Prin cererea înregistrata pe rol sub nr. ….., reclamanta SM a chemat în judecata pe pârâta S.C. O S.A., solicitând: obligarea pârâtei la efectuarea reparatiei hidroizolatiei de la nivelul terasei de deasupra apartamentului reclamantei, în conformitate cu prevederile legale si cu emiterea unui certificat de garantie, obligarea la plata sumei de 25.000 lei daune morale, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea actiunii, reclamanta arata ca parcursul derularii contractului de închiriere a unui spatiu încheiat cu pârâta, datorita greutatii echipamentelor tehnice, au aparut degradari care au determinat distrugerea hidroizolatiei de pe terasa blocului, apa infiltrându-se în planseul apartamentului si distrugând tavanele, peretii. S.C.I S.A. a fost angajata pentru încheierea unui contract pentru efectuarea reparatiilor, iar firma S.C. CC S.R.L. a fost angajata ca executant.
Motiveaza reclamanta daunele morale pe împrejurarea ca locuieste în conditii devenite improprii, chiar cu riscul de a se îmbolnavi, ceea ce o supune stresului. Este în vârsta si cu probleme de sanatate, si aceasta situatie o afecteaza si psihic.
Pârâta a formulat întâmpinare, invocând exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a sa.
Totodata, pârâta formuleaza cerere de chemare în garantie în temeiul art. 60 Cod pr.civ., prin care solicita obligarea pârâtei S.C.I S.A. la plata despagubirilor la care ar fi obligata în cazul admiterii cererii principale. În motivare, arata pârâta ca, la încetarea contractului de închiriere, a solicitat subcontractorului S.C.I S.A. BUCURESTI efectuarea lucrarilor de refacere a hidroizolatiei terasei pe care au fost amplasate echipamentele. S.C.I S.A. a încheiat contract de executie cu S.C.CC S.R.L. în vederea repararii terasei.
Chemata în garantie S.C.I S.A. a formulat la rândul ei întâmpinare, invocând tardivitatea cererii de chemare în garantie, inadmisibilitatea acesteia pentru nerespectarea conditiilor de forma procedurale, precum si exceptia prescriptiei dreptului material la actiune deoarece perioada de garantie a expirat. De la data încheierii procesului verbal de receptie din 15.04.2005 si pâna la formularea actiunii, 18.02.2008 au trecut 34 de luni, termenul de garantie pentru lucrarile de hidroizolatie fiind de 12 luni.
Chemata în garantie a formulat o cerere de chemare în garantie a S.C. CC S.R.L., care a fost executantul lucrarii.
S.C. CC S.R.L. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecata, precum si a cererilor de chemare în garantie, invoca prescriptia dreptului la actiune, lipsa calitatii procesuale pasive a sa, întrucât nu exista un raport contractual între ea si reclamanta.
S.C.CC S.R.L. a chemat în garantie Asociatia de proprietari, întrucât aceasta nu a facut proba utilizarii, administrarii si întretinerii în bune conditii a terasei blocului.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine cele ce urmeaza:
În fapt, la 25.01.1998, locatarii blocului 57A din cadrul Asociatiei de locatari au încheiat cu pârâta S.C.O S.A.(S.C.MOBIL ROM S.A.) contractul nr. .., prin care i-au închiriat acesteia din urma 130mp pe terasa blocului în vederea instalarii antenelor retelei GSM. Datorita greutatii echipamentelor instalate pe terasa blocului de pârâta în perioada 1998-2005, hidroizolatia acesteia s-a deteriorat, apele pluviale infiltrându-se si afectând printre altele apartamentul reclamantei, începând cu anul 2003. Ca urmare, în 2005 pârâta a luat masuri de refacere a hidroizolatiei, contractând cu S.C.IS.A. efectuarea acestor reparatii. Aceasta, la rândul ei, a încheiat cu S.C. CC S.R.L. contractul nr. ………, care a avut ca obiect repararea terasei blocului, cu executia urmatoarelor: decopertare si refacere 120mp, înlocuire tabla 25mp, refacere tencuiala fatada 10mp, desfacere gresie 4mp si refacere dupa realizarea hidroizolatiei.
