Comorienţii. Incidenţa art. 21 din d. 31/1954. Probe. Rolul expertizelor medico – legale. Principiul liberei aprecieri a probelor invocat netemeinic.


Comorienţii. Incidenţa art. 21 din D. 31/1954. Probe. Rolul expertizelor medico – legale. Principiul liberei aprecieri a probelor invocat netemeinic.

În procesul de evaluare a probelor, instanţa nu se poate substitui specialiştilor medico-legişti la care a apelat pentru lămurirea dubiilor şi cu atât mai puţin prin simpla invocare a principiului liberei aprecieri a probelor nu putea să tragă alte concluzii fără să înlăture în mod justificat proba esenţială, ştiinţifică şi lămuritoare pentru cauză.

Secţia civilă – decizia civilă nr. 419/A/2004

Prin sentinţa civilă nr. 6573/27 octombrie 2003 pronunţată de Judecătoria Sibiu a fost respinsă acţiunea reclamanţilor O.C şi V.F. prin care s-a solicitat constatarea calităţii lor de unici moştenitori legali ai defunctului O.V.Ghe. decedat la 21.01.2001, constatarea masei succesorale compusă din cota de ? parte din bunurile enumerate şi sistarea stării de indiviziune.

S-a constatat că deşi decesul lui O.V.Ghe. a survenit la aceeaşi dată şi în aceleaşi împrejurări cu soţia acestuia O.I, în urma intoxicării lor cu monoxid de carbon, probele conferă că primul care a decedat este soţul O.V.Ghe.

Această concluzie a fost desprinsă din actele de cercetare la faţa locului, actele medico – legale de constatare a deceselor, bolile de care suferea O.V.Ghe.  şi gradul mai ridicat al carboxihemoglobinemiei.

De aceea s-a dat eficienţă testamentului autentificat prin încheierea nr. 292/10.02.1999 lăsat de defunctă în favoarea pîrîţilor care de fapt şi-au şi dezbătut succesiunea fiind emise certificatele de moştenitori nr. 45 şi 47/2002.

S-a considerat că în lipsa solicitării constatării nulităţii acestor certificate, acţiunea reclamanţilor nici nu era admisibilă.

Curtea, prin decizia civilă nr. 419/A/2004 a admis apelul reclamanţilor, a schimbat sentinţa, şi a admis în parte acţiunea reclamanţilor, constatând că după defunctul O.V.Ghe, decedat la 21.01.2002 au calitate de moştenitori legali reclamanţii în calitate de fraţi în cote egale.

Celelalte dispoziţii au fost menţinute.

In esenţă, s-a constatat că în mod nelegal instanţa de fond, invocând principiul liberei aprecieri a probelor, le-a interpretat trunchiat şi a ajuns la o concluzie neconformă cu acestea.

Astfel, probele pe care s-a argumentat soluţia nu pot înlătura dubiile pe care instanţa le-a avut când a apelat la opinia specialiştilor solicitând efectuarea unei expertize medico – legale.

Chiar şi medicii specialişti, analizând toate probele pe care le-a enumerat instanţa au avut îndoieli că în condiţiile date, se poate stabili ora şi minutul intervenirii deceselor.

In consecinţă, s-a solicitat opinia Comisiei Superioare din cadrul Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti care, luând în considerare toate aspectele care au concurat la decesul celor două persoane în aceleaşi împrejurări, atât din punct de vedere al antecedenţelor patologice, cît şi a constatărilor cu prilejul necropsiei, a concluzionat că nu există elemente obiective de ordin medico – legal din care să rezulte cu certitudine ora şi minutul deceselor şi prin urmare nu se poate preciza care dintre cele două persoane a decedat prima.

In această situaţie, instanţa nu putea să se substituie specialiştilor la care a apelat pentru lămurirea dubiilor, şi cu atât mai puţin, prin simpla invocare a principiului liberei aprecieri a probelor nu putea să tragă alte concluzii, fără să înlăture în mod justificat proba esenţială, ştiinţifică şi lămuritoare.

Se constată că există cele trei condiţii prev. de art. 21 din D. 31/1954, pentru a se constata că O.V.Ghe şi soţia O.I. sunt comorienţi, deoarece există două persoane decedate în aceeaşi împrejurare şi în astfel de condiţii încât nu se poate stabili dacă una a supravieţuit celeilalte.

Această soluţie este indiscutabil cea mai justă, câtă vreme este irelevantă puterea de a supravieţui în funcţie de vârstă, sex, sau antecedente psihologice irelevante, ce ar putea duce la un arbitrariu.

Sub aspectul inadmisibilităţii actului reclamanţilor, faţă de neatacarea certificatelor de moştenitori nr. 45 şi 47/2002, reţinerea instanţei este nelegală. Reclamanţilor mai întâi se impunea să li se constate calitatea de moştenitori ai defuncţilor şi aceasta abia le deschide calea anulării certificatelor de moştenitori, conferindu-le calitate procesual activă.

Tot atunci vor fi admisibile şi capetele de cerere privind stabilirea masei succesorale şi sistarea stării de indiviziune.