Prin sentinţa nr. 916 din 11 mai 2015, Tribunalul Suceava – Secţia civilă a respins, ca nefondate, excepţiile prescripţiei şi inadmisibilităţii acţiunii; a admis, în parte, cererea având drept obiect “pretenţii”, formulată de reclamanta S.C. C. S.R.L. Z., prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă “P.A.”, în contradictoriu cu pârâta S.C. S.P. S.A. S.; a fost obligată pârâta să-i achite reclamantei suma de 186.932 lei, cu titlu de despăgubiri, constând în cheltuieli necesare înlocuirii mărfurilor neconforme calitativ furnizate de către pârâtă; a respins restul pretenţiilor, ca nefondat.
Prin decizia nr. 335 din 4 septembrie 2015, Curtea de Apel Suceava – Secţia a II-a civilă a admis apelul declarat de pârâta S.C. S.P. S.A. S., împotriva sentinţei nr. 916 din 11 mai 2015 pronunţată de Tribunalul Suceava – Secţia civilă (dosar nr. 12869/314/2014), intimată fiind reclamanta S S.C. C. S.R.L. Z., prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă “P.A.”; a anulat în totalitate sentinţa apelată şi a reţinut cauza pentru rejudecare, fixând termen de judecată la 08.10.2015.
Prin decizia nr. 386 din 8 octombrie 2015, Curtea de Apel Suceava – Secţia a II-a civilă a respins excepţiile invocate, a admis în partea acţiunea formulată de reclamanta S.C. C. S.R.L. Z., prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvenţă „P.A.”, în contradictoriu cu pârâta S.C. S.P. S.A. S., şi a obligat pârâta apelantă să plătească reclamantei suma de 186.932 lei, reprezentând despăgubiri contractuale.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire S.C. C. S.R.L. Z., reprezentată legal prin administrator judiciar C.I.I. P.A. şi administrator special P.I., solicitând ca instanţa să se pronunţe şi asupra capătului de cerere accesoriu cuprins în acţiune la petitul nr. 3 privind obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei datorate, în valoare de 186.932 lei, calculată de la data introducerii acţiunii sale şi până la data plăţii efective.
Prin întâmpinare, intimata S.C. S.P. S.A. S. a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, solicitând respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă.
Verificând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată prin întâmpinare de către intimata S.C. S.P. S.A. S., conform art. 248 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea apreciază că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Împotriva sentinţei nr. 916 din 11 mai 2015 a Tribunalului Suceava, prin care au fost admise, în parte, pretenţiile deduse judecăţii de reclamanta S.C. C. S.R.L. Z., a declarat apel doar pârâta S.C. S.P. S.A. S.
În aceste condiţii, Curtea constată că îşi găseşte aplicabilitate principiul non reformatio in peius, consacrat de art. 481 Cod procedură civilă, principiu conform căruia apelantului nu i se poate crea, în propria cale de atac, o situaţie mai rea decât aceea din hotărârea atacată, în afară de cazul în care el consimte expres la aceasta sau în cazurile anume prevăzute de lege.
În prezenta cale extraordinară de atac, îndreptată împotriva deciziei pronunţate de instanţa de control judiciar asupra fondului cauzei, după anularea sentinţei apelate, reclamanta – revizuentă a înţeles să critice ceea ce a considerat ca fiind omisiunea instanţei de apel de a se pronunţa asupra unor pretenţii respinse de către prima instanţă.
Or, în calea de atac promovată de către pârâtă, cum nu sunt incidente excepţiile prevăzute de art. 481 teza finală Cod procedură civilă, reclamanta nu ar fi putut obţine (aşa cum s-a şi dispus, de altfel, prin decizia a cărei revizuire se solicită) decât, cel mult, admiterea pretenţiilor sale reţinute ca întemeiate de judecătorul de primă instanţă.
Instanţa de control judiciar nu a fost învestită cu verificarea legalităţii şi temeiniciei soluţiei de respingere a capătului de cerere vizând obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei datorate, astfel încât, prezenta cerere de revizuire apare ca fiind inadmisibilă, Curtea urmând a o respinge ca atare.
