SUSŢINERILE CONTRADICTORII ALE MARTORILOR CU PRIVIRE LA STABILIREA STĂRII DE FAPT ÎNTR-UN LITIGIU ÎN PRETENŢII
Din cuprinsul declaraţiilor, vor fi înlăturate susţinerile martorilor în ce priveşte pretinsa sursă a neconcordanţei între declaraţiile date în faţa agentului constatator şi realitatea pretinsă cu ocazia audierii în faţa instanţei( în sensul că nu ar fi prestat activităţi pentru societatea petentă), întrucât pretinsa sursă a neconcordanţei, respectiv teama insuflată de agenţii constatatori nu este credibilă, pe de o parte agenţii constatatori erau două femei însoţite de un jandarm, pe de altă parte martorii au vârste de 60, 47, 39 de ani şi au mai lucrat în domeniul construcţiilor, astfel că prezenţa unor agenţi constatatori din cadrul ITM, nu putea să-i sperie.
Din cuprinsul declaraţiilor, vor fi înlăturate susţinerile martorilor în ce priveşte pretinsa sursă a neconcordanţei între declaraţiile date în faţa agentului constatator şi realitatea pretinsă cu ocazia audierii în faţa instanţei( în sensul că nu ar fi prestat activităţi pentru societatea petentă), întrucât pretinsa sursă a neconcordanţei, respectiv teama insuflată de agenţii constatatori nu este credibilă, pe de o parte agenţii constatatori erau două femei însoţite de un jandarm, pe de altă parte martorii au vârste de 60, 47, 39 de ani şi au mai lucrat în domeniul construcţiilor, astfel că prezenţa unor agenţi constatatori din cadrul ITM, nu putea să-i sperie.
Declaraţia martorului V.M. va fi înlăturată în ce priveşte susţinerile referitoare la încheierea înţelegerii pentru prestarea activităţii cu T.T. şi nu cu societatea petentă, întrucât este contrazisă de restul probatoriului din cauză: declaraţii muncitori date în faţa agentului constatator şi prezumţia de conformitate de care se bucură agentul constatator. Este evident că, din moment ce muncitorii au declarat că lucrează pentru societatea petentă, această societate a încheiat înţelegerea cu martorul V. şi nu un angajat al acesteia, altfel, muncitorii ar fi declarat că prestează activităţi chiar pentru ei.
Declaraţia martorului V.M. va fi înlăturată în ce priveşte susţinerile referitoare la încheierea înţelegerii pentru prestarea activităţii cu T.T. şi nu cu societatea petentă, întrucât este contrazisă de restul probatoriului din cauză: declaraţii muncitori date în faţa agentului constatator şi prezumţia de conformitate de care se bucură agentul constatator. Este evident că, din moment ce muncitorii au declarat că lucrează pentru societatea petentă, această societate a încheiat înţelegerea cu martorul V. şi nu un angajat al acesteia, altfel, muncitorii ar fi declarat că prestează activităţi chiar pentru ei.
Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 9277/2014, pronunţată în dosarul nr. 12088/190/2013.
Prin plângerea contravenţională înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, petenta SC M C SRL a solicitat anularea procesului verbal de contravenţie seria BN nr. X/22.11.2013 încheiat de intimatul ITM BN, ca fiind neîntemeiat; cu cheltuieli de judecată.
În motivare petenta arată că, prin procesul verbal atacat, a fost sancţionată contravenţional pentru săvârşirea contravenţiei prev. de art. 16 (1) din Legea nr. 53/2003, cu amendă în cuantum de 30.000 lei, reţinându-se în sarcina sa că, în data de 13.11.2013, ora 11,50, numiţii T.T., P.I. şi B.V. au fost surprinşi în mun. B., str. Eroilor nr. 11, prestând activităţi de renovare a unei case de locuit, pentru angajatorul SC M C SRL, începând din data de 11.11.2013, respectiv 13.11.2013, fără a avea încheiat un contract individual de muncă în formă scrisă, în baza consimţământului părţilor.
Petenta susţine că numiţii T.T. şi P.I. au fost angajaţi pe perioade determinate, însă contractele lor de muncă nu au mai fost reînnoite, întrucât numărul lucrărilor a scăzut considerabil, culminând chiar cu inexistenţa lor în lunile reci. De asemenea, precizează că nu ştie cine este numitul B.V.
Astfel, arată că numiţii T.T., P.I. şi B.V. nu au prestat activităţi de renovare la data de 13.11.2013, pentru şi în numele societăţii.
În drept a invocat prev. art. 31 din Legea nr. 2/2001.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca netemeinică, şi meţinerea sancţiunii amenzii.
În motivare arată că, în data de 13.11.2013, ora 12,00, cu ocazia controlul efectuat la locaţia aparţinând SC M C SRL, din loc. B., str. Eroilor, nr. 11, inspectorii de munca din cadrul ITM BN au găsit trei persoane care au fost primite la muncă, prestând în contul şi pentru petentă, fără să li se fi întocmit în forma scrisă, contract individual de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă, respectiv pe T.T., P.I şi B.V.
