Prin cererea de chemare în judecată creditorii xxxxxxxxxxxxx în contradictoriu cu terţul poprit Primăria B şi debitorul S M au solicitat validarea popririi înfiinţată de BEJ xxxxxxxxxx la data de 03.04.2013 asupra sumelor datorate de terţul poprit debitorului.
In fapt, în motivarea cererii, creditorii au arătat că, la data de 12.02.2013 s-a formulat cerere de executare silită împotriva debitorului S M în vederea recuperării sumei de 91.071,53 lei pe care le-o datorează conform contractului de leasing nr.9030709/070018 şi în vederea reintrării în posesia autovehiculului marca SEAT TOLEDO, număr înmatriculare B 45 YIW .
Cererea a fost înregistrată pe rolul Biroului Executorilor Judecătoreşti xxxxxxxx formând dosarul de executare silită nr. xxxxxxxx
Ulterior, în data de 3.04.2013 executorul judecătoresc a emis către Primăria B o ordonanţă de înfiinţare a popririi asupra sumelor datorate de către debitorul S M până la îndeplinirea obligaţiei ce se execută silit, respectiv până la concurenţa sumei de 98.606,53 lei din are 91.071,53 lei reprezintă contravaloarea ratelor de leasing restante, a ratelor prime de asigurare Casco restante, valoarea estimativă a cheltuielilor de executare la contractul de leasing nr. xxxxxxxxx şi 7535 lei reprezentând cheltuieli de executare.
S-a mai arătat că Primăria B nu a dat curs adresei şi drept urmare nu a procedat la virarea sumelor poprite în contul Biroului Executorilor Judecătoreşti .
Astfel, terţul poprit avea obligaţia conform art.456 alin.1 lit. a şi b), a în termen de 15 zile de la primirea ordonanţei de înfiinţare a popririi sau pentru sumele datorate în viitor de la scadenţa acestora, să consemneze sumele de bani şi să trimită dovada executorului judecătoresc, confirmând înfiinţarea popririi .
Mai mult decât atât terţul poprit Primăria B a încălcat şi prevederile art. 460 alin.1 întrucât nu a consemnat la dispoziţia executorului judecătoresc suma urmăribilă, ci le-a eliberat debitorului S M. Subliniază faptul că cel ce stabileşte cuantumul sumelor urmărite este executorul judecătoresc.
In drept şi-a întemeiat cererea pe disp.art.452 – 460 C.p.c. de la 1865.
In dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar adresa de înfiinţare a popririi, dovada de comunicare , proces verbal de stabilire a onorariului şi a cheltuielilor de executare , contract de leasing financiar.
Cauza a parcurs procedura de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată conform art. 200 NCPC.
Terţul poprit a formulat întâmpinare ( fila 19) prin care a arătat că este de acord în parte cu acţiunea şi cu obligarea debitorului S M la plata sumei de 98.606,53 lei, reprezentând contravaloarea ratelor de leasing restante, a ratelor prime de asigurare Casco restante, valoarea estimată a cheltuielilor de executare a contractului de leasing şi 7535 lei cheltuieli de executare , precum şi a cheltuielilor de judecată.
In motivarea întâmpinării, terţul poprit a arătat că, în mod neîntemeiat s-a susţinut că nu a dat curs adresei de înfiinţare a popririi şi că în realitate debitorul S M are calitatea de viceprimar al com. B , iar în această calitate a intrat în posesia actelor de executare înainte de creditori terţului poprit şi a omis transmiterea acestora Serviciului Contabilitate pentru înfiinţarea popririi pe salariu şi ca atare termenul a fost depăşit.
In concluzie, terţul poprit este de acord cu înfiinţarea popririi .
In drept şi-a întemeiat cererea pe disp.art. 150, 205, 249 şi art.269 alin.1 şi 2 C.p.c.
A solicitat administrarea probei cu acte.
Debitorul nu a formulat întâmpinare în termenul prevăzut de art. 201 alin.1 NCPC şi redus de instanţă, conform art. 201 alin.5 NCPC la 10 zile , însă a formulat o cerere după primul termen de judecată, prin care a arătat că i s-a pus deja poprire pe salariu începând cu data de 09.09.2013.
S-a ataşat şi dosarul de executare în copie.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:
Creditorii au formulat cerere de executare silită faţă de debitor la data de 12.02.2013, formându-se dosarul de executare xxxxxxxxx al BEJ xxxxxxxxxxxxxxx.
Faţă de data formulării cererii de executare, instanţa constată că aplicabile în cauză sunt dispoziţiile Codului de Procedură Civilă de la 1865, în temeiul art. 3 din Legea 72/2012 şi art.25 alin.1 NCPC în vigoare la data promovării prezentei cereri .
Astfel, în cauză este incident art. 460 alin.1 C.p.c. de la 1865, conform căruia dacă terţul poprit nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi .
Or, termenul de 3 luni prev. de art.460 alin.1 C.p.c. este un termen imperativ ( preemtoriu) legal, fix şi absolut, a cărui nerespectare atrage sancţiunea decăderii, în acest sens pronunţându-se şi decizia nr.7/2013 a ICCJ în recursul în interesul legii .
După cum se poate constata în cauză adresa de înfiinţare a popririi a fost comunicată la data de 08.04.2013, însă doar terţului poprit Primăria B, în timp ce pe numele debitorului nu a fost expediată nicio adresă de înfiinţare a popririi .
Admiţând că respectiva adresă a fost comunicată Primăriei B pentru că debitorul avea calitatea de viceprimar şi s-a dorit expedierea adresei de înfiinţare poprire la locul de muncă, instanţa constată că, nici în aceste condiţii nu se poate considera că această comunicare este legală , deoarece nu a fost respectat termenul de 3 luni prev. de art.460 alin.1 din C.p.c. de la 1865 . Astfel, se poate observa că acest termen a fost încălcat deoarece adresa de înfiinţare a popririi a fost înmânată la data de 09.04.2013 iar creditorii au sesizat instanţa la data de 19.08.2013 , aşa cum de altfel se arată chiar de creditori în răspunsul la întâmpinare (fila 33).
Or, conform deciziei nr.7/2013 a ICCJ, pronunţată în recursul în interesul legii termenul de 3 luni prev. de art. 460 alin.1 C.p.c. este un termen legal, imperativ şi absolut .
In consecinţă, instanţa a invocat excepţia tardivităţii la termenul din 08.10.2013 , excepţie pe care faţă de considerentele ce preced, instanţa o priveşte ca fiind întemeiată.
Faţă de aceste motive, instanţa va respinge cererea ca fiind tardiv formulată şi pe cale de consecinţă, în conformitate cu art. 460 alin.2 C.p.c. de la 1865 va desfiinţa poprirea înfiinţată de executorul judecătoresc în dosarul de executare al BEJ xxxxxxxxxxxxxx prin adresa emisă la data de 03.04.2013 vizând pe debitorul S M.