Lucrarile de refacere s-au terminat la 15.04.2005, când a si fost încheiat un proces verbal de receptie finala(fila 78 dosar), semnat de o comisie de receptie(cu observatia: „se va retine în garantie sifonul de apa pluviala de lânga iesirea pe terasa; pentru aceasta garantie raspunde firma S.C.CC S.R.L.”).
În anul 2006, S.C. CC a efectuat noi lucrari, dar si în urma acestora au aparut infiltratii.
Cu privire la exceptiile invocate, instanta a retinut:
Pârâta a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale, motivat de faptul ca echipamentele au fost îndepartate din anul 2005, de când a încetat efectele contractului de închiriere încheiat în 1998. Mai arata pârâta ca vinovat este executantul, si nu ea.
Instanta constata ca reclamanta si-a întemeiat pretentiile pe raspunderea contractuala, solicitând repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicita constând în neexecutarea unei obligatii asumate prin contract.
Prin urmare, calitate procesuala pasiva are în acest context cocontractantul care si-a asumat obligatia, adica pârâta, potrivit dispozitiilor art. 7 din anexa 1 la contract(fila 14 dosar). Prin urmare, încetarea efectelor contractului în 2005 prin ajungere la termen(deci pentru viitor) nu înlatura raspunderea contractuala a pârâtei pentru fapta ilicita produsa în timpul derularii contractului. Or, prejudiciile produse dateaza începând cu anul 2003. De altfel, existenta prejudiciilor, vinovatia pârâtei pentru producerea lor, fapta ilicita petrecuta în perioada derularii conventiei cu efecte extinse si dupa data încetarii contractului si raportul de cauzalitate sunt recunoscute implicit de pârâta prin faptul ca la începutul anului 2005 a constatat pagubele aduse apartamentului reclamantei si a început demersurile pentru refacerea terasei, dar si pentru repararea apartamentului. Ca executantul are culpa pentru efectuarea necorespunzatoare a reparatiilor nu priveste sub acest aspect, întrucât temeiul actiunii este raspunderea contractuala, iar raporturile contractuale s-au derulat cu pârâta, nu cu executantul. Fapta delictuala pretinsa: distrugerea terasei si nerepararea ei se imputa autorului, în cauza pârâta.
Fata de acestea, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei.
În ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei invocate de pârâta în cursul procesului, motivat de faptul ca în 1998 conventia de închiriere s-a încheiat de Asociatia de locatari si nu de reclamanta, instanta constata ca:
Potrivit chiar dispozitiilor contractului din 1998, „locatarii blocului” din cadrul asociatiei au încheiat contractul, prin urmare si reclamanta este, ca proprietar, semnatar. De altfel, actul de închiriere este încheiat de asociatie în numele proprietarilor, ea având doar drept de administrare a proprietatii comune fortate primit prin lege si prin respectarea formalitatilor legale, astfel încât a solicita reclamantei pentru promovarea prezentei cereri „mandat” din partea „mandatarului” ei ar fi o sarcina disproportionata. Mai mult, reclamanta este cea vatamata prin nerespectarea dispozitiilor contractului, astfel încât ea justifica calitatea pe care o are.
Atât S.C.I S.A. cât si S.C.CC S.R.L. au invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, care însa trebuie solutionata raportat doar la cererile de chemare în garantie, si nu la cererea principala, întrucât ele sunt pârâte doar în acele actiuni.
Pe fondul actiunii principale, retine instanta ca: s-a probat ca la începutul anului 2005 au existat infiltrari ale apelor meteorice la nivelul terasei blocului, care au afectat apartamentul reclamantei, datorate amplasarii de catre pârâta S.C.O S.A. a unor echipamente. Cu toate ca a încercat repararea prejudiciilor, prin angajarea unor firme de specialitate, prejudiciile nu au fost în totalitate înlaturate. Or, pârâta are obligatia de a readuce spatiul în forma initiala, de a asigura repararea terasei de asa natura încât sa nu se mai produca infiltratii.
Sustine pârâta ca în realitate lucrarile s-au facut, ca au avut o garantie de 12 luni si ca pârâta nu devine responsabila pentru toate problemele ulterioare care apar la imobil. De asemenea, se apara pârâta sustinând ca la receptia lucrarii nu au existat obiectiuni.
