SECŢIA A II – A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL.
RECURS CONTENCIOS ADMINISTRATIV. ANULARE DECIZIE DE IMPUNERE. ORDINEA STINGERII DATORIILOR.
-art.115 din O. G. 92/2003.
În conformitate cu prevederile art.115 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală :
În conformitate cu prevederile art.115 din OG 92/2003 privind Codul de procedură fiscală :
Ordinea stingerii datoriilor
Ordinea stingerii datoriilor
(1) Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. a), iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanţă fiscală principală pe care o stabileşte contribuabilul sau care este distribuită, potrivit prevederilor art. 114, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine:
(1) Dacă un contribuabil datorează mai multe tipuri de impozite, taxe, contribuţii şi alte sume reprezentând creanţe fiscale prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. a), iar suma plătită nu este suficientă pentru a stinge toate datoriile, atunci se sting datoriile corelative acelui tip de creanţă fiscală principală pe care o stabileşte contribuabilul sau care este distribuită, potrivit prevederilor art. 114, de către organul fiscal competent, după caz, stingerea efectuându-se, de drept, în următoarea ordine:
a) sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat o eşalonare la plată, precum şi dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată în luna curentă din grafic sau suma amânată la plată, împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată pe perioada amânării, în cazul în care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se împlineşte în luna curentă, precum şi obligaţiile fiscale curente de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii înlesnirii acordate;
a) sumele datorate în contul ratei din luna curentă din graficul de plată a obligaţiei fiscale pentru care s-a aprobat o eşalonare la plată, precum şi dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată în luna curentă din grafic sau suma amânată la plată, împreună cu dobânda sau majorarea de întârziere, după caz, datorată pe perioada amânării, în cazul în care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se împlineşte în luna curentă, precum şi obligaţiile fiscale curente de a căror plată depinde menţinerea valabilităţii înlesnirii acordate;
b) toate obligaţiile fiscale principale, în ordinea vechimii, şi apoi obligaţiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii. În cazul stingerii creanţelor fiscale prin dare în plată, se aplică prevederile art. 175 alin. (4^1);
b) toate obligaţiile fiscale principale, în ordinea vechimii, şi apoi obligaţiile fiscale accesorii, în ordinea vechimii. În cazul stingerii creanţelor fiscale prin dare în plată, se aplică prevederile art. 175 alin. (4^1);
În speţă, instanţa de fond a apreciat corect că hotărârile judecătoreşti pe care reclamanta recurentă şi-a întemeiat acţiunea (sentinţa nr.4648/2007, 7259/2007, 3646/2008 şi 4695/2008 pronunţate de Judecătoria Oradea; sentinţa nr.399/2008 pronunţată de Tribunalul Bihor) vizează creanţe anterioare celor menţionate în înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale nr.10264/9.09.2008.
În speţă, instanţa de fond a apreciat corect că hotărârile judecătoreşti pe care reclamanta recurentă şi-a întemeiat acţiunea (sentinţa nr.4648/2007, 7259/2007, 3646/2008 şi 4695/2008 pronunţate de Judecătoria Oradea; sentinţa nr.399/2008 pronunţată de Tribunalul Bihor) vizează creanţe anterioare celor menţionate în înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale nr.10264/9.09.2008.
Instanţa a reţinut că recurenta a contestat ordinea de stingere a datoriilor la următoarele impozite : impozit salarii, CAS angajat, CAS angajator, sănătate angajator, sănătate angajat, accidente de muncă, şomaj angajat, şomaj angajator şi fond garantare.
Instanţa a reţinut că recurenta a contestat ordinea de stingere a datoriilor la următoarele impozite : impozit salarii, CAS angajat, CAS angajator, sănătate angajator, sănătate angajat, accidente de muncă, şomaj angajat, şomaj angajator şi fond garantare.
Deşi susţine că ordinea de stingere a datoriilor care au fost comunicate prin înştiinţare privind stingerea creanţelor fiscale nr.10264/9.09.2008 este abuzivă şi nelegală, fiind stabilită prin încălcarea prevederilor legale, societatea recurentă nu a făcut dovada aplicării greşite a prevederilor art.115 din OG 92/2003, enunţate mai sus şi nici a stingerii acestor creanţe fiscale.
Deşi susţine că ordinea de stingere a datoriilor care au fost comunicate prin înştiinţare privind stingerea creanţelor fiscale nr.10264/9.09.2008 este abuzivă şi nelegală, fiind stabilită prin încălcarea prevederilor legale, societatea recurentă nu a făcut dovada aplicării greşite a prevederilor art.115 din OG 92/2003, enunţate mai sus şi nici a stingerii acestor creanţe fiscale.
Mai mult, după cum a reţinut şi judecătorul fondului, toate creanţele fiscale stinse prin plăţile efectuate de recurentă au fost stabilite prin Decizii de impunere emise în cursul anului 2008, care nu au fost contestate şi nici nu au fost vizate de hotărârile judecătoreşti invocate în contestaţia formulată împotriva Deciziei nr.82/6.11.2008 emisă de A. F. P. O.
