Este stiut ca servitutea de vedere este o servitute continua, întrucât pentru exercitiul sau nu este necesar faptul actual al omului. Servitutea de vedere este aparenta, întrucât este evidentiata prin semne exterioare, respectiv, prin ferestre.
Este stiut ca servitutea de vedere este o servitute continua, întrucât pentru exercitiul sau nu este necesar faptul actual al omului. Servitutea de vedere este aparenta, întrucât este evidentiata prin semne exterioare, respectiv, prin ferestre.
Exceptia dobândirii dreptului de servitute de vedere, pe calea uzucapiunii de 30 de ani, este o exceptie de fond, care poate fi invocata întotdeauna, direct, în orice etapa procesuala.
Exceptia dobândirii dreptului de servitute de vedere, pe calea uzucapiunii de 30 de ani, este o exceptie de fond, care poate fi invocata întotdeauna, direct, în orice etapa procesuala.
În fapt prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Racari la data de 14 martie 2008, sub nr. 1102/284/2008, reclamantii B. N.si B. F. au chemat în judecata pe pârâtii D.M. si D.G., solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa îi oblige pe pârâti sa le lase în deplina proprietate si posesie suprafata de 200 mp teren pe care o ocupa fara drept, sa se dispuna granituirea terenurilor lor limitrofe, sa fie obligati pârâtii sa mute haznaua aflata pe linia de hotar, sa efectueze modificari la casa lor astfel încât apele pluviale sa nu se scurga pe proprietatea reclamantilor si sa obtureze cele patru ferestre cu vedere spre proprietatea reclamantilor.
În motivarea cererii, reclamantii au aratat ca pârâtii au ridicat, fara autorizatie, un gard ce desparte proprietatea lor de cea a reclamantilor si au ocupat o parte din terenul acestora. De asemenea, au aratat reclamantii ca apa pluviala de pe casa pârâtilor se scurge pe terenul lor, iar ferestrele de la casa acestora sunt la distanta de câtiva centimetri fata de proprietatea lor. De asemenea, au precizat reclamantii ca haznaua pârâtilor este asezata pe hotarul dintre cele doua proprietati, contravenind normelor de igiena.
Prin întâmpinare, pârâtii au solicitat admiterea în parte a actiunii formulate de catre reclamanti, în sensul de a se dispune granituirea celor doua proprietati. Au mai precizat acestia ca nu ocupa terenul reclamantilor, limitele celor doua proprietati fiind neschimbate de 40 de ani.
De asemenea, pârâtii au aratat ca nici haznaua si nici acoperisul locuintei lor nu afecteaza fondul proprietatii învecinate, iar în ceea ce priveste ferestrele, fostul proprietar al imobilului detinut în prezent de reclamanti a fost de acord cu orientarea acestora catre curtea sa.
Judecatoria Racari, prin sentinta civila nr. 2008 pronuntata la 3 iunie 2009, a admis în parte actiunea formulata de reclamanti, în sensul ca s-a respins capatul de cerere privind revendicarea si s-a dispus granituirea suprafetelor de teren învecinate, conform raportului de expertiza întocmit de expert G. V., pârâtii fiind obligati sa desfiinteze ferestrele cu vedere spre proprietatea reclamantilor; sa mute haznaua de lânga hotarul cu proprietatea reclamantilor, sa monteze pe acoperisul casei opritori pentru zapada; sa execute o rigola de beton pentru colectarea apei .
Împotriva acestei sentinte au declarat apel pârâtii D. M. si D. G. care au aratat ca proprietatea lor se învecineaza, partial, pe latura de nord, cu imobilul aflat în posesia reclamantilor-intimati, iar imobilele detinute de parti nu si-au schimbat amplasamentul si structura timp de 40 de ani .
Tribunalul Dâmbovita, prin decizia civila nr.29 din 19.01.2010, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtii D. M. si D. G., mentinând sentinta instantei de fond.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâtii D. M. si D. G., invocând nelegalitatile prevazute de art. 304 pct. 9 C.pr.civila.
Au aratat recurentii ca la instanta de apel au invocat exceptia uzucapiunii dreptului real dedus judecatii, însa tribunalul a apreciat solicitarea lor ca fiind „cerere noua formulata în apel” si, pe cale de consecinta, a îndepartat argumentele în discutie.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentii au aratat ca uzucapiunea poate fi invocata atât pe calea actiunii, cât si pe calea exceptiei, iar pe calea apelului nu au solicitat sa constate ca au dobândit prin uzucapiune dreptul dedus judecatii, ci, în aparare, au înteles sa invoce aceasta exceptie în vederea respingerii actiunii reclamantilor.
De asemenea, s-a sustinut ca, din întreg materialul probator administrat în cauza, a rezultat ca la edificarea constructiei, respectiv la practicarea ferestrelor în litigiu, au avut acordul proprietarului fondului învecinat, respectiv acordul numitilor B., cu care au derulat permanent raporturi de buna vecinatate, neexistând nicio opozitie a acestora la niciun act sau fapt material având ca obiect imobilul dedus judecatii.
