În înţelesul art.322 pct.5 C.proc.civ., înscrisul doveditor pe baza căruia se poate cere revizuirea unei hotărâri trebuie să fi fost ”descoperit” după darea hotărârii, în sensul că el a existat la data pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere dar până în acel moment a fost reţinut de partea potrivnică sau nu a putut fi înfăţişat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
Or’, în cauză nu se poate pune problema reţinerii celor două contracte de către intimata-reclamantă L.S. şi nici a existenţei unei împrejurări, mai presus de voinţa părţilor, care să fi împiedicat înfăţişarea lor în condiţiile în care acestea existau în arhiva intimatului-pârât CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – organ al unităţii administrativ-teritoriale proprietar al imobilului preluat în baza Decretului nr.92/1950 şi vânzător al celor două apartamente. (sentinţa civilă nr.289/19.01.2004)
În data de 17.06.2003, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti cererea de revizuire a sentinţei civile nr.14.531/27.11.1997, pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr.14.640/1997, formulată de MINISTERUL PUBLIC – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREŞTI în contradictoriu cu intimaţii L.S. şi CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, prin care se solicită instanţei admiterea în principiu a cererii de revizuire.
În motivarea cererii, întemeiată pe dispoziţiile art.322 pct.5 teza I, art.324 alin.(1) pct.4 cu aplic.art.45 alin.(3) C.proc.civ., se arată că la data pronunţării sentinţei a cărei revizuire se solicită, din cauze neimputabile, instanţa nu a cunoscut existenţa contractelor de vânzare-cumpărare nr.1707/20.12.1996 şi 2613/21.01.1997 în baza cărora numiţii V.E. şi H.N. au devenit proprietarii apartamentelor 3 şi 4 din imobilul situat în Bucureşti, str.C. nr.8(fost 10, fost 4), imobil pe care pârâtul C.G.M.B. a fost obligat să-l lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei L. S..
Cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiate pe punctul 5 al art.322 C.proc.civ., se arată că înscrisurile, care în mod vădit erau de natură să schimbe soluţia, au caracter de noutate, au existat la data pronunţării hotărârii şi nu au putut fi invocate deoarece judecata a avut loc cu nerespectarea dispoziţiilor legale ce reglementează calitatea procesual pasivă în condiţiile în care Consiliul Local al Municipiului Bucureşti, chemat în judecată în acţiunea în revendicare, nu mai avea nici proprietatea nici posesia asupra imobilului.
S-au depus la dosar, în copie: cererile adresate S.C.FOIŞOR S.A., în luna iulie 1996, de către V. E. şi H. N., pentru cumpărarea apartamentelor pe care le ocupau în calitate de chiriaşi în imobilul din str.C. nr.8 sector 2, contractul de vânzare-cumpărare nr.1707/20.12.1996, contractul de vânzare-cumpărare nr.2613/21.10.1997, adresa nr.26714.01.1997 a Ministerului Culturii – Direcţia Monumente Istorice, sentinţa civilă nr.14.531/27.11.1997 pronunţată de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în dosarul nr.14.640/1997, întâmpinarea formulată de Municipiul Bucureşti în dosarul nr.10700/2002 al Judecătoriei sectorului 2 Bucureşti, Decretul nr.9271950, cu extras din anexa pentru Bucureşti.
Legal citaţi, intimaţii nu au depus întâmpinare.
Potrivit art.322 alin.1 pct.5 teza I C.proc.civ., „revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor”, fiind necesar ca cele patru condiţii de admisibilitate să fie îndeplinite cumulativ.
Înscrisurile invocate de revizuient, erau susceptibile să ducă, cel puţin în parte, la pronunţarea unei alte soluţii decât aceea dată prin hotărârea judecătorească a cărei revizuire se cere întrucât puneau în discuţie calitatea procesual pasivă a persoanelor chemate în judecată în cererea de revendicare a celor două apartamente cumpărate în baza lor, respectiv apartamentul 3, cumpărat la data de 20.12.1996 de soţii V.E. şi V.E. şi apartamentul nr.4, cumpărat la data de 21.01.1997, de soţii H. N. şi H.P. A..
Însă, în înţelesul art.322 pct.5 C.proc.civ., înscrisul doveditor pe baza căruia se poate cere revizuirea unei hotărâri trebuie să fi fost ”descoperit” după darea hotărârii, în sensul că el a existat la data pronunţării hotărârii a cărei revizuire se cere dar până în acel moment a fost reţinut de partea potrivnică sau nu a putut fi înfăţişat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
Or’, în cauză nu se poate pune problema reţinerii celor două contracte de către intimata-reclamantă L.S. şi nici a existenţei unei împrejurări, mai presus de voinţa părţilor, care să fi împiedicat înfăţişarea lor în condiţiile în care acestea existau în arhiva intimatului-pârât CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI – organ al unităţii administrativ-teritoriale proprietar al imobilului preluat în baza Decretului nr.92/1950 şi vânzător al celor două apartamente. De asemenea, oricând s-ar fi putut cere relaţii cu privire la situaţia juridică a imobilului, relaţii pe care le-ar fi putut comunica, pe baza evidenţelor sale, tot unitatea administrativ-teritorială în proprietatea căruia acesta s-a aflat, împrejurare faţă de care instanţa urmează să respingă cererea de revizuire ca inadmisibilă.