Mai mult, după cum a reţinut şi judecătorul fondului, toate creanţele fiscale stinse prin plăţile efectuate de recurentă au fost stabilite prin Decizii de impunere emise în cursul anului 2008, care nu au fost contestate şi nici nu au fost vizate de hotărârile judecătoreşti invocate în contestaţia formulată împotriva Deciziei nr.82/6.11.2008 emisă de A. F. P. O.
Drept urmare, având în vedere şi renunţarea recurentei la expertiza fiscală încuviinţată de către instanţa de fond, nu pot fi luate în considerare afirmaţiile acesteia referitoare la faptul că nu are creanţe fiscale restante şi că plăţile efectuate sunt suficiente pentru stingerea tuturor obligaţiilor fiscale, neimpunându-se astfel aplicarea art.115 din OG 92/2003 pentru a se stinge alte debite decât cele pentru care a plătit efectiv.
Drept urmare, având în vedere şi renunţarea recurentei la expertiza fiscală încuviinţată de către instanţa de fond, nu pot fi luate în considerare afirmaţiile acesteia referitoare la faptul că nu are creanţe fiscale restante şi că plăţile efectuate sunt suficiente pentru stingerea tuturor obligaţiilor fiscale, neimpunându-se astfel aplicarea art.115 din OG 92/2003 pentru a se stinge alte debite decât cele pentru care a plătit efectiv.
De asemenea, invocarea faptului că fişele sintetice depuse la dosar nu ar clarifica situaţia debitului menţionat în înştiinţarea de plată, precum şi a inexistenţei OP nr.1/31.07.2008 privind suma de 217 lei, nu se justifică. Pe de o parte, a constatat că recurenta a renunţat la proba cu expertiza fiscală iar, pe de altă parte, din probele dosarului, după cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, rezultă că la data de 22.08.2008, plăţile efectuate de recurentă au stins obligaţii fiscale în valoare de 2967 lei, rămânând o sumă neutilizată în stingere de 217 lei.
De asemenea, invocarea faptului că fişele sintetice depuse la dosar nu ar clarifica situaţia debitului menţionat în înştiinţarea de plată, precum şi a inexistenţei OP nr.1/31.07.2008 privind suma de 217 lei, nu se justifică. Pe de o parte, a constatat că recurenta a renunţat la proba cu expertiza fiscală iar, pe de altă parte, din probele dosarului, după cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, rezultă că la data de 22.08.2008, plăţile efectuate de recurentă au stins obligaţii fiscale în valoare de 2967 lei, rămânând o sumă neutilizată în stingere de 217 lei.
Decizia nr.953/CA/04.03.2013 a Curţii de Apel Oradea – Secţia a II –a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr.4706/CA din 26.09.2012 Tribunalul Bihor a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta SC E. & T. SRL cu sediul în O. , str. B.P. H. , nr. 25, judeţul B. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. M. O. cu sediul în O. , str. D. C. , nr.2b, judeţul B.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele :
Prin înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale nr. 10264/09.09.2008, pârâta a înştiinţat-o pe reclamantă cu privire la creanţele stinse prin plăţile efectuate de aceasta, rezultând o sumă achitată în plus de reclamantă, neutilizată în stingere, de 213 lei, respectiv 217 lei.
Astfel, plata efectuată la data de 23.07.2008 în sumă de 217 lei a stins obligaţii fiscale constând în CAS angajat, şomaj angajat şi sănătate angajat, stabilite prin Decizia de impunere nr. 493900/25.08.2008, suma de 480 lei achitată la aceeaşi dată a stins obligaţii fiscale constând în impozit salarii stabilite prin Decizia de impunere nr. 493885/25.08.2008, rămânând o sumă neutilizată în stingere de 213 lei. La data de 24.06.2008, reclamanta a efectuat plăţi în valoare de 497 lei ce au stins obligaţii fiscale constând în impozit salarii stabilite prin Decizia de impunere nr. 493885/25.08.2008 (260 lei) şi Decizia de impunere nr. 371375/22.07.2008 (237 lei).
La data de 22.08.2008, plăţile efectuate au stins obligaţii fiscale în valoare de 2967 lei, rămânând o sumă neutilizată în stingere de 217 lei.
Se poate observa că toate creanţele fiscale, stinse prin plăţile efectuate de reclamantă, au fost stabilite prin Decizii de impunere emise în cursul anului 2008, nici una din aceste decizii de impunere nu au fost contestate de către reclamantă şi nu sunt vizate de hotărârile judecătoreşti invocate de aceasta.
Susţinerile reclamantei în sensul că, creanţele fiscale au fost clarificate prin hotărâri judecătoreşti sunt neîntemeiate din următoarele considerente:
Sentinţa civilă nr. 4648/2007 a Judecătoriei Oradea are ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare a reclamantei privind obligaţii fiscale scadente la 25.02.2007, deci anterior emiterii deciziilor de impunere care stabilesc noi obligaţii fiscale. Prin urmare, aceasta sentinţă nu vizează obligaţiile fiscale cuprinse în înştiinţarea de plată contestată.
