Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moinesti la data de 22.04.2009, sub nr. 1528/260/2009, reclamanta D a chemat în judecată pe pârâtul S G, solicitând instanţei obligarea pârâtului la plata sumei de 383,18 lei reprezentând contravaloarea prejudiciu.
în motivarea cererii reclamanta a arătat că in noaptea de 24.01.2006 paratul a fost depistat tăind si sustragand un număr de doi arbori de pe raza Oc. Silvic C, având o valoare de 383,18 lei.
Parchetul de pe langa Judecătoria Moinesti a dispus scoaterea de sub urmărire penala a paratului, apreciind ca fapta nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.
Reclamanta a mai susţinut ca, in cauza sunt intrunite elementele răspunderii civil delictuale.
în drept, au fost invocate dispoziţiile art. 998- 999 c.civ. în dovedirea pretenţiilor formulate, reclamanta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Pârâta legal citata cu menţiunea „personal la interogatoriu” nu a depus la dosar întâmpinare si nu s-a prezentat in instanţa. La dosar s-au depus inscrisuri.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanţa retine următoarea situaţie de fapt:
Conform art. 998 C.civ. , orice fapta a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greşeala s-a ocazionat, a-1 repara.
De asemenea, art. 999 c.civ. prevede ca, omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si pe acela cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa.
Instanţa va tine seama ca, deşi paratul a fost legal citat cu menţiunea „personal la interogatoriu”, nu s-a prezentat in instanţa si nu a indicat un motive temeinice, care sa justifice refuzul de a se infatisa in instanţa.
Pentru aceste motive, instanţa a făcut aplicarea art. 225 C.p.civ., si a apreciat ca refuzul neintemeiat de a se infatisa la interogatoriu echivalează cu un inceput de dovada împotriva paratului, completata cu celelate probe rezultate din dosar.
Instanţa retine ca, pentru angajarea răspunderii civile delictuale a paratului, ca temei al obligării la plata despăgubirilor, este necesar sa fie intrunite condiţiile prev. de art. 998-999 C.civ., respectiv existenta unei fapte ilicite, crearea unui prejudiciu, legătura de cauzalitate si vinovăţia inculpatului.
Instanţa considera ca, in cauza aceste condiţii sunt îndeplinite, astfel;
In ce priveşte condiţia prejudiciului, instanţa a constatat pe baza Înscrisurilor aflate la dosar ca prejudiciul cauzat prin tăierea si sustragerea de arbori este de in cuantum de 383,18 lei.(fîla 4).
In ce priveşte fapta ilicita, aceasta a fost probata in cauza prin inscrisurile din dosarul cauzei si, prin aplicarea dispoz. art. 225 c.p.civ. Astfel, fapta ilicita a constat in tăierea ilegala si sustragerea de arbori.
Legătura de cauzalitate este, de asemenea, dovedita in cauza. Astfel, ca urmare a tăierii ilegale si sustragerii de arbori, reclamanta a suferit un prejudiciu in cuantum de 383,18 lei.
In ce priveşte vinovăţia inculpatului, instanţa retine ca, in materie delictuala, răspunderea este antrenata « pentru culpa cea mai mica ».
Pentru considerentele de fapt si de drept menţionate anterior, instanţa urmează sa admită acţiunea si sa oblige paratul la plata sumei de 383,18 lei reprezentând contravaloare prejudiciului cauzat prin tăierea ilegala si sustragerea de arbori.
