6. Servitute de trecere. Aprecierea intereselor părţilor la constituirea servituţii.
Prin decizia civilă nr.22/19.01.2006 Tribunalul Vrancea a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanţii MM şi MD, având ca obiect obligaţie de a face – servitute de trecere – , reţinându-se că proprietatea acestora nu este loc înfundat în sensul disp.art.616 cod civil, deoarece există cale de acces pe drumul comunal 666 şi apoi pe malul râului Milcov, care chiar dacă a erodat, drumul poate fi refăcut.
De asemenea, instanţa de apel a avut în vedere la soluţia pronunţată, faptul că potrivit art.616 cod civil, îndatorirea reclamanţilor de a-i despăgubi pe proprietarii pe al cărui teren se constituie servitutea de trecere ar fi destul de costisitoare şi că pârâţii au în proprietate suprafeţe destul de reduse pentru a mai fi afectate de o cale de acces.
Împotriva acestei decizii civile au declarat recurs reclamanţii, invocând interpretarea greşită a dispoziţiilor art.616 cod civil şi art.619 cod civil.
Curtea de Apel Galaţi, prin decizia civilă nr. 38/R din 19 aprilie 2006, a respins recursul ca nefondat cu motivarea că instanţa de apel a interpretat corect dispoziţiile în materie (art.616 cod civil şi art.619 cod civil).
Astfel, în urma probelor administrate, (expertiza tehnică topografică şi cercetarea la faţa locului) s-a constatat că proprietatea reclamanţilor nu este loc înfundat şi că despăgubirile către pârâţi ar fi mult mai costisitoare dacă s-ar admite servitutea de trecere pe calea de acces solicitată, cu atât mai mult cu cât suprafeţele deţinute de pârâţi sunt deja destul de mici pentru a se dispune şi o cale de trecere în favoarea reclamanţilor.
În consecinţă, instanţa constatând că motivele invocate nu se încadrează în disp.art.304 pct.9 cod procedură civilă, astfel cum au fost invocate, în baza art.312 alin.1 cod procedură civilă a respins recursul.
(Decizia civilă nr. 380/R/19.04.2006 a Curţii de Apel Galaţi).