Prin sentinţa civilă nr. 7259/2007 pronunţată de Judecătoria Oradea s-a admis contestaţia la executare formulată de reclamanta din speţă motivat de faptul că suma urmărită a fost achitată de reclamantă, aceasta constând într-o amendă contravenţională aplicată prin procesul verbal nr. 0138553/23.03.2007. Şi de această dată, sentinţa vizează alte obligaţii fiscale decât cele stabilite în înştiinţarea contestată.
Sentinţa civilă nr. 3646/2008, anulează formele de executare privind creanţa de 19.678 lei reprezentând TVA, întrucât a fost achitată. Şi prin sentinţa civilă nr. 4695/2008 pronunţată de Judecătoria Oradea s-a admis contestaţia la executare a reclamantei, constatându-se că intimata nu a făcut dovada existenţei debitelor cuprinse în titlul executoriu nr. 11748/06.11.2007, tot anterior deciziilor de impunere amintite.
Prin sentinţa nr. 399 / 2008 pronunţată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. 4870/111/2007 s-a dispus anularea Deciziei nr. 33/31.07.2007 şi a deciziilor nr. 311, 34, 4585, 4593 şi 4642/05.05.2007, anterioare deciziilor de impunere cuprinse în înştiinţarea privind stingerea creanţelor fiscale.
Prin urmare, aceste hotărâri judecătoreşti nu fac dovada inexistenţei creanţelor intimatei, menţionate în înştiinţarea menţionată.
Reclamanta a renunţat la expertiza fiscală încuviinţată în cauză care ar fi putut constitui o dovadă în susţinerea afirmaţiilor sale în sensul inexistenţei obligaţiilor fiscale. Or, reclamantei îi revine sarcina probei.
Având în vedere că hotărârile judecătoreşti pe care îşi întemeiază reclamanta acţiunea vizează creanţe anterioare celor menţionate în înştiinţarea de plată, precum şi faptul că reclamanta nu a făcut dovada stingerii creanţelor fiscale ale pârâtei sau a aplicării greşite a ordinii de stingere a creanţelor reglementată de art. 115 din OG nr. 92/2003, instanţa a apreciat acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanţa a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată. Reţinând culpa procesuală a reclamantei, în baza art. 274 Cod procedură civilă, instanţa a respins şi solicitarea acesteia privind cheltuielile de judecată.
Împotriva acestei sentinţei, au declarat recurs recurenta reclamantă SC E. & T. SRL, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei în sensul admiterii contestaţiei.
A arătat că nu are creanţe fiscale restante, iar plăţile efectuate sunt suficiente pentru stingerea tuturor obligaţiilor fiscale, deci în consecinţă nu se impune aplicare art. 115 din OG 92/2003 pentru a se stinge alte debite decât cele pentru care a plătit efectiv. Dacă cele pentru care a plătit nu au fost stinse, au generat alte procese şi alte executări silite.
Creanţele fiscale au fost clarificate prin Sentinţa civilă nr. 4648/2007 al Judecătoriei Oradea, Sentinţa civilă nr. 7259/2007 al Judecătoriei Oradea, Sentinţa civilă nr. 3646/2008 al Judecătoriei Oradea, Sentinţa civilă nr. 4695/2008 al Judecătoriei Oradea Sentinţa nr. 399/2008 al Tribunalului Bihor etc. care sentinţe confirmau fără echivoc că nu are restanţe fiscale. Instanţa de fond a considerat că nu aceste hotărâri au legătură cu prezenta cauză, fiind anterioare, dar prin ele au fost verificate debitele societăţii.
Fişele sintetice depuse la dosar nu clarifică situaţia, în primul rând fişa sintetică editată pe calculator are o valoare probantă redusă, poate fi modificată/editată de oricine, oricând, poate fi uşor manipulată.
Mai există o neconcordanţa, respectiv OPl/31.07.2008 cu suma de 217 lei nu exisă în materialitatea ei, oricât a căutat nu a găsit OP cu data şi cu suma respectivă, iar OP 1/2008 a fost achitată în ianuarie, nu are nici o legătură cu prezenta cauză.
A arătat că a renunţat la expertiză, deoarece expertul ne a comunicat că nu putea răspunde la obiectivele formulate, că la AFP nu există documentele din care să se poate verifica toate declaraţiile şi plăţile aferente anului 2008 sau poate chiar mai mult înainte.
În drept a invocat art.304/1 şi următoarele Cod procedură civilă, Legea 554/2004 a contenciosului administrativ şi Cod de procedură fiscală.
Intimata pârâtă legal citată nu a formulat întâmpinare.
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, precum şi sub toate aspectele, în baza prevederilor art.3041 Cod procedură civilă, instanţa a apreciat recursul declarat de recurenta SC E. & T. SRL O. , ca fiind nefondat pentru următoarele considerente :
În consecinţă, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.312 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.115 din OG 92/2003, Curtea de Apel a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta SC E. & T. O.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