Retine instanta ca procesul verbal de receptie finala nu are ca scop sa constate realizarea lucrarilor în toti parametrii de calitate, ci este actul care marcheaza finalul unor lucrari. De acest moment se leaga ulterior problema prescriptiei. Nu se poate retine însa ca, daca nu au existat obiectiuni la acel moment, prejudiciatii nu mai pot solicita eventuale pretentii legate de calitatea lucrarilor(vizibile uneori ulterior, ca în cazul de fata, când infiltratiile apar doar în timp umed). Aceasta întrucât beneficiarii lucrarii nu au cunostinte de specialitate si nu pot aprecia la momentul încetarii lucrarilor daca acestea corespund sau nu standardelor. Semnarea acestui proces verbal presupune un acord al contractantilor asupra momentului încetarii lucrarilor efectuate, nu un acord asupra calitatii.
De altfel, optiunea pârâtei de a efectua repararea terasei cu o metoda ce asigura garantie 1 an, nu îi înlatura obligatia de a înlatura prejudiciul creat, atâta vreme cât acesta este produs tot ca urmare a propriei fapte, coroborata eventual cu fapta executantului, indusa tot de pârâta care l-a angajat, de a nu repara corespunzator primele pagube.
Pentru aceste considerente, instanta va admite cererea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtei de a reface hidroizolatia de la nivelul terasei deasupra apartamentului reclamantei astfel încât sa nu mai para infiltratii.
În ceea ce priveste cererea de daune morale, instanta constata ca partile s-au mai judecat în cauza ……/245/2006(având ca obiect obligarea pârâtei de a reface apartamentul si daune morale). Instanta a obligat irevocabil pârâta sa plateasca reclamantei 20.000 lei cu titlu de daune morale pentru suferintele psihice cauzate ca urmare a disconfortului suportat din 2004 si pâna în 2.02.2007, fiind nevoita sa locuiasca într-un spatiu total insalubru, cu grad avansat de degradare, în conditii de stres.
Reclamanta îsi întemeiaza pretentiile morale din prezenta actiune pe aceleasi considerente.
Pentru perioada ulterioara si pâna la 21.03.2008, când potrivit declaratiei de la fila 163 dosar reclamanta a primit banii de la pârâta pentru repararea degradarilor aduse apartamentului, apreciaza instanta ca suma de 5000 lei este justa pentru repararea prejudiciului suferit de reclamanta pentru stresul si suferintele cauzate de disconfortul locuintei sale, mai mici dupa efectuarea reparatiilor din 2005 asupra terasei. Începând cu 21.03.2008, reclamanta ar fi avut posibilitatea repararii degradarilor si readucerii bunului într-o stare buna, însa continuarea infiltratiilor în terasa blocului ar fi condus la o noua deteriorare. Si pentru perioada urmatoare, pâna în prezent, se justifica acordarea de daune morale reclamantei în valoare de 2000 lei.
Cu privire la cererea de chemare în garantie formulata de S.C. O S.A. în contradictoriu cu S.C.I S.A.:
Chemata în garantie a invocat exceptia prescrierii dreptului la actiune deoarece perioada de garantie de 1 an a expirat si deoarece de la data încheierii procesului verbal de receptie si pâna la promovarea actiunilor au trecut mai mult de 3 ani.
Retine instanta ca atât S.C.I S.A. cât si S.C. CC S.R.L. fac confuzie între termenul de prescriptie si termenul de garantie.
În conditiile în care partile nu au stipulat un termen conventional de garantie, el este cel prevazut de art. 11 din Decretul Lege 167/1958, de 1 an pentru viciile unei lucrari.
În cazul acestor termene de garantie, termenul de prescriptie curge diferit, în sensul ca prescriptia curge de la data descoperirii viciilor, cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrarii. Astfel, termenul de prescriptie începe sa curga de la data producerii infiltratiilor, iar în cazul în care acestea nu s-au produs pâna la momentul împlinirii unui an de la predarea lucrarii, de la acest ultim termen. Daca pâna la 15.04.2006(un an de la predarea lucrarii) nu s-ar fi descoperit infiltratii, prescriptia dreptului la actiune începe a curge din acest moment, si nu se epuizeaza la acest moment, cum sustin chematele în garantie.
