Revizuire. Cazul prevăzut de art. 394 lit. a c.p.p. Condiţii. Inadmisibilitate


Prin sentinta penala nr. 371/7.10.2008 Judecatoria Câmpina în temeiul disp. art. 403 alin . 3 C.p.p. a respins ca inadmisibila cererea de revizuire formulata de condamnatul I.M. a sentintei penale nr 481/ 20.11.2007 pronuntata de Judecatoria Câmpina în dosarul nr 4049 204/2007 .

În temeiul art 192 alin.2 C.p.p. a fost obligat condamnatul la plata sumei de 350 lei cheltuieli judiciare catre stat din care 200 lei , reprezentând onorariu aparator din oficiu va fi avansat de Ministerul Justitiei prin decontare  de catre Serviciul Contabilitate a Tribunalului Prahova catre Baroul Prahova .

Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca prin sentinta penala nr. 481/20.11.2007 pronuntata de  Judecatoria Câmpina  inculpatul I.M. a fost condamnat la o pedeapsa de 5 ani închisoare , pentru savarsirea infractiunii de furt calificat în forma continuata prev.de art. 208-209 al.1 lit.a.  si alin.2. lit.b. c.p. cu aplicarea art. 41 al.2. c.p. ( 4 acte materiale) si art. 37 lit.a  c.p. Conform  art.61 al.1. c.p. s-a dispus revocarea liberarii conditionate  a restului neexecutat de 541 zile din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicata prin sentinta penala  nr. 165/16.03.2004 pronuntata de Judecatoria Câmpina , astfel încât inculpatul urmând sa execute 5 ani închisoare cu aplic.art.71 ,64 lit.a teza a II.a si lit.b c.p.

Analizând cererea de revizuire formulata, instanta de fond a retinut ca este inadmisibil ca pe calea revizuirii sa se obtina o prelungire a probatiunii pentru fapte deja  cunoscute si  verificate de catre instanta care a solutionat cauza, în conditiile  în care prin decizia penala nr.19/30.01.2008 a Tribunalului Prahova s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva sentintei penale nr. 481/2007 pronuntata de Judecatoria Câmpina iar prin decizia penala nr. 328/31.03.2008 Curtea de Apel Ploiesti a respins la rândul sau ca nefondat recursul declarat.

Instanta de fond a apreciat  ca nu pot fi retinute nici cazurile de revizuire reglementate de disp.art. 394 al.1 lit.b. c.p.p. ( privind marturia mincinoasa) si lit.d c.p.p. ( privind savârsirea unei infractiuni în legatura cu cauza a carei revizuire se cere ), întrucât situatiile mentionate de revizuient nu au fost constatate printr-o hotarâre judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului prin care s-a dispus asupra fondului cauzei asa cum stabilesc disp.art. 395 al.1. c.p.p.

In raport de aceste considerente, prima instanta în conformitate cu disp.art. 403 al.3. c.p.p. a apreciat ca inadmisibila cererea de revizuire , fiind respinsa ca atare.

Împotriva sentintei pronuntate de instanta de fond a declarat apel condamnatul I.M. criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate, aratând ca, prin sentinta penala nr.371/2008 a Judecatoriei Câmpina i s-a respins ca inadmisibila cererea de revizuire formulata privind sentinta penala nr.481/2007 a Judecatoriei Câmpina prin care a fost condamnat la o pedeapsa de 5 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de furt calificat în forma continuata .

Solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale nr.371/7.10.2008 a Judecatoriei Câmpina, admiterea cererii de revizuire, redozarea pedepsei având în vedere circumstantele sale personale, fata de faptul ca a recunoscut savârsirea faptelor,  prejudiciul  fiind  recuperat .

Tribunalul, examinând hotarârea apelata în raport de actele si lucrarile dosarului, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform dispozitiilor art. 371 C.p.p., constata ca apelul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit disp. art. 393 si art. 394 C.pr.p., pot face obiectul revizuirii hotarârile penale ramase definitive, revizuirea putând fi ceruta numai în cazul în care exista cel putin unul din urmatoarele cazuri: a) s-au descoperit fapte sau împrejurari noi ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei; b) un martor, un expert sau un interpret a savârsit infractiunea de marturie mincinoasa în cauza a carei revizuire se cere; c) un înscris care a servit ca temei al hotarârii a carei revizuire se cere a fost declarat fals; d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune în legatura cu aceeasi cauza penala; e) când doua sau mai multe hotarâri judecatoresti definitive nu se pot concilia.

În cererea de revizuire condamnatul a aratat ca unele dintre faptele pentru care a fost condamnat nu au fost comise de catre el iar numitii I.D. si I. N. au fost pusi de organele de politie martori împotriva sa.

În plus, cu ocazia dezbaterilor în apel, apelantul a invocat ca motiv de revizuire si gresita individualizare a pedepsei, solicitând redozarea acesteia.

În mod corect instanta de fond a retinut faptul ca motivele invocate nu se regasesc în sfera motivelor pentru care se poate solicita revizuirea unei hotarâri.

Astfel, sustinerea condamnatului în sensul ca nu este autorul tuturor faptelor retinute în sarcina sa nu poate constitui o împrejurare noua, necunoscuta de instanta în momentul pronuntarii condamnarii, potrivit art. 394 lit. a c.p.p., în primul rând pentru ca stabilirea vinovatiei unei persoane se face în baza analizarii ansamblului materialului probator administrat, iar nu doar a declaratiilor de recunoastere ale acesteia.

În al doilea rând, asa cum s-a stabilit si în practica instantei supreme, în cazul condamnarii unei persoane pentru mai multe infractiuni savârsite în concurs sau pentru savârsirea unei infractiuni continuate, cererea de revizuire prin care se tinde a se dovedi împrejurarea ca revizuientul nu a savârsit mai multe dintre infractiunile retinute ca fiind în concurs, respectiv mai multe din actiunile componente ale infractiunii continuate  nu se întemeiaza pe nici unul din cazurile prevazute în art. 394 C. proc. pen., iar pe calea revizuirii nu se poate efectua o prelungire a probatoriului (I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 303 din 14 ianuarie 2005).

Nici cel de-al doilea motiv invocat de condamnat nu se încadreaza în cazurile  prevazute  art. 394 C.p.p., întrucât potrivit disp. Art. 395 alin. 1 C.p.p., cazurile de revizuire prevazute la lit. b se dovedesc prin hotarâre judecatoreasca sau prin ordonanta procurorului, daca prin acestea s-a dispus asupra fondului. Doar în ipoteza în care aceste organe nu au putut examina fondul cauzei situatiile mentionate se constata în procedura de revizuire, dar nu este cazul în speta, întrucât raspunderea penala nu este prescrisa.

Nici gresita individualizare a pedepsei nu poate constitui motiv de revizuire a unei hotarâri, neîncadrându-se în nici una dintre ipotezele vizate de art. 394 C.p.p.

Prin urmare, având în vedere si disp. deciziei nr. LX/2007 a Î.C.C.J. pronuntata într-un recurs în interesul legii, prin care se arata ca cererea de revizuire care se întemeiaza pe alte motive decât cazurile prevazute de art.394 din Codul de procedura penala, este inadmisibila, tribunalul apreciaza ca hotarârea atacata este legala si temeinica si urmeaza sa respinga apelul condamnatului ca nefondat, mentinând solutia pronuntata prin sentinta.

În baza art. 192 alin. 2 C.p.p. apelantul revizuient urmeaza sa fie obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, onorariul aparatorului din oficiu urmând sa fie avansat din fondurile Min. Justitiei.