REVIZUIRE. CERERE ÎNTEMEIATĂ PE
DISPOZIŢIILE ART.322, PCT.7 COD PROCEDURĂ
CIVILĂ . PRICINI DIFERITE.
Potrivit art.322 pct.7 Cod procedură civilă, este motiv
de revizuire, atunci când prin hotărâri potrivnice date de aceeaşi
instanţă sau de instanţe diferite în grad, s-a soluţionat acelaşi
raport juridic, urmărindu-se astfel a se apăra principiul
autorităţii de lucru judecat.
Instanţa a constatat că nu este vorba de una şi aceeaşi
pricină, între aceleaşi părţi, cu aceeaşi calitate, fiind
neîndeplinită identitatea de raport juridic, soluţionat prin
hotărâri potrivnice, astfel că revizuirea este neîntemeiată..
(Decizia civilă nr.77/R din 8 aprilie 2004 a
Curţii de Apel Piteşti).
Revizuienţii au solicitat în contradictoriu cu S.C. „A” S.A.
desfiinţarea deciziei civile nr.1164/R/20 noiembrie 2003, pronunţată de
Tribunalul Argeş, care este potrivnică în sensul art.322 pct.7 Cod procedură
civilă, cu decizia civilă nr.147 din 11 septembrie 2001, pronunţată de aceeaşi
instanţă.
Prin sentinţa civilă nr.147/11 septembrie 2001, Tribunalul Argeş a
admis în parte acţiunea revizuienţilor formulată împotriva societăţii
comerciale şi a obligat-o pe aceasta din urmă să întocmească listele cu
beneficiarii plăţilor compensatorii, conform O.U.G. nr.98/1999.
Aceeaşi instanţă, prin decizia civilă nr.1164/20 noiembrie 2003, a
fost soluţionat recursul formulat de revizuienţii din această cauză şi s-a reţinut
în favoarea societăţii comerciale un drept de creanţă constând într-un
împrumut şi dobânzile aferente.
Curtea de Apel, prin decizia civilă nr.77/R din 8 aprilie 2004, a
respins cererea de revizuire, ca neîntemeiată, reţinând ca fiind neîndeplinită
condiţia identităţii de raport juridic.
Potrivit art.322 pct.7 Cod procedură civilă, este motiv de revizuire,
atunci când prin hotărâri potrivnice date de aceeaşi instanţă sau de instanţe
diferite în grad, s-a soluţionat acelaşi raport juridic, urmărindu-se astfel a se
apăra principiul autorităţii de lucru judecat.
Rezultă din textul de lege enunţat că, revizuirea este admisibilă în
acest caz numai atunci când, prin hotărâri definitive s-au creat situaţii
contradictorii soluţionându-se diferit acelaşi raport juridic în faţa aceloraşi
instanţe ori instanţe diferite.
Finalitatea acestui caz de revizuire este aceea de a se remedia
erorile determinate de nesocotirea principiului autorităţii de lucru judecat.
Analizând cele două hotărâri, în raport de condiţiile impuse de
textul de lege mai sus citat, curtea a constatat că prin sentinţa civilă
nr.147/2001, revizuienţii au obţinut obligarea intimatei la întocmirea listelor
cu beneficiarii plăţilor compensatorii, iar prin cea de-a doua decizie, respectiv
nr.1164/R/20 noiembrie 2003, a fost soluţionat litigiul având ca obiect un
drept de creanţă al societăţii faţă de revizuienţii din această cauză.
Aşa fiind, instanţa a constatat că nu este vorba de una şi aceeaşi pricină între
aceleaşi părţi, cu aceeaşi calitate, deci neîndeplinită identitatea de raport juridic
soluţionat prin hotărâri potrivnice, astfel că revizuirea a fost privită ca
neîntemeiată şi a fost respinsă.