Cum infiltratiile au fost descoperite în timp, termenele de prescriptie au început sa curga de la aceste momente, dar au si fost întrerupte de recunoasterile facute de pârâta si de chematii în garantie, care au luat masuri de reparare.
Prin urmare, atât cererea principala cât si cererile de chemare în garantie sunt în termen.
Între S.C. O S.A si S.C.I S.A. s-a încheiat contractul de antreprenoriat de la filele 192 si urmatoarele din dosar. Antreprenorul s-a obligat sa efectueze lucrari de constructie, montaj, întretinere preventiva si corectiva a spatiilor ocupate de S.C.O S.A. cu echipamentele sale. Potrivit art. 5 din contract, antreprenorul este raspunzator pentru îndeplinirea obligatiilor sale, care trebuie îndeplinite corespunzator de agentii sau subcontractorii sai. De asemenea este raspunzator pentru neglijenta, culpa sau omisiunile subcontractantilor, garantând în acest sens si obligându-se la despagubire.
Prin urmare, retine instanta ca antreprenorul are obligatia contractuala de a se ocupa de repararea spatiului de asa natura încât sa nu mai apara infiltratii. Pentru aceste motive, va admite cererea de chemare în garantie cu privire la acest aspect.
Cu privire la cererea de obligare a chematei în garantie la plata daunelor morale la care pârâta a fost obligata în favoarea reclamantei, instanta considera ca persoana chemata în garantie nu trebuie sa contribuie la achitarea acestora, fiind doar culpa pârâtei în producerea lor, pe considerentul ca reparatiile efectuate în 2005 nu s-au dovedit a fi necorespunzatoare.
În ceea ce priveste cererea de chemare în garantie formulata de S.C.CC S.R.L., fata de exceptia invocata, a prescriptiei dreptului la actiune, instanta o va respinge pe aceleasi considerente exprimate mai sus. În ceea ce priveste lipsa calitatii sale procesuale pasive, retine instanta ca cererea de chemare în garantie este întemeiata pe dispozitiile contractuale, rezultate din conventia ……./2005, prin urmare chemata în garantie, parte în contract, are calitate procesuala. Sustinerea acesteia ca nu are raport contractual cu reclamanta este nepertinenta raportat la obiectul actiunii care se deruleaza între ea si cocontractanta sa, S.C.I S.A.
Culpa procesuala a chematului în garantie trebuie apreciata raportat la obligatiile ce îi reveneau potrivit contractului încheiat cu S.C. I S.A.
Asa cum rezulta din concluziile raportului de expertiza efectuat în cauza, S.C. CC S.R.L. si-a respectat obligatiile contractuale, efectuând corespunzator reparatiile în anul 2005, asa cum au fost stabilite expres în conventie.
Astfel, expertul a constatat ca reparatiile sunt de buna calitate, fara desprinderi sau umflaturi, astfel încât prejudiciile nu pot fi puse pe seama unor lucrari de proasta calitate.
Expertul a opinat de asemenea ca nu se poate determina locul de patrundere a apelor meteorice datorita refacerii partiale a terasei, de regula reparatiile locale nedând rezultate.
Sustinerile reclamantei conform carora executantul nu a respectat obligatiile(nu a decopertat în întregime, a aplicat membrana direct pe gresie etc.) nu au fost probate. Neefectuarea probei prin inundare invocata de reclamanta nu conduce implicit la considerarea unei lucrari de proasta calitate, de vreme ce aceasta proba nu se dispune obligatoriu în toate cazurile si nu se impunea fata de împrejurarea ca nu s-a refacut toata zona de terasa, ci doar cea de deasupra apartamentului reclamantei.
Pentru aceste considerente, instanta va respinge cererea de chemare în garantie a S.C. CC S.R.L.
Cererea de chemare în garantie a Asociatiei de proprietari va fi respinsa pentru neîntrunirea cerintelor art. 60 Cod pr.civ., în sensul ca nici o relatie contractuala sau delictuala nu poate constitui baza a chemarii acesteia în judecata de catre executant.
