2.Obligatia de plata a contravalorii lipsei de folosinta a terenului ia nastere daca persoana chemata în judecata, l-ar detine fara titlu. Raspunderea contractuala întemeiata pe conventia partilor exclude raspunderea delictuala, pentru folosinta terenului.
-art. 969 raportat la art. 998-999 Cod civil.
Instantele anterioare au analizat clauzele conventiilor nenumite încheiate între parti si au retinut în mod corect ca în baza acestor conventii pârâta foloseste terenul proprietatea recurentilor în baza urmatoarelor acte juridice: antecontractul de vânzare cumparare atestat sub nr. 323/bis/07.02.2005 si contractul de vânzare cumparare autentificat sub nr. 142/2005.
Nici o apreciere a instantelor de fond nu autorizeaza concluzia ca acestea ar fi asimilat în mod gresit institutiile indicate de catre recurenti, astfel ca indicarea de catre acestia a continutului legal al rentei viagere si al uzufructului sunt aspecte inutile la solutionarea recursului. Relevant în speta este faptul ca actele juridice încheiate între parti sunt valabile.
Nu au fost retinute sustinerile recurentilor conform carora partile s-ar fi aflat în eroare la încheierea respectivelor acte juridice deoarece actiunea introductiva de instanta nu are capete de cerere prin care sa se solicite anularea antecontractului sau contractului de vânzare – cumparare.
De asemenea nu sunt fondate sustinerile recurentilor conform carora garsoniera ce le-a fost pusa la dispozitie ar fi improprie folosirii deoarece, pe de o parte, prin actiunea introductiva nu s-a solicitat rezolutiunea sau rezilierea antecontractului ori contractului de vânzare – cumparare, iar pe de alta parte acest aspect nu a fost invocat în fata primei instante.
Verificând hotarârea recurata prin prisma criticilor de recurs încadrate de recurenti în dispozitiile art.304 pct. 9 Cod procedura civila, se constata ca instanta de apel a dat o corecta interpretare si a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 998 -999 Cod procedura civila.
Obligatia de plata a contravalorii lipsei de folosinta a terenului ar exista doar daca intimata l-ar detine fara titlu, ceea ce nu este cazul în speta. Conditiile legale pentru a se putea antrena raspunderea civila delictuala a pârâtei nu sunt îndeplinite atâta timp cât aceasta din urma detine terenul în baza unor acte juridice valabile. Potrivit art. 969 cod procedura civila conventiile legal facute au putere de lege între partile contractante. Ele se pot revoca prin consimtamântul mutual sau din cauze autorizate de lege.
Pâna la desfiintarea actelor juridice încheiate între parti pârâta detine terenul cu titlu. Sub acest aspect trebuie precizat ca prima instanta a analizat corect aspectele de fapt si de drept incidente pe cererea reconventionala, a carei solutionare nu a fost criticata în apel si recurs. Hotarârea data de judecatorie cererii reconventionale a dobândit putere de lucru judecat si nu poate fi contrazisa printr-o hotarâre judecatoreasca ulterioara.
Sustinerile recurentilor relative la specularea de catre pârâta a starii de batrânete a recurentilor, pe lânga faptul ca nu au fost dovedite, nu sunt relevante în cauza.
De asemenea se constata irelevant în cauza referirea la valoarea actuala a terenului ce a facut obiectul antecontractului dintre parti, atâta timp cât acestea nu invoca teoria impreviziunii.
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA
DECIZIA CIVILA NR. 620 DIN 22.04.2010