Aceste persoane au declarat că prestează în contul şi pentru firma numita mai sus, cel puţin din data de 13.11.2013, cu ocupaţia de muncitor. Menţionează scris faptul că au negociat programul de lucru, dar lucrează fără să fi semnat contract de munca.
În drept a invocat prevederile art. 260, alin. 1 lit. e) coroborat cu art. 16 alin 1,2,3 şi 4,art. 17 şi art. 31 şi art.34 din Legea 53/2003, modificata şi republicata, HG 500/2011, pe prevederile art. 21/3 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
În probaţiune s-au anexat înscrisuri: fişele de identificare (f. 18-20), extrase – Activitate salariat (f. 21-23).
Analizând actele şi faptele, instanţa reţine:
În ce priveşte situaţia de fapt, instanţa reţine că în data de 13.11.2013, ora 11,50, numiţii T.T., P.I. şi B.V. au prestat în mun. B., str. Eroilor nr. 11, activităţi de renovare a unei case de locuit, pentru angajatorul SC M C SRL, începând din data de 11.11.2013, respectiv 13.11.2013, fără a avea încheiat un contract individual de muncă în formă scrisă, în baza consimţământului părţilor.
Inexistenţa vreunui contract de muncă sau a faptului că cele trei persoane prestau în locul şi timpul menţionat activităţi de renovare a unei case de locuit, nu sunt subiect de litigiu între părţi.
Controversa în cauză priveşte faptul că T.T., P.I. şi B.V. prestau muncă pentru angajatorul SC Muncel Construct SRL.
Din punct de vedere probator procesul verbal de constatare a contravenţiei se bucură de prezumţia de conformitate cu realitatea (cauza Haiducu contra României, cauza Nicoleta Gheorghe contra României), prezumţie relativă ce poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă.
Potrivit art. 249 cod procedură civilă, sarcina probei aparţine celui ce face o susţinere în cadrul procesului civil, ori în cauza de faţă susţinerile sunt formulate de petentul SC M C SRL, astfel că lui îi revine şi sarcina probei, respectiv de răsturnare a prezumţiei de conformitate de care se bucură procesul verbal de constatare a contravenţiei.
În cauză prin probatoriul testimonial administrat la solicitarea petentului(declaraţie martor V.M. f. 37, declaraţie martor B.V. f. 45, declaraţie martor T.T. f. 35, declaraţie martor P.I. f. 36) nu s-a reuşit răsturnarea prezumţiei de conformitate cu realitatea a procesului verbal, prezumţie care se coroborează cu declaraţiile celor trei muncitori date în faţa agentului constatator la data controlului, declaraţii scrise personale de cei trei muncitori, care la acel moment au declarat că nu au încheiat contract scris cu societatea petentă.
În baza probatoriului administrat, instanţa reţine procesul verbal temeinic întocmit.
Potrivit art. 16 (1) din Legea nr. 53/2003, „Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.”
Potrivit art. 260 din Legea nr. 53/2003, „Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;”
În cauză probatoriul administrat dovedeşte că societatea petentă a primit la muncă trei persoane fără a le încheia contracte individuale de muncă în formă scrisă, astfel că agentul constatator a încadrat legal situaţiei de fapt în conţinutul faptei contravenţionale reţinute.
Totodată procesul verbal conţine elementele prevăzute de art.17 din OG 2/2001, ale căror lipsă ar fi condus la invocarea din oficiu a nulităţii absolute a procesului verbal contestat.
Cu privire la individualizarea sancţiunii, instanţa reţine că agentul constatator a individualizat legal şi temeinic sancţiunea amenzii contravenţionale aplicabilă raportat la art. 21 din OG 2/2001 şi la pericolul social al contravenţiei săvârşite, rezultat din atingerea raporturilor sociale referitoare raporturile de muncă şi neachitarea fondurilor de asigurări sociale de stat.
În consecinţă, instanţa reţine că procesul verbal este legal întocmit şi nu este întâlnit nici un motiv pentru anularea procesului verbal contestat, astfel că plângerea contravenţională va fi respinsă.
În cauză nu este îndeplinită condiţia cerută de art. 453 alin.1 cod procedură civilă, referitoare la pierderea procesului de către cealaltă parte, pentru a se acorda cheltuielile de judecată şi în consecinţă va fi respinsă cererea petentului de acordare a cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste considerente instanţa respinge cererea de chemare în judecată formulată de petentul SC M C SRL în contradictoriu cu intimatul ITM B-N.
Respinge cererea petentului de acordare a cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, apelanta SC M C SRL, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelată, în sensul admiterii plângerii contravenţională formulata de petent şi să se dispună anularea procesului verbal de constatare si sancţionare a contravenţiilor, ca fiind neîntemeiat, cu cheltuieli de judecată.
Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, conform dispoziţiilor art. 476-478 Cod procedură civilă, tribunalul constată că sentinţa atacată este temeinică şi legală, instanţa de fond făcând o corectă interpretare a probelor administrate şi o aplicare corespunzătoare a dispoziţiilor legale în materie sens în care va respinge apelul declarat de apelanta SC M C SRL împotriva sentinţei civile nr. 9277/2014 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în dosarul nr. 12088/190/2013, în contradictoriu cu intimatul I.T.M. B-N.
