Prescripţia dreptului material la acţiune. Inaplicabilitatea dispoziţiilor art.324 alin. 2 din Legea nr.99/1999
(Decretul nr.167/1958 şi Legea nr.99/1999: art.324 alin.2)
Valorificarea unui drept la repararea prejudiciului creat prin restituirea unui imobil ulterior procesului de privatizare este supus termenului general de prescripţie de 3 ani, prevăzut de art.3 din Decretul nr.167/1958 şi nu termenului de 3 luni prevăzut de art.324 alin.2 din Legea nr.99/1999.
(Decizia comercială nr.13 din 15.01.2007 – Secţia a VI-a Comercială a Curţii de Apel Bucureşti)
Prin cererea înregistrată sub nr.38962/3/2005 reclamanta S.C. BG S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta AVAS, obligarea la plata sumei de 996.562 RON reprezentând echivalentul bănesc al prejudiciului cauzat prin restituirea în natură a imobilului – vilă şi teren aferent, în suprafaţă de 650 mp, situat în Băile Govora, str. Tudor Vladimirescu, nr.121, judeţul Vâlcea.
Prin sentinţa comercială nr.8137 din 10.10.2006 Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială a admis în parte acţiunea reclamantei şi a obligat pârâta la plata sumei de 187.357,57 RON despăgubiri plus 6.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că în cauză S.C. BG S.A. a fost obligată să-i lase în deplină proprietate şi posesie numitului PPC imobilul “Vila Brînduşa”, compus din 8 camere, parter şi etaj, cu terenul aferent de 650 mp situat în oraşul Băile Govora, str. Tudor Vladimirescu, nr.121, întrucât s-a stabilit, cu autoritate de lucru judecat că acesta era exceptat de la naţionalizare, conform prevederilor art.II din Decretul-Lege nr.92/1950.
S-a mai reţinut că devin aplicabile dispoziţiile art.324 alin.2 din Legea nr.99/1999 care reglementează obligaţia instituţiei publice implicate în privatizare, în speţă AVAS de a plăti societăţilor comerciale privatizate sau în curs de privatizare, o despăgubire care să reprezinte echivalentul bănesc al prejudiciului cauzat prin restituirea în natură a imobilelor deţinute de societate către foştii proprietari, prin efectul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Împotriva sentinţei comerciale nr.8137/10.102006 a Tribunalului Bucureşti – Secţia a VI-a Comercială, au declarat apel în termen, ambele părţi, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Prin apelul declarat pârâta AVAS critică sentinţa susţinând în esenţă următoarele:
Instanţa de fond, în mod greşit a aplicat norma generală referitoare la prescripţie, în loc să aplice norma specială, potrivit căreia termenul de prescripţie pentru introducerea cererii prin care se atacă o operaţiune sau un act prevăzut în OUG nr.88/1997 modificată şi completată prin Titlul I al legii nr.99/1999, ori se valorifică un drept conferit de aceasta, este de 3 luni de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa operaţiunii sau actul atacat, ori de la data naşterii dreptului.
Solicită respingerea acţiunii formulată de reclamantă ca fiind prescrisă.
În drept s-au invocat dispoziţiile art.282 şi următoarele Cod procedură civilă precum şi dispoziţiile art.3228 din OUG nr.88/1997.
Apelul este nefondat şi se va respinge în baza art.296 Cod procedură civilă, pentru următoarele considerente:
Nu se poate reţine critica formulată de apelanta AVAS, referitoare la soluţionarea de către instanţa fondului a excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune, care în mod corect a reţinut că nu sunt aplicabile dispoziţiile art.3228 din Legea nr.29/1999, care dispune cu privire la operaţiunile prevăzute de OUG nr.88/1997, anterior procesului de privatizare.
În speţă se valorifică un drept la repararea prejudiciului creat prin restituirea unui imobil ulterior procesului de privatizare a societăţii, s-a încheiat în anul 1999, astfel că era incident termenul general de prescripţie de 3 ani, prevăzut de art.3 din Decretul nr.167/1958, termen care a început să curgă de la data rămânerii irevocabile a hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea imobilelor.
Apelul este scutit de plata taxei de timbru conform dispoziţiilor art.86 din OUG nr.51/1998, modificată şi completată prin OUG nr.43/26.05.2005.
Prin recursul formulat de reclamantă, calificat de instanţă în temeiul dispoziţiilor art.84 Cod procedură civilă ca fiind apel, se critică sentinţa instanţei de fond pentru netemeinicie şi nelegalitate, susţinându-se în esenţă următoarele:
În mod greşit instanţa de fond a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta să plătească suma de 187.357,57 lei cu titlu de despăgubiri civile, reţinând că repararea prejudiciului cauzat prin restituirea imobilelor ca urmare a dispoziţiilor legilor de retrocedare îşi găseşte echivalentul în reactualizarea valorii cu care bunul figura în evidenţele contabile, considerând că în cazul în care evaluarea prejudiciului s-ar face într-o altă modalitate, respectiv evaluarea raportată la valoarea de circulaţie a bunurilor, s-ar ajunge la o situaţie inechitabilă.
În drept se invocă dispoziţiile art.299 Cod procedură civilă şi se solicită admiterea apelului şi obligarea intimatei-pârâte la plata sumei de 809.204,43 lei cu titlu de despăgubiri civile, plus cheltuieli de judecată.
Apelul este fondat.
Din analiza actelor de la dosar, instanţa constată şi reţine următoarele:
În speţă, instanţa de fond a reţinut că repararea prejudiciului cauzat reclamantei prin restituirea imobilelor ca urmare a dispoziţiilor legilor de retrocedare îşi găseşte echivalentul în reactualizarea valorii cu care bunul figura în evidenţele contabile.
Potrivit dispoziţiilor art.324 alin.1, 2, 3 din OG nr.88/1997 modificată şi completată prin Legea nr.99/1999 şi Legea nr.137/2002, instituţiile publice implicate în privatizare asigură repararea prejudiciilor cauzate societăţilor comerciale privatizate sau în curs de privatizare prin restituirea către foştii proprietari a bunurilor imobile preluate de stat, prin plata unei despăgubiri care să reprezinte echivalentul bănesc al acestui prejudiciu.
Cuantificarea valorică a prejudiciului trebuie să evidenţieze principiul reparaţiei reale, efective şi integrale, şi aceasta se realizează doar prin stabilirea cuantumului despăgubirii în funcţie de valoarea de circulaţie a imobilelor retrocedate, fără raportare la valoarea evidenţiată în contabilitate.
În consecinţă, faţă de probatoriul administrat în cauză şi în concordanţă cu practica judiciară, Curtea, în baza art.296 Cod procedură civilă, a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă S.C. BG S.A., a schimbat în parte sentinţa apelată şi pe fond a obligat intimata-pârâtă AVAS şi la plata sumei de 809.204,43 lei despăgubiri civile.
În temeiul dispoziţiilor art.274 Cod procedură civilă intimata AVAS a fost obligată şi la plata sumei de 19.443,5 lei cheltuieli de judecată în fond şi apel constând în taxe de timbru şi onorariu avocat.
Taxele de timbru au fost legal achitate.
