în sarcina sa.
Pentru aceste considerente, instanţa constată că plângerea petentei este întemeiată şi o va admite cu consecinţa anulării procesului verbal de contravenţie ca netemeinic.