Recurentii au mai aratat ca servitutea de vedere are caracterul unei servituti continue si aparente manifestate prin semne exterioare vizibile, au dobândit-o prin posesia mai mare de 30 ani, motiv pentru care, în prezent, posesorii fondului aservit nu pot scadea sau face incomoda exercitarea acesteia de catre titularii acestui drept.
Se mai arata de recurenti ca au procedat la edificarea locuintei în urma cu 40 de ani, astfel ca, termenul prescriptiei achizitive a servitutii în discutie a fost împlinit cu mult înainte de dobândirea imobilului de catre numitii B.
Al doilea motiv de recurs vizeaza obligarea recurentilor la montarea pe acoperisul casei lor a unor opritori pentru zapada.
Se arata ca, din expertiza constructii întocmita de expert M. T. rezulta ca acoperisul locuintei recurentilor are montat un ansamblu de jgheaburi si burlane care preiau apele pluviale, astfel ca, acestea nu se scurg pe terenul intimatilor, între limita acoperisului si limita proprietatii învecinate fiind o distanta de 65 cm.
Au mai aratat recurentii ca gardul pe care l-au edificat are o fundatie de beton supraînaltata cu cca 40 cm, astfel încât, în lipsa sau în prezenta unei rigole, de orice fel, scurgerea apelor pluviale pe terenul numitilor Blot este imposibila în conditii normale de umiditate, orice acumulare peste înaltimea de 40 cm putând fi asociata fortei majore, situatie de fapt care, oricum, ar fi în masura sa îi exonereze pe recurenti de raspundere în fata vecinilor, afectati si ei de un eventual diluviu.
Cel de-al treilea motiv de recurs se refera la faptul ca amplasamentul haznalei deduse judecatii se identifica în interiorul proprietatii recurentilor, aceasta fiind edificata odata cu locuinta si cu acordul numitului B. I. autorul numitilor B. si, mai mult, se afla la o distanta considerabila de locuinta intimatilor sau de orice sursa de apa potabila.
Curtea a respins motivarea instantei de apel, potrivit careia dobândirea servitutii de vedere, prin invocarea uzucapiunii de 30 ani, constituie o cerere noua, ceea ce ar încalca dispozitiile art.294 alin. 1 C.pr.civila, întrucât dobândirea dreptului de servitute de vedere, prin uzucapiunea de 30 ani, poate fi invocata si pe cale de exceptie, conform art. 623 Cod civil.
Desi alineatul 1 teza a II-a a art. 294 C.pr.civila, se refera numai la exceptiile de procedura, însa, trebuie admis ca si exceptiile de fond pot fi invocate, direct, în apel. Explicatia este ca, spre deosebire de exceptiile de procedura, exceptiile de fond pot fi invocate întotdeauna, fara nicio distinctie, direct, în orice etapa procesuala.
Faptul ca recurentii au edificat imobilul cu ferestrele actuale, în urma cu mai mult de 30 de ani, rezulta din chiar raspunsul la interogatoriu al reclamantei B. N., care a raspuns, la întrebarea nr. 4, ca locuinta recurentilor-pârâti are aceeasi configuratie si acelasi amplasament cu cel pe care l-a vazut în timpul vietii autorilor sai.
Mai mult, si martora V. R., audiata la instanta de fond, a aratat ca locuinta pârâtilor nu s-a schimbat de la data edificarii acesteia.
Trebuie mentionate si dispozitiile art. 576-577 Cod civil, care definesc servitutile.
Prin aceste doua articole se arata ca servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil, pentru uzul si utilitatea unui imobil având alt stapân, iar art. 577 Cod civil vorbeste de modul cum se nasc servitutile.
Chiar daca art. 612 sau art. 613 Cod civil impun o anumita distanta legala pentru practicarea ferestrelor de vedere, trebuie, însa, verificat, conform art. 576 Cod
civil, daca fondul vecin, respectiv al intimatilor-reclamanti, este amenintat cu o aservire, în sensul ca proprietarul vecin sa fie nevoit a respecta dreptul de a primi lumina, dobândit de proprietarul deschiderii, ceea ce s-ar traduce printr-o servitute non altius tollendi sau non aedificandi.
În cauza de fata, ferestrele de vedere au fost dobândite de recurenti cu mai mult de 30 de ani în urma, iar aceasta nu impune intimatilor-reclamanti nicio obligatie.
Pentru aceste motive, se va respinge cererea reclamantilor-intimati de obligare a recurentilor-pârâti sa-si obtureze cele patru ferestre de la casa, fereastra de la magazie si fereastra de la baie.
Fata de aceste considerente, Curtea, în baza dispozitiilor art. 312 alin. 3 coroborat cu art. 304 pct., 9 C.pr.civila, va admite recursul, va modifica în tot decizia si în parte sentinta, în sensul ca va respinge capatul de cerere privind obligarea pârâtilor sa desfiinteze ferestrele cu vedere spre proprietatea reclamantilor si sa procedeze la transformarea lor în deschideri pentru aer si lumina.
Urmeaza a fi mentinute restul dispozitiilor sentintei.
Se va lua act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
